29 de modificări
Modificări
diacritice
== Viaţa Sfântului Serghie de Radonej ==
[[Imagine:Serghie_de_la_Radonej.jpg|right|frame|Sf. Serghie din Radonej]]
Cuviosul si şi de Dumnezeu purtatorul parintele purtătorul părintele nostru Serghie s-a nascut in născut în cetatea Rostovului, din parinti binecredinciosipărinţi binecredincioşi, pe nume Chiril si şi Maria. Deci, l-a ales pe el Dumnezeu pentru slujba Sa inca încă din pantecele pîntecele mamei sale, cacicăci, intrand oarecand intrând oarecând mama lui dupa după obiceiul sau in său în Biserica, la Sfanta Sfânta Liturghie, si avand in pantece şi având în pântece pe acest prunc, cand când au vrut sa inceapa să înceapă a citi Sf. Evanghelie pruncul a glasuit, incat încat au auzit toti toţi cei ce erau aproape de maica sa. De-asemenea, in în vremea cantarii cântării heruvicului, a doua oara oară a strigat pruncul. Si cand Şi când preotul a glasuit “Sfintele sfintilor”sfinţilor”, a treia oara oară s-a auzit, glasul pruncului din pantecele pântecele mamei. Din aceasta au, inteles toti ca înteles toţi că o sa să se arate mare luminator lumii si şi slujitor Sfintei Treimi. CaciCăci, precum Sfantul Sfântul Ioan Botezatorul Botezătorul a saltat cu bucurie in pantece inaintea în pântece înaintea Maicii Domnului, asa si aşa şi acesta a saltat inaintea înaintea Domnului in sfanta în sfânta biserica. Deci s-a cuprins de frica si frică şi de spaima spaimă mama lui de minunea aceea, si toti şi toţi cei ce auzisera se mirau foarte. Iar dupa după acestea s-au implinit zilele nasterii si naşterii şi a nascut născut fiu si şi i-a pus numele Vartolomeu. SiŞi, de cand când s-a nascutnăscut, nu sugea Miercurea si şi Vinerea niciodata si şi nici altceva nu gusta. Iar aceasta era incepatura începătuăa a infranarii si înfranării şi a postirii lui celei mari, pe care mai pe urma urmă a aratatarătat-o in în varsta cea desavarsitadesavarşita. Iar fiind de sapte ani a fost dat la invatatura cartiiînvăţătura carţii, dar nu invata învăţa lesne, caci căci era zabavnic la minte. Si Şi cu multa silinta multă şilinta il invata învăţa pe el dascaluldascălul, insa cu greu sporea ceva. Aceasta era insa dupa randuiala după rânduiala lui Dumnezeu, ca de la Duhul SfantSfânt, iar nu de la oameni, sa să se dea copilului intelegerea cartiiînţelegerea carţii.
Din vremea aceea fericitul copil, precum pamantul pamântul adapat din destul de ploaie se face roditor, luand binecuvantare luând binecuvântare de la sfantul sfântul acela calugar călugăr - mai bine zis de la inger înger - s-a facut lesnicios spre invatatura învăţătura a toata intelepciunea cartii fara înţelepciunea carţii fără de osteneala. Pentru ca, Dumnezeu i-a deschis lui mintea sa inteleaga să înţeleaga scripturile”.
Apoi s-a dus in în pustie sişi, facandufacându-si şi o chiliuta, petrecea acolo nevoindu-se si ruganduşi rugându-se lui Dumnezeu neincetat. Iar dupa după o vreme a venit la dansul dânsul un sfintit calugarsfinţit călugăr, anume Mitrofan, de catre care fericitul Vartolomeu s-a tuns in calugareasca randuialaîn călugărească rânduiala, avand având de la nasterea sa naşterea să douazeci si şi trei de ani, si şi l-a chemat din calugarie călugărie cu numele de Serghie. Deci a petrecut acel sfant calugar sfânt călugăr cu Serghie putine puţine zile si dupa şi după aceasta i-a zis lui: “Eu, fiule, ma mă duc in în calea mea, iar pe tine te dau in în mainile lui Dumnezeu”. Si Şi a proorocit, zicandzicând: “Va face Dumnezeu la locul acesta o manastire mănăstire mare si şi preamarita”. Si facand rugaciune Şi facând rugăciune s-a dus.
Iar Sfantul Sfântul Serghie a ramas rămas la locul acela si şi se ostenea, zdrobindu-si şi trupul sau cu privegherea, cu postul si şi cu multe feluri de osteneli, in în vreme de iarna, crapand pamantul crapând pamântul de ger, el rabda intrîntr-o haina, ca unul fara fără de trup aratanduaratându-se. Iar diavolii, nesuferind nevointele lui, se sarguiau sasă-l alunge de la locul acela, inchipuindu-se uneori in în fiare, alteori in în serpi, infricosand infricosând pe sfantul si sfântul şi repezindu-se la dansul dânsul cu salbaticie. Iar el, cu rugaciunearugăciunea, precum cu o armaarmă, ii îi alunga pe ei si infierbantarile şi infierbântarile lor le rupea ca paianjenul, prin vitejia sufletului. OdataOdată, intrîntr-o noapte, a napadit aievea o tabara draceasca dracească asupra lui, ca o oaste oarecare si şi cu manie mare striga: “Iesi “Ieşi din locul acesta, iesiieşi, sa să mori ca un rau!”
Deci, rugat fiind de fratifraţi, a luat preotiapreoţia, prin hirotonire de catre episcopul Atanasie, si pastea binecuvantatoarea turma şi păştea binecuvântatoarea turmă cea incredintata incredinţata lui, povatuind-o la pasunea cea duhovniceascaduhovnicească, iar pe lupii cei rau ganditori ii gânditori îi alunga cu rugaciunearugăciunea.
Dar dupa putina după puţina vreme iar se sculara diavolii, nesuferind a fi alungati alungaţi de sfantulsfântul. SiŞi, inchipuindu-se in în serpi, au intrat in în chilia lui, incat era chilia plina de serpi. Iar sfantulsfântul, degraba s-a intors la rugaciune si rugăciune şi indata diavolii cu nalucirile lor s-au stins ca fumul. Din acea vreme i s-a dat de la Dumnezeu putere asupra duhurilor celor necurate, incat nici nu indrazneau a se mai apropia de dansuldânsul. Iar ducanduducându-se vestea despre dansul dânsul pretutindeni si multi şi mulţi din partile părţile dimprejur adunanduadunându-se, a venit un arhimandrit de la Smolensc, anume Simon, care s-a dat pe sine in în supunere sfantului si multa sfântului şi multă avere aducand aducând a dat-o in în mainile lui, ca sa zideasca să zidească o biserica biserică mai mare.
Deci au fost acele bucate pentru multe zile fratilorfraţilor, si şi le-a zis cuviosul: “Vedeti“Vedeţi, fratilorfraţilor, si va minunati şi vă minunaţi ce fel de rasplatire răsplătire da Dumnezeu rabdariirăbdării, pentru ca că nu va uita pe saracii Sai pana in sfarsitSăi pană în sfarşit. Niciodata nu va trece cu vederea locul acesta sfant si sfânt şi pe robii Sai Săi cei ce locuiesc intrîntr-insul si ii însul şi îi slujesc Lui ziua si şi noaptea”.
Un taran oarecare, lucrator de pamantpamânt, din locuri indepartate, auzind de Sfantul Sfântul Serghie a vrut sasă-l vadavadă. Mergand in manastirea Mergând în mănăstirea cuviosului, intreba de dansuldânsul. Se intamplase insa ca atunci cuviosul era in în gradina si şi sapa, pamantulpamântul. SpunanduSpunându-i-se aceasta acelui om, el a mers acolo, si vazand şi văzând pe sfantul in sfântul în haina proasta, rupta si şi mult carpita, sapand pamantulsapând pamântul, i se parea ca cei ce i-au spus au glumit, pentru ca nadajduia sasă-l vada vadă pe sfant in sfânt în mare slava. IntorcanduÎntorcându-se in manastireîn mănăstire, iar a intrebat, zicandzicând: “Unde este Sfantul Sfântul Serghie? AratatiArătaţi-mi, caci căci am venit de departe ca sasă-l vadvăd!” Iar ei i-au zis:
“Cu adevarat adevărat acela este pe care l-ai vazut”văzut”. Dupa După aceea, iesind sfantul ieşind sfântul din gradinagrădina, l-a vazut taranul sivăzut ţăranul şi, ingretosanduîngretoşându-se de el, sişi-a intors întors fata si şi nu voia nici sa să caute la fericitul. Si Şi se defaima in în sinea lui, zicandzicând: “O, cata osteneala am suferit in desertîn deşert! Eu am venit sa vad să văd un prooroc mare, de care auzeam, si nadajduiam saşi nădăjduiam să-l vad in văd în mare cinste si şi iata acum vad văd un sarac si şi necinstit staret”.
Deci sfantulsfântul, inteleganduînţelegându-i gandurile gândurile lui, era foarte multumit, caci, precum mandrul mândrul de lauda si şi de cinste se bucura, asa se bucura cel smerit cu gandul gândul de necinstire si şi de defaimare. Si luand Şi luând pe taranul acela la sine, i-a pus masa si şi l-a ospatat cu dragoste. Dupa După aceasta i-a zis: “Sa nu te mahnestimahneşti, omule, ca pe acela pe care doresti sadoreşti să-l vezi, degrab il vei vedea”.
Iar cand sfantul când sfântul graia acestea, iata un vestitor a venit, spunanduspunându-i de venirea unui domn mare in manastireîn mănăstire. Si sculanduŞi sculându-se, sfantul sfântul a iesit in ieşit în intampinarea acelui domn, care venea cu multime mulţime de slugi. Si vazand Şi văzând acel domn pe sfantul sfântul sarguindu-se, a alergat la dansul sidânsul şi, apucand inainte apucând înainte cu inchinaciune pana la pamantpamânt, a luat binecuvantare binecuvântare de la cuviosul, iar el, binecuvantandubinecuvântându-l, l-a dus in manastire în mănăstire cu cinstea ce i se cadea. Si mergand amandoi impreunaŞi mergând amândoi împreună, staretul si şi domnul vorbeau, iar ceilalti toti ceilalţi toţi mergeau inainteînainte. Iar taranul acela a fost impins undeva departe de slugile ce mergeau inainteînainte, si şi pe staretul de care se ingretosa uitanduuitându-se la dansul dânsul de departe, dorea sasă-l vadavadă, dar nu putea. Deci a intrebat in în taina pe unul din cei ce mergeau inainte zicanduînainte zicându-i: “Cine este, stapane, staretul cel ce sade cu voievodul?” Si Şi i-a spus lui acela ca este Sfantul Sfântul Serghie. Apoi a inceput început taranul a se necaji si şi a se ocari pe sine, zicandzicând: “O, Doamne, cat m-ai orbit si şi n-am crezut celor ce-mi aratau pe sfantul parinte si sfântul părinte şi nu i-am dat lui vrednica cinste? Cu dreptate este numele nostru taran si şi prost. Cum ma mă voi arata fetei sfantuluisfântului, cuprins fiind de rusineruşine?”
Iar el, mirandumirându-se de neobisnuita chemare noaptea tarziu, a facut rugaciune si rugăciune şi a deschis fereastra chiliei, vrand sa vada vrând să vadă cine l-a chemat. Si Şi iata a vazut văzut o lumina mare din cer stralucind, incat s-a luminat noaptea aceea mai mult decat o zi luminoasa, apoi a venit la dansul dânsul a doua oara glasul, zicandzicând: Serghie, te rogi pentru fiii tai si rugaciunea şi rugăciunea ta este primita. Cauta si Căuta şi vezi numarul calugarilor călugărilor celor adunati in adunaţi în numele Sfintei Treimi la pastoria ta”. Si cautandŞi căutând, sfantul sfântul a vazut multime multa văzut mulţime multă de pasari preafrumoase, nu numai in manastireîn mănăstire, ci si şi imprejurul manastiriimănăstirii, sezand si cantand cantari ingeresti sezând şi cântând cântari îngereşti cu nespusa dulceata. Si Şi iar se auzea glasul, zicanduzicându-i: “In ce chip ai vazut văzut pasarile acestea, asa se va inmulti inmulţi turma ucenicilor tai, si dupa şi după tine nu se va imputinaimpuţina, si şi asa cu minune si in şi în multe feluri vor fi impodobiti impodobiţi cu bunatatile bunataţile lor, cei ce vor urma pasilor paşilor tai”. Iar sfantulsfântul, vazandvăzând, se mira de acea minunata vedenie. Si vrand sa Şi vrând să aiba partas si şi martor la vedenia aceea, a chemat pe Simeon cel mai sus pomenit, caci căci era aproape, iar Simeon, mirandumirându-se de neobisnuita chemare a staretului, a alergat degrab la dansuldânsul, dar nu s-a invrednicit sa vada să vadă toata vedenia ci numai o parte a vazut văzut din lumina aceea cereascacerească. Insa sfantul sfântul i-a spus lui toate cele ce a vazut si văzut şi s-au bucurat amandoi impreunaamândoi împreună, proslavind pe Dumnezeu.
Deci, gasind o vreme cu inlesnire, a iesit in ieşit în taina din manastirea mănăstirea sa, nestiind neştiind nimeni, si şi a plecat in în pustie. Iar mergand mergând ca la patruzeci de stadii, a aflat un loc bineplacut lui, aproape de raul ce se numeste numeşte Carjaci, sişi, acolo salasluindu-se, vietuia. Apoi fratiifraţii, vazanduvăzându-se parasiti parasiţi de parintele părintele lor, erau in în mare necaz si şi tulburare, ca oile fara fără de pastor, si şi cu dinadinsul il cautau căutau pretutindeni. Dupa După catava vreme, au aflat fratii fraţii locul sişi, mergandmergând, rugau pe sfantul sfântul cu lacrimi sa să se intoarca in manastireîn mănăstire. Dar el nu voia, iubind mai mult linistea si liniştea şi singuratatea. Din aceasta pricina, multi mulţi din ucenicii lui, lasand lasând lavra, s-au asezat cu dansul in dânsul în pustia aceea si dupa şi după o vreme oarecare au ridicat manastire si mănăstire şi biserica in în numele Preasfintei Nascatoare Născătoare de Dumnezeu. Iar fratii fraţii din lavra cea mare, neputand neputând a vietui fara fără de parintele părintele lor si şi neizbutind a-l indupleca ca sa să se intoarca la dansiidanşii, au mers la Preasfintitul Preasfinţitul Mitropolit Alexie, rugandurugându-l sa să trimita el la cuviosul, poruncindu-i sa să se intoarca la locul lui cel dintai. Deci fericitul Alexie a trimis doi arhimandritiarhimandriţi, rugandurugându-l sa să asculte si sa şi să mangaie pe fratii sai fraţii săi prin intoarcerea sa să la dansiidanşii, ca nu cumva fiind fara fără de dansul sa dânsul să se supere sişi, risipindu-se, locul sfant sa sfânt să se pustiascapustiască. Apoi Cuv. Serghie, trebuind sa să asculte de arhiereu, s-a intors in în lavra la petrecerea sa să cea dintai, unde s-au mangaiat fratii fraţii foarte mult de venirea lui.
Episcopul Permului, Sfantul StefanSfântul Ştefan, avand având mare dragoste catre cuviosul, mergea oarecand oarecând pe cale, de la episcopia sa să catre cetatea Moscovei, care este de la manastirea mănăstirea lui Serghie ca la cinci stadii. Grabindu-se spre cetate, s-a gandit sa gândit să nu mearga atunci la manastirea sfantuluimănăstirea sfântului, ci sa vada să vadă pe cuviosul cand când se va intoarce catre casa. Si cand Şi când era el in în dreptul manastiriimănăstirii, s-a sculat din caruta sa sisă şi, citind “Cuvine-se cu adevarat sa adevărat să te fericim” si facand şi facând obisnuita rugaciunerugăciune, s-a inchinat fiind cu fata spre manastirea mănăstirea Cuviosului Serghie, zicand zicând asa: “Pace tieţie, duhovnicescule frate!”
Auzind aceste cuvinte, cuviosul s-a mahnit foarte, caci căci se socotea pe sine a fi nevrednic de o randuiala rânduiala ca aceea. Si Şi a raspuns catre arhiereu: “Iarta-ma, stapane sfinte, dar pui pe mine sarcina mai presus de puterea mea, si şi aceasta nu se poate intampla niciodata. Cine sunt eu, pacatosul si şi mai smeritul decat toti toţi oamenii, ca sa să indraznesc a ma mă atinge de o randuiala rânduiala ca aceasta?” Apoi fericitul Alexie a zis multe cuvinte catre sfantul Sfântul din dumnezeiestile dumnezeieştile Scripturi, ca sasă-l induplece pe el la voia sa. Dar iubitorul de smerenie nu s-a plecat nicidecum. La urma urmă i-a raspuns: “Stapane sfinte, de nu vei vrea sa să alungi smerenia mea din hotarele acestea si şi de la auzul tau, apoi sa să nu mai adaugi a grai despre aceasta catre mine, nici pe altcineva sasă-l lasi sa ma laşi să mă supere cu acest fel de cuvinte, de vreme ce nimeni nu va putea sa să afle intru mine vrere la aceasta”. Iar arhiereul, vazand văzând pe sfantul sfântul neplecat, a incetat a-i grai lui despre urmarea urmărea la scaunul episcopal, temandutemându-se ca nu cumva, suparandusuparându-se cuviosul, sa să se duca in în cele mai departate parti si pustietati si sa lipseasca parţi şi pustietaţi şi să lipsească Moscova de un luminator ca acesta. Si Şi mangaindu-l cu cuvinte duhovnicestiduhovniceşti, i-a dat voie sa să plece cu pace la manastiremănăstire. Iar nu dupa multa după multă vreme, cel intre sfinti sfinţi Alexie mitropolitul s-a dus din viataviaţa, si şi fericitul Serghie era silit prin rugaminte de domnii cei mari stapanitori si şi de multimea mulţimea pravoslavnicilor sa primeasca să primească scaunul Mitropoliei Rusiei, dar sfantul sfântul a ramas rămas neinduplecat si şi tare ca un diamant.
Atunci a fost suit pe scaun un arhimandrit, anume Mihail, care a indraznit mai inainte înainte de sfintire sfinţire a se imbraca in în vesminte arhieresti si arhiereşti şi a-si şi pune camilafca alba. Inca incepuse si începuse şi asupra Sfantului Sfântului Serghie si şi a locasului locaşului lui a se inarma. I se parea ca Serghie ii îi taie indrazneala, cautanducăutându-si şi pentru sine Mitropolia. Iar fericitul, auzind ca Mihail se lauda impotriva împotriva lui, a zis catre ucenicii saisăi: “Mihail, laudandulaudându-se impotriva locasului împotriva locaşului acestuia, impotriva împotriva smereniei noastre, nu va castiga câstiga ceea ce doreste sidoreşte şi, de vreme ce este biruit de mandriemândrie, nici cetatea imparateasca imparatească nu va vedea”. Si Şi s-a implinit proorocia sfantuluisfântului, caci, calatorind Mihail in în corabie spre Constantinopol pentru hirotonie, a cazut in căzut în boala trupeasca si trupească şi s-a sfarsitsfarşit. Iar pe scaun a fost ridicat Ciprian.
In acei ani, prin vointa lui Dumnezeu, pentru pacatele noastre a fost navalirea necuratului Mamae, imparatul tataresc, asupra pamantului pamântului Rusiei. De acest lucru marele domn Dimitrie intristanduintristându-se, Sfantul Sfântul Serghie l-a inarmat cu rugaciunea si rugăciunea şi i-a proorocit biruinta, zicandzicând: “Sa iesi impotriva ieşi împotriva barbarilor, lepadandulepadându-ti ţi toata indoiala, sişi, Dumnezeu ajutanduajutându-tiţi, vei birui pe vrajmasii vrajmaşii tai si şi te vei intoarce sanatos la scaunul tau”. Deci marele domn, nadajduind spre ajutorul lui Dumnezeu si şi rugaciunile sfantuluisfântului, a mers, facand facând razboi cu tatarii, si şi i-a biruit pe ei, astfel ca abia cu putini tovarasi puţini tovaraşi a scapat scăpat Mamae. Iar cuviosul, fiind inaintevazatorînaintevazator, vedea cele de departe ca pe cele de aproape si cand şi când era razboi intre crestini si creştini şi intre tatari, stand stând cu fratii fraţii la rugaciune in manastirea sa rugăciune în mănăstirea să spunea ca in în acea vreme marele, domn Dimitrie a biruit pe tatari. Mai spunea apoi si şi care anume din ostasii crestini ostaşii creştini au fost ucisi in ucişi în razboi si şi aducea jertfe lui Dumnezeu pentru dansiidanşii, pentru ca toate i se descopereau lui de la Domnul. Iar cneazul, intorcanduintorcându-se izbanditor izbânditor de la razboi, a mers in manastire în mănăstire la cuviosul, multumind mult sfantului mulţumind mulţ sfântului ca i-a ajutat cu rugaciunile sale catre Dumnezeu.
Acestea graindu-le, indata se auzi un glas, zicandzicând: “Iata, vine Preacurata!” Iar sfantulsfântul, auzindu-l, a iesit ieşit degrab din chilie in în tinda, si şi iata o lumina mare, mai mult decat Soarele stralucind, a luminat pe sfantulsfântul, si şi indata a vazut văzut pe Preacurata cu doi apostoli, cu Petru si şi Ioan, stralucind intrîntr-o negraita lumina. Cand Când a vazutvăzut-o, sfantul sfântul a cazut căzut cu fata la pamantpamânt, neputand neputând suferi raza aceea stralucitoare. Iar Preacurate s-a atins de sfantul sfântul cu mainile sale, zicanduzicându-i: “Nu te spaimantaspaimânta, alesul Meu! Iata am venit sa să te cercetez, caci căci s-a auzit rugaciunea rugăciunea ta pentru ucenicii tai si şi pentru locasul locaşul tau sa să nu te mai mahnestimahneşti, ca de acum inainte înainte vei fi indestulat cu de toate, nu numai pana ce vei fi in viata în viaţa aceasta, ci si dupa şi după ducerea ta catre Domnul, nedepartata voi fi de locasul locaşul tau, cele trebuitoare dandudându-i nelipsit, pazindu-l si şi acoperindu-l”.
Acestea zicandzicând, s-a facut nevazutanevăzuta. Iar sfantulsfântul, ca intrîntr-o uimire a mintiiminţii, era cuprins de frica si şi de cutremur mare sişi, venindu-si in şi în sine dupa putindupă puţin, a aflat pe ucenicul sau zacand zacând de frica, ca mort, si l-a ridicat. Iar el a inceput început a se arunca la picioarele staretului, zicandzicând: “Spune-mi, parintepărinte, pentru Domnul, ce era aceasta minunata vedenie de vreme ce duhul meu numai putin puţin de nu s-a despartit desparţit de trupeasca-mi legatura, pentru vedenia cea stralucita?” Iar sfantul sfântul se bucura cu sufletul si şi fata lui stralucea de acea negraita bucurie, neputand sa graiasca neputând să graiască altceva nimic, fara fără numai atat: “Asteapta“Aşteapta, fiule, fiindca duhul meu tremura in în mine de acea minunata vedenie”. Si Şi se afla tacand si mirandutacând şi mirându-se. Apoi, dupa putin după puţin timp, a zis ucenicului sau: “Fiule, cheama la mine pe Isaac si şi pe Simon”. Si Şi venind ei, le-a spus toate pe randrând, cum a vazut văzut pe Preacurata Nascatoare Născătoare de Dumnezeu cu apostolii si şi ce i-a zis lui. Acestea auzindu-le ei, se umplura umplură de bucurie si şi de veselie si toti impreuna şi toţi împreuna au cantat cântat Paraclisul Maicii lui Dumnezeu. Iar sfantul sfântul a petrecut toata noaptea aceea fara fără somn, socotind cu mintea pentru milostiva cercetare a Stapanei celei Preacurate.
Slujind oarecand oarecând cuviosul dumnezeiasca dumnezeiască Liturghie, ucenicul lui, Simeon, de care am pomenit inainteînainte, fiind desavarsit desavarşit cu viataviaţa, era atunci eclesiarh. Acela a vazut văzut foc umbland umblând pe jertfelnic, inconjurand inconjurând altarul si şi pe Serghie cand când slujea. Si Şi statea sfantul in sfântul în foc de la cap pana la picioare. Iar sosind vremea impartasiriiimpartaşirii, s-a luat focul acela dumnezeiesc sişi, invaluindu-se ea o panza curata, a intrat in sfantul în sfântul potir, si şi cu acela s-a impartasit impartaşit vrednicul slujitor, Sfantul Sfântul Serghie. Vietuind cuviosul ani indestulaţi în mare infranare şi osteneli şi facând multe minuni, a ajuns la adanci batraneţi. Acum îi erau anii lui de la naştere saptezeci şi opt. El şi-a văzut mutarea să catre Dumnezeu cu sapte luni mai înainte şi a chemat fraţii, incredinţând egumena ucenicului sau cu numele Nicon, care deşi era tanar de ani, mintea lui inflorea cu caruntetele şi în toata viaţa urma învăţătorului şi povatuitorului sau Serghie. Punându-l pe Nicon egumen, Serghie a început singur a se linişti, iar în luna lui septembrie, căzând în boala trupească şi cunoscându-şi cea de pe urmă ducere a sa către Dumnezeu, a chemat şi a învăţat pe fraţi îndestul, dându-le binecuvântare şi iertare; iar în ceasul din urmă s-a impartaşit singur cu Preacuratele Taine, dându-şi astfel sfântul sau suflet în mainile lui Dumnezeu. Fata lui era luminoasa, nu ca a mortului, ci ca a unui om care doarme, ceea ce era un semn incredinţat de luminarea lui cea sufletească şi de rasplata dumnezeiască. Iar cinstitul lui trup a fost pus în locaşul în care s-a nevoit. După trei ani de zile insa s-au aflat moaştele lui cele sfinte intregi şi nestricate. Nici de hainele lui nu se atinsese stricaciunea, ci iesea mireasma buna negraita şi multă tamaduire se dadea bolnavilor. Chiar şi pana acum curg de la cinstita lui racla, ca dintr-un izvor, tamaduiri tuturor celor ce alearga cu credinţa. Caci, precum în viaţa sa, asa şi după mutare, el face nenumarate minuni pentru marirea lui Hristos, Dumnezeul nostru, Caruia se cuvine cinstea şi mulţumita în veci. Amin
==Surse==