Deschide meniul principal

OrthodoxWiki β

Modificări

Serghie de Radonej

1.664 de octeți adăugați, 23 iulie 2007 14:29
diacritice
== Viaţa Sfântului Serghie de Radonej ==
[[Imagine:Serghie_de_la_Radonej.jpg|right|frame|Sf. Serghie din Radonej]]
Cuviosul si şi de Dumnezeu purtatorul parintele purtătorul părintele nostru Serghie s-a nascut in născut în cetatea Rostovului, din parinti binecredinciosipărinţi binecredincioşi, pe nume Chiril si şi Maria. Deci, l-a ales pe el Dumnezeu pentru slujba Sa inca încă din pantecele pîntecele mamei sale, cacicăci, intrand oarecand intrând oarecând mama lui dupa după obiceiul sau in său în Biserica, la Sfanta Sfânta Liturghie, si avand in pantece şi având în pântece pe acest prunc, cand când au vrut sa inceapa să înceapă a citi Sf. Evanghelie pruncul a glasuit, incat încat au auzit toti toţi cei ce erau aproape de maica sa. De-asemenea, in în vremea cantarii cântării heruvicului, a doua oara oară a strigat pruncul. Si cand Şi când preotul a glasuit “Sfintele sfintilor”sfinţilor”, a treia oara oară s-a auzit, glasul pruncului din pantecele pântecele mamei. Din aceasta au, inteles toti ca înteles toţi că o sa se arate mare luminator lumii si şi slujitor Sfintei Treimi. CaciCăci, precum Sfantul Sfântul Ioan Botezatorul Botezătorul a saltat cu bucurie in pantece inaintea în pântece înaintea Maicii Domnului, asa si aşa şi acesta a saltat inaintea înaintea Domnului in sfanta în sfânta biserica. Deci s-a cuprins de frica si frică şi de spaima spaimă mama lui de minunea aceea, si toti şi toţi cei ce auzisera se mirau foarte. Iar dupa după acestea s-au implinit zilele nasterii si naşterii şi a nascut născut fiu si şi i-a pus numele Vartolomeu. SiŞi, de cand când s-a nascutnăscut, nu sugea Miercurea si şi Vinerea niciodata si şi nici altceva nu gusta. Iar aceasta era incepatura începătuăa a infranarii si înfranării şi a postirii lui celei mari, pe care mai pe urma urmă a aratatarătat-o in în varsta cea desavarsitadesavarşita. Iar fiind de sapte ani a fost dat la invatatura cartiiînvăţătura carţii, dar nu invata învăţa lesne, caci căci era zabavnic la minte. Si Şi cu multa silinta multă şilinta il invata învăţa pe el dascaluldascălul, insa cu greu sporea ceva. Aceasta era insa dupa randuiala după rânduiala lui Dumnezeu, ca de la Duhul SfantSfânt, iar nu de la oameni, sa se dea copilului intelegerea cartiiînţelegerea carţii.
IntrÎntr-o zi umbland umblând singur printr-o dumbrava - caci căci iubea din tinerete linistea si liniştea şi de multe ori se preumbla singur prin locuri linistite liniştite - a gasit un calugarcălugăr, sau mai curand curând un inger in înger în chip calugaresccălugăresc, trimis de Dumnezeu, stand stând acolo si facand şi facând rugaciuni. Iar el, apropiindu-se, a asteptat sfarsitul aşteptat sfarşitul rugaciunii, si şi apoi i-a facut inchinaciune. Iar calugarul călugărul l-a intrebat: “Ce-ti ţi trebuie, fiule?” A raspuns copilul, zicandzicând: “M-au dat, parintepărinte, sa invat carte si şi nu pot sa inteleg să înţeleg nimic; din cele ce-mi spune dascalul dascălul meu, de care lucru tare ma necajesc si şi nu stiu ştiu ce sa fac. Ma rog sfintiei sfinţiei tale, roaga-te lui Dumnezeu pentru mine ca sa ma intelepteasca să mă înţelepţească cu sfintele tale rugaciuni”. Iar calugarulcălugărul, facand rugaciunefacând rugăciune, l-a binecuvantatbinecuvântat, zicanduzicându-i: “Iata, de acum, fiule, iti daruieste iţi daruieşte Dumnezeu sa intelegi să înţelegi cele ce-ti ţi trebuie, incat sa poti si să poţi şi pe altii alţii sa-i ajutiajuţi!”
Din vremea aceea fericitul copil, precum pamantul pamântul adapat din destul de ploaie se face roditor, luand binecuvantare luând binecuvântare de la sfantul sfântul acela calugar călugăr - mai bine zis de la inger înger - s-a facut lesnicios spre invatatura învăţătura a toata intelepciunea cartii fara înţelepciunea carţii fără de osteneala. Pentru ca, Dumnezeu i-a deschis lui mintea sa inteleaga să înţeleaga scripturile”.
Si crestea Şi creştea copilul cu anii, cu intelegerea si înţelegerea şi cu faptele bune, caci căci iubea postul si şi infranarea, fugea de jucariile cele obisnuite copilaresticopilareşti; iar la citirea dumnezeiestilor carti sezanddumnezeieştilor carţi sezând, invata învăţa acea intelepciuneînţelepciune, a carei incepatura este începatura eşte frica Domnului. Si Şi asa, din treapta in în treapta mergandmergând, crestea creştea spre barbatia barbaţia cea desavarsitadesavarşita.
Dupa După aceasta, parintii parinţii lui s-au mutat din cetatea Rostovului la locul ce se chema Radonej, nu pentru ca era acel loc mai mare sau mai vestit, ci pentru ca Dumnezeu asa a binevoit, ca la acel loc sa proslaveasca să proslavească pe placutul sau, despre care ne este noua acum cuvantulcuvântul. Drept aceea, mutandumutându-se acolo parintii parinţii fericitului, nu dupa multa după multă vreme s-au mutat si şi din viata viaţa aceasta la locurile cele luminoase si şi racoroase, lasandulasându-si şi toata averea mostenitorului moştenitorului lor, Vartolomeu. Iar el se gandea gândea intru sine la moartea parintilor saiparinţilor săi, zicandzicând: “Si “Şi eu sunt muritor, si şi cu adevarat adevărat voi muri si şi eu ca si parintii şi parinţii mei”. Deci binecunoscatorul binecunoscătorul copil, socotind viata viaţa aceasta scurta, a impartit imparţit averea ce ramasese dupa parintirămasese după parinţi, nelasandunelasându-si şi lui nimic spre hrana cea de nevoie, caci căci nadajduia spre Dumnezeu Cel ce da hrana celor flamanzi.
Apoi s-a dus in în pustie sişi, facandufacându-si şi o chiliuta, petrecea acolo nevoindu-se si ruganduşi rugându-se lui Dumnezeu neincetat. Iar dupa după o vreme a venit la dansul dânsul un sfintit calugarsfinţit călugăr, anume Mitrofan, de catre care fericitul Vartolomeu s-a tuns in calugareasca randuialaîn călugărească rânduiala, avand având de la nasterea sa naşterea să douazeci si şi trei de ani, si şi l-a chemat din calugarie călugărie cu numele de Serghie. Deci a petrecut acel sfant calugar sfânt călugăr cu Serghie putine puţine zile si dupa şi după aceasta i-a zis lui: “Eu, fiule, ma duc in în calea mea, iar pe tine te dau in în mainile lui Dumnezeu”. Si Şi a proorocit, zicandzicând: “Va face Dumnezeu la locul acesta o manastire mănăstire mare si şi preamarita”. Si facand rugaciune Şi facând rugăciune s-a dus.
Iar Sfantul Sfântul Serghie a ramas rămas la locul acela si şi se ostenea, zdrobindu-si şi trupul sau cu privegherea, cu postul si şi cu multe feluri de osteneli, in în vreme de iarna, crapand pamantul crapând pamântul de ger, el rabda intrîntr-o haina, ca unul fara fără de trup aratanduaratându-se. Iar diavolii, nesuferind nevointele lui, se sarguiau sa-l alunge de la locul acela, inchipuindu-se uneori in în fiare, alteori in în serpi, infricosand infricosând pe sfantul si sfântul şi repezindu-se la dansul dânsul cu salbaticie. Iar el, cu rugaciunearugăciunea, precum cu o armaarmă, ii îi alunga pe ei si infierbantarile şi infierbântarile lor le rupea ca paianjenul, prin vitejia sufletului. OdataOdată, intrîntr-o noapte, a napadit aievea o tabara draceasca dracească asupra lui, ca o oaste oarecare si şi cu manie mare striga: “Iesi “Ieşi din locul acesta, iesiieşi, sa mori ca un rau!”
Si Şi acestea zicanduzicându-le, o vapaie mare iesea din gurile lor. Iar el, cu rugaciunea inarmandurugăciunea inarmându-se, indata a alungat tabara draceasca si fara dracească şi fără de temere a ramasrămas, cantand si laudand cântând şi laudând pe Dumnezeu. Acestea facandufacându-se asa, a inceput început a strabate pretutindeni slava despre dansul si dânsul şi se adunau la el multi mulţi din cetatile si tinuturile cetaţile şi ţinuturile dimprejur pentru folos sufletesc. Altii Alţii voiau sa locuiasca impreuna să locuiască împreună cu dansul si sa dânsul şi să fie povatuiti povatuiţi de el la calea mantuiriimântuirii; iar el cu dragoste-i primea pe cei ce veneau. Si Şi a zidit mai intai o biserica mica, din porunca lui Teognost, care atunci era arhiereu, s-a sfintit in sfinţit în numele Preasfintei Treimi, apoi si manastire şi mănăstire cinstita a ridicat, care este si şi astazi cu darul lui Hristos.
Deci, rugat fiind de fratifraţi, a luat preotiapreoţia, prin hirotonire de catre episcopul Atanasie, si pastea binecuvantatoarea turma şi păştea binecuvântatoarea turmă cea incredintata incredinţata lui, povatuind-o la pasunea cea duhovniceascaduhovnicească, iar pe lupii cei rau ganditori ii gânditori îi alunga cu rugaciunearugăciunea.
Dar dupa putina după puţina vreme iar se sculara diavolii, nesuferind a fi alungati alungaţi de sfantulsfântul. SiŞi, inchipuindu-se in în serpi, au intrat in în chilia lui, incat era chilia plina de serpi. Iar sfantulsfântul, degraba s-a intors la rugaciune si rugăciune şi indata diavolii cu nalucirile lor s-au stins ca fumul. Din acea vreme i s-a dat de la Dumnezeu putere asupra duhurilor celor necurate, incat nici nu indrazneau a se mai apropia de dansuldânsul. Iar ducanduducându-se vestea despre dansul dânsul pretutindeni si multi şi mulţi din partile părţile dimprejur adunanduadunându-se, a venit un arhimandrit de la Smolensc, anume Simon, care s-a dat pe sine in în supunere sfantului si multa sfântului şi multă avere aducand aducând a dat-o in în mainile lui, ca sa zideasca să zidească o biserica biserică mai mare.
Si ajutand Şi ajutând Dumnezeu, Cuv. Serghie degrab a ridicat, cu acea avere, o biserica mai mare si manastirea şi mănăstirea a largitlărgit-o si vietuia ingeresteşi vieţuia ingereşte, ca in cer, cu ceata fratilor saifraţilor săi, ziua si şi noaptea laudand laudând pe Dumnezeu. Deci s-a intamplat oarecand in manastirea oarecând în mănăstirea lui a fi lipsa de hrana si şi erau fratii in fraţii în mahnire mare, petrecand petrecând flamanzi fara fără de hrana trei zile. Iar randuiala rânduiala cuviosului era ca sa nu iasa calugarii călugării din manastire sa mănăstire să ceara la mireni paine, ci sa-si şi puna nadejdea spre Dumnezeu Cel ce hraneste hraneşte toata suflarea, si şi de la Acela cu credinta credinţa sa-si ceara şi ceară cele trebuincioase.
In În timpul acela nu era viata viaţa de obste in manastirea obşte în mănăstirea cuviosului. Deci fratii fraţii fiind stramtorati stramtoraţi de foamete, au inceput început a carti impotriva sfantuluiîmpotriva sfântului, zicandzicând: “Pana cand când ne opresti opreşti pe noi a merge la lume si şi a cere cele de trebuinta? Vom mai rabda inca aceasta noapte, iar dimineata vom iesi ieşi din locul acesta, ca sa nu murim de foame”. Iar sfantul ii sfântul îi mangaia pe ei, spunanduspunându-le din vietile sfintilor parintivieţile sfinţilor parinţi, cum au rabdat multe necazuri, foame si şi sete si şi lipsa de imbracaminte pentru Domnul si şi le graia lor cuvintele lui Hristos: “Cautati “Căutaţi la pasarile cerului, ca nici nu seamana, nici nu secera, nici nu aduna in în jitnite, si şi Tatal Ceresc le hraneste hraneşte pe ele. Si Şi daca hraneste hraneşte pasarile, oare pe noi nu poate sa ne hraneascahranească? Iata acum este vremea rabdarii, iar noi ne-am aratat arătat nerabdatori, nevrand nevrând a suferi putina puţina vreme ispita ce ni s-a intamplat, pe care de am fi primit-o cu multumiremulţumire, mare folos ni s-ar fi socotit socoţit noua, caci fara căci fără de lamurire aurul nu se savarsestesavarseşte!” Si Şi a proorocit, zicandzicând: “Acum putina puţina vreme ni s-a intamplat lipsa, iar dimineata dimineaţa va fi indestulare de toate bunatatile”bunătăţile”.
Si Şi s-a implinit împlinit proorocirea sfantuluisfântului, caci căci a doua zi s-au adus in manastire multime în mănăstire mulţime de paini proaspete si peste şi peşte mult si şi alte feluri de bucate de curand gatitecurând gătite, de la un om nestiutneştiut, care le zicea: “Un iubitor de Hristos a trimis acestea lui Avva Serghie si fratilor şi fraţilor celor ce locuiesc cu dansul’dânsul’? Deci rugau fratii fraţii pe aceia ce le adusesera, ca sa manance să mănance cu dansii danşii bucate, iar ei n-au vrut, spunand spunând ca li s-a poruncit ca degraba sa degrabă să se intoarca siîntoarcă şi, grabindugrăbindu-se, au iesit ieşit din manastiremănăstire. Apoi fratii vazand multimea fraţii văzând mulţimea de bucate, au inteles ca înţeles că o cercetare cereasca cerească este, si facura ospatşi făcura ospăt, multumind mulţumind lui Dumnezeu.
Deci au fost acele bucate pentru multe zile fratilorfraţilor, si şi le-a zis cuviosul: “Vedeti“Vedeţi, fratilorfraţilor, si va minunati şi vă minunaţi ce fel de rasplatire răsplătire da Dumnezeu rabdariirăbdării, pentru ca nu va uita pe saracii Sai pana in sfarsitSăi pană în sfarşit. Niciodata nu va trece cu vederea locul acesta sfant si sfânt şi pe robii Sai Săi cei ce locuiesc intrîntr-insul si ii însul şi îi slujesc Lui ziua si şi noaptea”.
Inca Încă se cade a pomeni si şi aceasta: “La inceputul începutul venirii sale in în pustie, Cuviosul parinte părinte Serghie s-a salasluit sălăşluit la un loc fara fără de apa si apă şi aceasta spre adaugarea adăugarea ostenelii; ca, de departe aducand aducând apa, sa-si osteneasca şi ostenească trupul sau său mai mult. Iar candcând, cu voia lui Dumnezeu, s-au inmultit fratii si manastirea inmulţit fraţii şi mănăstirea s-a asezat, era nevoie mare pentru apaapă, caci căci se aducea de departe cu multa multă osteneala. Si Şi pentru acea pricina pricină carteau unii impotriva sfantuluiîmpotriva sfântului, zicandzicând: “Pentru ce cu rea chibzuire ai intemeiat manastirea mănăstirea pe acest loc si şi s-au facut atatea zidiri, nefiind apa aproape?” Iar sfantul sfântul le raspundea: “Eu, fratilorfraţilor, singur am vrut sa ma linistesc in să mă liniştesc în locul acesta, dar de vreme ce bine a vrut Dumnezeu ca atatea cladiri sa fie ridicate, apoi puternic este ca sa dea si şi apa nelipsita, numai sa nu slabiti slabiţi de la datorie, ci rugatirugaţi-va cu credintacredinţa. Pentru ca daca poporului celui neplecat i-a izvorat apa din piatra in în pustie, cu atat mai mult nu va va trece cu vederea pe voi, cei ce slujiti slujiţi Lui!” Iar odata, luand in luând în taina pe un frate cu sine, s-a pogorat in în valea de sub manastire si in mănăstire şi în valea aceea nu era apa curgatoare curgătoare mai inainteînainte, precum spuneau oamenii batranibătrani. Deci sfantulsfântul, afland intraflând într-o groapa putina apa stransa groapă puţină apă stransă din ploaie, sişi-a plecat genunchii si şi s-a rugat lui Dumnezeu cu dinadinsul Si Şi indata s-a aratat arătat un izvor mare, care si şi pana astazi este vazut văzut de totitoţi; si şi se scoate dintr-insul apa pentru toata trebuinta manastireascamănăstirească, si şi multe tamaduiri se fac cu apa aceea la cei ce o iau cu credintacredinţa. Si Şi facea Cuviosul Serghie si şi alte feluri de minuni. Pentru ca atata putere facatoare făcătoare de minuni luase de la Dumnezeu, incat încat a inviat si înviat şi un mort. Un om credincios din hotarele locasului locaşului lui, avand având un fiu, singurul nascutnăscut, cuprins de boala, l-a dus la cuviosul spre a-l tamaduitămădui. Dar copilul, slabind slăbind de boalaboală, a murit. Si Şi se tanguia tatal lui dupa după el nemangaiat. Deci, vazand văzând Cuv. Serghie tanguirea omului aceluia, i se facu făcu mila de el sişi, facand rugaciunefăcând rugăciune, a inviat înviat copilul si şi l-a dat viu tatalui lui. Si Şi s-a intors omul bucuros cu fiul viu si sanatos şi sănătos la casa sa. Inca Înca veneau la dansul si dânsul şi cei cuprinsi cuprinşi de duhuri necurate sişi, inainte înainte de a ajunge ei la sfantulsfântul, fugeau dintr-insii înşii necuratele duhuri. Si Şi cei leprosi leproşi se curateau si curăţeau şi orbii vedeau sişi, in în scurt a zice, toti toţi cei cuprinsi cuprinşi de felurite neputinte si neputinţe şi care mergeau la sfantulsfântul, cu credintacredinţa, primeau nu numai sanatate trupului, ci si şi folos sufletului, si şi se intorceau cu indoita tamaduire la casele lor. Pentru aceea era cinstit si şi slavit de toti toţi Cuviosul Serghie si multişi mulţi, dorind a vedea cinstita lui fata si şi a se indulci de vorba lui cea dulce, se adunau la dansul dânsul din nenumarate cetati si tinuturicetaţi şi ţinuturi. Iar multi mulţi din calugaricălugări, lasandulasându-si manastirile şi mănăstirile lor, veneau la dansuldânsul, dorind sa vietuiasca si sa să vietuiască şi să fie povatuiti povatuiţi de el. Domnii, boierii si şi oamenii de rand rând alergau cu sarguinta la acest fericit parintepărinte, caci toti căci toţi il aveau in în mare cinste, ca pe unul din parintii parinţii cei de demult, au ca pe unul din prooroci.
Un taran oarecare, lucrator de pamantpamânt, din locuri indepartate, auzind de Sfantul Sfântul Serghie a vrut sa-l vadavadă. Mergand in manastirea Mergând în mănăstirea cuviosului, intreba de dansuldânsul. Se intamplase insa ca atunci cuviosul era in în gradina si şi sapa, pamantulpamântul. SpunanduSpunându-i-se aceasta acelui om, el a mers acolo, si vazand şi văzând pe sfantul in sfântul în haina proasta, rupta si şi mult carpita, sapand pamantulsapând pamântul, i se parea ca cei ce i-au spus au glumit, pentru ca nadajduia sa-l vada vadă pe sfant in sfânt în mare slava. IntorcanduÎntorcându-se in manastireîn mănăstire, iar a intrebat, zicandzicând: “Unde este Sfantul Sfântul Serghie? AratatiArătaţi-mi, caci căci am venit de departe ca sa-l vadvăd!” Iar ei i-au zis:
“Cu adevarat adevărat acela este pe care l-ai vazut”văzut”. Dupa După aceea, iesind sfantul ieşind sfântul din gradinagrădina, l-a vazut taranul sivăzut ţăranul şi, ingretosanduîngretoşându-se de el, sişi-a intors întors fata si şi nu voia nici sa caute la fericitul. Si Şi se defaima in în sinea lui, zicandzicând: “O, cata osteneala am suferit in desertîn deşert! Eu am venit sa vad să văd un prooroc mare, de care auzeam, si nadajduiam saşi nădăjduiam să-l vad in văd în mare cinste si şi iata acum vad văd un sarac si şi necinstit staret”.
Deci sfantulsfântul, inteleganduînţelegându-i gandurile gândurile lui, era foarte multumit, caci, precum mandrul mândrul de lauda si şi de cinste se bucura, asa se bucura cel smerit cu gandul gândul de necinstire si şi de defaimare. Si luand Şi luând pe taranul acela la sine, i-a pus masa si şi l-a ospatat cu dragoste. Dupa După aceasta i-a zis: “Sa nu te mahnestimahneşti, omule, ca pe acela pe care doresti sadoreşti să-l vezi, degrab il vei vedea”.
Iar cand sfantul când sfântul graia acestea, iata un vestitor a venit, spunanduspunându-i de venirea unui domn mare in manastireîn mănăstire. Si sculanduŞi sculându-se, sfantul sfântul a iesit in ieşit în intampinarea acelui domn, care venea cu multime mulţime de slugi. Si vazand Şi văzând acel domn pe sfantul sfântul sarguindu-se, a alergat la dansul sidânsul şi, apucand inainte apucând înainte cu inchinaciune pana la pamantpamânt, a luat binecuvantare binecuvântare de la cuviosul, iar el, binecuvantandubinecuvântându-l, l-a dus in manastire în mănăstire cu cinstea ce i se cadea. Si mergand amandoi impreunaŞi mergând amândoi împreună, staretul si şi domnul vorbeau, iar ceilalti toti ceilalţi toţi mergeau inainteînainte. Iar taranul acela a fost impins undeva departe de slugile ce mergeau inainteînainte, si şi pe staretul de care se ingretosa uitanduuitându-se la dansul dânsul de departe, dorea sa-l vadavadă, dar nu putea. Deci a intrebat in în taina pe unul din cei ce mergeau inainte zicanduînainte zicându-i: “Cine este, stapane, staretul cel ce sade cu voievodul?” Si Şi i-a spus lui acela ca este Sfantul Sfântul Serghie. Apoi a inceput început taranul a se necaji si şi a se ocari pe sine, zicandzicând: “O, Doamne, cat m-ai orbit si şi n-am crezut celor ce-mi aratau pe sfantul parinte si sfântul părinte şi nu i-am dat lui vrednica cinste? Cu dreptate este numele nostru taran si şi prost. Cum ma voi arata fetei sfantuluisfântului, cuprins fiind de rusineruşine?”
Dupa După ce a plecat voievodul din manastiremănăstire, taranul a alergat la cuviosul sişi, rusinanduruşinându-se a privi la fata lui, i-a cazut căzut la picioare, ceranducerându-i iertare, caci căci din nestiinta neştiinta a gresitgreşit. Sfantul Sfântul l-a mangaiat cu dragoste, zicanduzicându-i: “Sa nu te mahnestimahneşti, fiule! Pentru ca tu singur ai socotit adevarul adevărul despre mine, zicanduzicându-mi ca sunt nimic, iar toti ceilalti toţi ceilalţi s-au amagit, paranduparându-le ca sunt mare”. De aici s-a aratat arătat aievea in în cata smerenie era Cuviosul parinte părinte Serghie, caci căci pe lucratorul de pamantpamânt, ce se ingretosa de el, l-a iubit mai mult decat cinstea ce i se facea de voievod.
OarecandOarecând, intrîntr-o seara tarziu, stand stând fericitul dupa după obiceiul sau la citirea rugaciunilor si ruganduşi rugându-se cu dinadinsul lui Dumnezeu pentru ucenicii saisăi, a auzit un glas, zicanduzicându-i: “Serghie!”
Iar el, mirandumirându-se de neobisnuita chemare noaptea tarziu, a facut rugaciune si rugăciune şi a deschis fereastra chiliei, vrand sa vada vrând să vadă cine l-a chemat. Si Şi iata a vazut văzut o lumina mare din cer stralucind, incat s-a luminat noaptea aceea mai mult decat o zi luminoasa, apoi a venit la dansul dânsul a doua oara glasul, zicandzicând: Serghie, te rogi pentru fiii tai si rugaciunea şi rugăciunea ta este primita. Cauta si Căuta şi vezi numarul calugarilor călugărilor celor adunati in adunaţi în numele Sfintei Treimi la pastoria ta”. Si cautandŞi căutând, sfantul sfântul a vazut multime multa văzut mulţime multă de pasari preafrumoase, nu numai in manastireîn mănăstire, ci si şi imprejurul manastiriimănăstirii, sezand si cantand cantari ingeresti sezând şi cântând cântari îngereşti cu nespusa dulceata. Si Şi iar se auzea glasul, zicanduzicându-i: “In ce chip ai vazut văzut pasarile acestea, asa se va inmulti inmulţi turma ucenicilor tai, si dupa şi după tine nu se va imputinaimpuţina, si şi asa cu minune si in şi în multe feluri vor fi impodobiti impodobiţi cu bunatatile bunataţile lor, cei ce vor urma pasilor paşilor tai”. Iar sfantulsfântul, vazandvăzând, se mira de acea minunata vedenie. Si vrand sa Şi vrând să aiba partas si şi martor la vedenia aceea, a chemat pe Simeon cel mai sus pomenit, caci căci era aproape, iar Simeon, mirandumirându-se de neobisnuita chemare a staretului, a alergat degrab la dansuldânsul, dar nu s-a invrednicit sa vada să vadă toata vedenia ci numai o parte a vazut văzut din lumina aceea cereascacerească. Insa sfantul sfântul i-a spus lui toate cele ce a vazut si văzut şi s-au bucurat amandoi impreunaamândoi împreună, proslavind pe Dumnezeu.
Dupa După aceasta, intr-una din zile, au venit grecii de la Constantinopol, trimisi trimişi la sfantul sfântul de Preasfintitul Preasfinţitul Patriarh Filotei, si şi i-au adus lui de la patriarh binecuvantare si daruribinecuvântare şi dăruri: “o cruce, un paraman, o schima si schimă şi o scrisoare care avea in în sine scris asaaşa: “Cu mila lui Dumnezeu arhiepiscop al Constantinopolului si şi a toata toată lumea patriarh, Domnul Filotei, celui intru Sfantul întru Sfântul Duh fiu si impreuna şi împreuna slujitor al smereniei noastre, Serghie, dar si şi pace si şi a noastra binecuvantare sa noastră binecuvântare să fie cu voi! Am auzit de viata voastra viaţa voastră cea dupa după Dumnezeu foarte imbunatatita si imbunătăţită şi am laudat si lăudat şi am preamarit preamărit pe Dumnezeu. Insa Însă o randuiala inca va rânduială incă vă mai trebuie, caci căci n-ati castigat inca viata aţi câstigat încă viaţa cea de obsteobşte. Caci stiicăci sţii, cuvioase, ca si că şi singur Sf. Prooroc si imparat şi împărat David, cel ce pe toate le-a cercetat cu intelegereînţelegere, nimic alt n-a putut sa laude, fara fără numai a locui fratii impreunafraţii împreună. Iar dupa după acela si şi noi sfat bun va damvă dăm, ca sa alcatuiti viata să alcătuiţi viaţa de obsteobşte, si şi mila lui Dumnezeu si binecuvantarea noastra sa şi binecuvântarea noastră să fie cu voi”. Aceasta scrisoare a patriarhului luandluând-o cuviosul, a mers la Preasfintitul Preasfinţitul Alexie, fericitul mitropolit a toata toată Rusia sişi, aratanduarătându-i scrisoarea, il intrebaîl intrebă, zicanduzicându-i: “Tu, preasfintite stapanepreasfinţite stăpane, cum poruncestiporunceşti?” Iar mitropolitul a raspuns răspuns staretului, zicandzicând: “De vreme ce te-ai invrednicit învrednicit de atatea bunatatibunătăţi, cuvioase, preamarind preamărind Dumnezeu pe cei ce-L slavesc slăvesc pe El, incat si in şi în tarile cele departate a ajuns auzul numelui si şi al vietii vieţii tale, iar marele patriarh a toata lumea te sfatuieste sfatuieşte spre folos, apoi si şi noi la aceeasi aceeaşi te sfatuim si şi laudam o asa randuiala”rânduiala”. Deci din vremea aceea Cuviosul Serghie a asezat viata viaţa de obste in locasul obşte în locaşul sau, poruncind sa se pazeasca pazească statornic randuielile vietii rânduielile vieţii de obsteobşte: “nimic sa nu castige câstige cineva pentru sine, nici sa numeasca să numească ceva al sau, ci toate de obste sa obşte să le aiba, dupa după poruncile sfintilor parintisfinţilor parinţi. Iar dupa după asezarea vietii vieţii de obste obşte a vrut sa fuga de marirea omeneasca si sa slujeasca omenească şi să slujească lui Dumnezeu in în loc nestiutneştiut, salasluindu-se in linisteîn linişte, la singuratate.
Deci, gasind o vreme cu inlesnire, a iesit in ieşit în taina din manastirea mănăstirea sa, nestiind neştiind nimeni, si şi a plecat in în pustie. Iar mergand mergând ca la patruzeci de stadii, a aflat un loc bineplacut lui, aproape de raul ce se numeste numeşte Carjaci, sişi, acolo salasluindu-se, vietuia. Apoi fratiifraţii, vazanduvăzându-se parasiti parasiţi de parintele părintele lor, erau in în mare necaz si şi tulburare, ca oile fara fără de pastor, si şi cu dinadinsul il cautau căutau pretutindeni. Dupa După catava vreme, au aflat fratii fraţii locul sişi, mergandmergând, rugau pe sfantul sfântul cu lacrimi sa se intoarca in manastireîn mănăstire. Dar el nu voia, iubind mai mult linistea si liniştea şi singuratatea. Din aceasta pricina, multi mulţi din ucenicii lui, lasand lasând lavra, s-au asezat cu dansul in dânsul în pustia aceea si dupa şi după o vreme oarecare au ridicat manastire si mănăstire şi biserica in în numele Preasfintei Nascatoare Născătoare de Dumnezeu. Iar fratii fraţii din lavra cea mare, neputand neputând a vietui fara fără de parintele părintele lor si şi neizbutind a-l indupleca ca sa se intoarca la dansiidanşii, au mers la Preasfintitul Preasfinţitul Mitropolit Alexie, rugandurugându-l sa trimita el la cuviosul, poruncindu-i sa se intoarca la locul lui cel dintai. Deci fericitul Alexie a trimis doi arhimandritiarhimandriţi, rugandurugându-l sa asculte si sa şi să mangaie pe fratii sai fraţii săi prin intoarcerea sa la dansiidanşii, ca nu cumva fiind fara fără de dansul sa dânsul să se supere sişi, risipindu-se, locul sfant sa sfânt să se pustiascapustiască. Apoi Cuv. Serghie, trebuind sa asculte de arhiereu, s-a intors in în lavra la petrecerea sa cea dintai, unde s-au mangaiat fratii fraţii foarte mult de venirea lui.
Episcopul Permului, Sfantul StefanSfântul Ştefan, avand având mare dragoste catre cuviosul, mergea oarecand oarecând pe cale, de la episcopia sa catre cetatea Moscovei, care este de la manastirea mănăstirea lui Serghie ca la cinci stadii. Grabindu-se spre cetate, s-a gandit sa gândit să nu mearga atunci la manastirea sfantuluimănăstirea sfântului, ci sa vada să vadă pe cuviosul cand când se va intoarce catre casa. Si cand Şi când era el in în dreptul manastiriimănăstirii, s-a sculat din caruta sa sisă şi, citind “Cuvine-se cu adevarat sa adevărat să te fericim” si facand şi facând obisnuita rugaciunerugăciune, s-a inchinat fiind cu fata spre manastirea mănăstirea Cuviosului Serghie, zicand zicând asa: “Pace tieţie, duhovnicescule frate!”
Si Şi s-a intamplat ca atunci fericitul Serghie manca la masa. Si intelegand Şi înţelegând cu duhul inchinaciunea episcopului, s-a sculat numaidecat de la masa sişi, stand stând putin si rugaciune facandşi rugăciune facând, s-a inchinat asemenea episcopului celui ce se afla care vietuind inca in în trup, se invrednicea cu cei fara fără de trupuri, caci, slujind el Sf. Liturghie, ingerul îngerul Domnului slujea cu el, precum marturiseau mărturiseau ucenicii lui, Isachie tacutul si şi Macarie, barbati barbaţi vrednici de credinta si desavarsiti in credinţa şi desavarşiţi în fapte bune, care intrîntr-adevar adevăr au vazut văzut pe ingerul îngerul lui Dumnezeu slujind cu Cuv. Serghie in în altar si şi s-au spaimantat vazand spaimântat văzând podoaba lui negraita: Dupa După acestea, fericitul mitropolit Alexie, slabind de batranete si vazand şi văzând ca se apropie de sfarsitsfarşit, a chemat la sine pe Cuviosul Serghie sişi, luand luând crucea sa cea arhiereascaarhierească, pe care o purta la piept, impodobita cu aur si şi cu pietre scumpe, o dadu cuviosului. Iar el, inchinanduinchinându-se cu smerenie, i-a zis: “Iarta-ma, stapane, caci căci din tinerete n-am fost purtator de aur, iar la batranete mai mult decat atunci vreau ca sa petrec in în saracie”. Iar arhiereul i-a zis: “Stiu“Ştiu, iubite, ca acestea le-ai ispravit, dar sa faci ascultare si sa primesti şi să primeşti de la noi binecuvantarea binecuvântarea ce ti ţi se da”. Si Şi asa a pus cu mainile sale crucea pe pieptul sfantuluisfântului, ca o logodire, apoi a inceput început a grai: “Sa stiiştii, fericite, pentru ce te-am chemat si şi ce vreau sa randuiesc să rânduiesc pentru tine. Iata eu am tinut ţinut Mitropolia Rusiei, Dumnezeu incredintanduincredinţându-mi-o cat a vrut El. Iar acum ma vad mă văd apropiat de sfarsitsfarşit, numai nu stiu ştiu ziua sfarsitului sfarşitului meu, si şi doresc, in viata în viaţa fiind sa gasesc un barbat ce ar putea sa pasca să pască turma lui Hristos dupa după mine. Si Şi nu aflu altul asa dupa după cum doresc eu, decat numai pe tine. Inca stii ştii cu incredintare incredinţare ca si şi marii stapanitori, domni si toti şi toţi oamenii laici si duhovnicestişi duhovniceşti, pana la cel de pe urmaurmă, pe tine te vor iubi, si şi nu pe altul, ci numai pe tine te vor cere la scaunul acela, ca cel ce esti eşti vrednic. Deci acum, preacuvioase, primeste randuiala primeşte rânduiala episcopiei. Iar dupa iesirea după ieşirea mea din trup vei lua scaunul meu”.
Auzind aceste cuvinte, cuviosul s-a mahnit foarte, caci căci se socotea pe sine a fi nevrednic de o randuiala rânduiala ca aceea. Si Şi a raspuns catre arhiereu: “Iarta-ma, stapane sfinte, dar pui pe mine sarcina mai presus de puterea mea, si şi aceasta nu se poate intampla niciodata. Cine sunt eu, pacatosul si şi mai smeritul decat toti toţi oamenii, ca sa indraznesc a ma atinge de o randuiala rânduiala ca aceasta?” Apoi fericitul Alexie a zis multe cuvinte catre sfantul Sfântul din dumnezeiestile dumnezeieştile Scripturi, ca sa-l induplece pe el la voia sa. Dar iubitorul de smerenie nu s-a plecat nicidecum. La urma urmă i-a raspuns: “Stapane sfinte, de nu vei vrea sa alungi smerenia mea din hotarele acestea si şi de la auzul tau, apoi sa nu mai adaugi a grai despre aceasta catre mine, nici pe altcineva sa-l lasi sa ma laşi să mă supere cu acest fel de cuvinte, de vreme ce nimeni nu va putea sa afle intru mine vrere la aceasta”. Iar arhiereul, vazand văzând pe sfantul sfântul neplecat, a incetat a-i grai lui despre urmarea urmărea la scaunul episcopal, temandutemându-se ca nu cumva, suparandusuparându-se cuviosul, sa se duca in în cele mai departate parti si pustietati si sa lipseasca parţi şi pustietaţi şi să lipsească Moscova de un luminator ca acesta. Si Şi mangaindu-l cu cuvinte duhovnicestiduhovniceşti, i-a dat voie sa plece cu pace la manastiremănăstire. Iar nu dupa multa după multă vreme, cel intre sfinti sfinţi Alexie mitropolitul s-a dus din viataviaţa, si şi fericitul Serghie era silit prin rugaminte de domnii cei mari stapanitori si şi de multimea mulţimea pravoslavnicilor sa primeasca să primească scaunul Mitropoliei Rusiei, dar sfantul sfântul a ramas rămas neinduplecat si şi tare ca un diamant.
Atunci a fost suit pe scaun un arhimandrit, anume Mihail, care a indraznit mai inainte înainte de sfintire sfinţire a se imbraca in în vesminte arhieresti si arhiereşti şi a-si şi pune camilafca alba. Inca incepuse si începuse şi asupra Sfantului Sfântului Serghie si şi a locasului locaşului lui a se inarma. I se parea ca Serghie ii îi taie indrazneala, cautanducăutându-si şi pentru sine Mitropolia. Iar fericitul, auzind ca Mihail se lauda impotriva împotriva lui, a zis catre ucenicii saisăi: “Mihail, laudandulaudându-se impotriva locasului împotriva locaşului acestuia, impotriva împotriva smereniei noastre, nu va castiga câstiga ceea ce doreste sidoreşte şi, de vreme ce este biruit de mandriemândrie, nici cetatea imparateasca imparatească nu va vedea”. Si Şi s-a implinit proorocia sfantuluisfântului, caci, calatorind Mihail in în corabie spre Constantinopol pentru hirotonie, a cazut in căzut în boala trupeasca si trupească şi s-a sfarsitsfarşit. Iar pe scaun a fost ridicat Ciprian.
In acei ani, prin vointa lui Dumnezeu, pentru pacatele noastre a fost navalirea necuratului Mamae, imparatul tataresc, asupra pamantului pamântului Rusiei. De acest lucru marele domn Dimitrie intristanduintristându-se, Sfantul Sfântul Serghie l-a inarmat cu rugaciunea si rugăciunea şi i-a proorocit biruinta, zicandzicând: “Sa iesi impotriva ieşi împotriva barbarilor, lepadandulepadându-ti ţi toata indoiala, sişi, Dumnezeu ajutanduajutându-tiţi, vei birui pe vrajmasii vrajmaşii tai si şi te vei intoarce sanatos la scaunul tau”. Deci marele domn, nadajduind spre ajutorul lui Dumnezeu si şi rugaciunile sfantuluisfântului, a mers, facand facând razboi cu tatarii, si şi i-a biruit pe ei, astfel ca abia cu putini tovarasi puţini tovaraşi a scapat scăpat Mamae. Iar cuviosul, fiind inaintevazatorînaintevazator, vedea cele de departe ca pe cele de aproape si cand şi când era razboi intre crestini si creştini şi intre tatari, stand stând cu fratii fraţii la rugaciune in manastirea sa rugăciune în mănăstirea să spunea ca in în acea vreme marele, domn Dimitrie a biruit pe tatari. Mai spunea apoi si şi care anume din ostasii crestini ostaşii creştini au fost ucisi in ucişi în razboi si şi aducea jertfe lui Dumnezeu pentru dansiidanşii, pentru ca toate i se descopereau lui de la Domnul. Iar cneazul, intorcanduintorcându-se izbanditor izbânditor de la razboi, a mers in manastire în mănăstire la cuviosul, multumind mult sfantului mulţumind mulţ sfântului ca i-a ajutat cu rugaciunile sale catre Dumnezeu.
Stand oarecand Stând oarecând fericitul parinte părinte noaptea la obisnuita sa pravila inaintea înaintea icoanei Preacuratei Maici a lui Dumnezeu si şi adeseori privind la icoana, zicea: “Preacurata, Maica Hristosului meu, aparatoare si şi tare ajutatoare a neamului omenesc, fii mijlocitoare noua nevrednicilor, pururea rugandurugându-te Fiului tau si şi Dumnezeului nostru, ca sa caute spre locul acesta sfantsfânt, care este intemeiat spre lauda si şi cinstea sfantului sfântului Lui nume, in în veci. Pe tine, Maica dulcelui meu Hristos, ca pe ceea ce ai castigat multa câstigat multă indrazneala catre DansulDânsul, inainteînainte-rugatoare te punem noi, robii tai, caci căci tu esti eşti tuturor nadejde de mantuire si mântuire şi adapostire”. Asa se ruga, si şi canonul cel de multumiremulţumire, adica Acatistul Preacuratei, cantanducântându-l, a sezut putin sa puţin să se odihneascaodihnească. Iar ucenicului sau, Mihail, i-a zis: “Fiule, trezestetrezeşte-te si şi privegheaza, de vreme ce cercetare minunata si şi infricosatoare o sa ne fie noua in în ceasul acesta”.
Acestea graindu-le, indata se auzi un glas, zicandzicând: “Iata, vine Preacurata!” Iar sfantulsfântul, auzindu-l, a iesit ieşit degrab din chilie in în tinda, si şi iata o lumina mare, mai mult decat Soarele stralucind, a luminat pe sfantulsfântul, si şi indata a vazut văzut pe Preacurata cu doi apostoli, cu Petru si şi Ioan, stralucind intrîntr-o negraita lumina. Cand Când a vazutvăzut-o, sfantul sfântul a cazut căzut cu fata la pamantpamânt, neputand neputând suferi raza aceea stralucitoare. Iar Preacurate s-a atins de sfantul sfântul cu mainile sale, zicanduzicându-i: “Nu te spaimantaspaimânta, alesul Meu! Iata am venit sa te cercetez, caci căci s-a auzit rugaciunea rugăciunea ta pentru ucenicii tai si şi pentru locasul locaşul tau sa nu te mai mahnestimahneşti, ca de acum inainte înainte vei fi indestulat cu de toate, nu numai pana ce vei fi in viata în viaţa aceasta, ci si dupa şi după ducerea ta catre Domnul, nedepartata voi fi de locasul locaşul tau, cele trebuitoare dandudându-i nelipsit, pazindu-l si şi acoperindu-l”.
Acestea zicandzicând, s-a facut nevazutanevăzuta. Iar sfantulsfântul, ca intrîntr-o uimire a mintiiminţii, era cuprins de frica si şi de cutremur mare sişi, venindu-si in şi în sine dupa putindupă puţin, a aflat pe ucenicul sau zacand zacând de frica, ca mort, si l-a ridicat. Iar el a inceput început a se arunca la picioarele staretului, zicandzicând: “Spune-mi, parintepărinte, pentru Domnul, ce era aceasta minunata vedenie de vreme ce duhul meu numai putin puţin de nu s-a despartit desparţit de trupeasca-mi legatura, pentru vedenia cea stralucita?” Iar sfantul sfântul se bucura cu sufletul si şi fata lui stralucea de acea negraita bucurie, neputand sa graiasca neputând să graiască altceva nimic, fara fără numai atat: “Asteapta“Aşteapta, fiule, fiindca duhul meu tremura in în mine de acea minunata vedenie”. Si Şi se afla tacand si mirandutacând şi mirându-se. Apoi, dupa putin după puţin timp, a zis ucenicului sau: “Fiule, cheama la mine pe Isaac si şi pe Simon”. Si Şi venind ei, le-a spus toate pe randrând, cum a vazut văzut pe Preacurata Nascatoare Născătoare de Dumnezeu cu apostolii si şi ce i-a zis lui. Acestea auzindu-le ei, se umplura umplură de bucurie si şi de veselie si toti impreuna şi toţi împreuna au cantat cântat Paraclisul Maicii lui Dumnezeu. Iar sfantul sfântul a petrecut toata noaptea aceea fara fără somn, socotind cu mintea pentru milostiva cercetare a Stapanei celei Preacurate.
Slujind oarecand oarecând cuviosul dumnezeiasca dumnezeiască Liturghie, ucenicul lui, Simeon, de care am pomenit inainteînainte, fiind desavarsit desavarşit cu viataviaţa, era atunci eclesiarh. Acela a vazut văzut foc umbland umblând pe jertfelnic, inconjurand inconjurând altarul si şi pe Serghie cand când slujea. Si Şi statea sfantul in sfântul în foc de la cap pana la picioare. Iar sosind vremea impartasiriiimpartaşirii, s-a luat focul acela dumnezeiesc sişi, invaluindu-se ea o panza curata, a intrat in sfantul în sfântul potir, si şi cu acela s-a impartasit impartaşit vrednicul slujitor, Sfantul Sfântul Serghie. Vietuind cuviosul ani indestulaţi în mare infranare şi osteneli şi facând multe minuni, a ajuns la adanci batraneţi. Acum îi erau anii lui de la naştere saptezeci şi opt. El şi-a văzut mutarea să catre Dumnezeu cu sapte luni mai înainte şi a chemat fraţii, incredinţând egumena ucenicului sau cu numele Nicon, care deşi era tanar de ani, mintea lui inflorea cu caruntetele şi în toata viaţa urma învăţătorului şi povatuitorului sau Serghie. Punându-l pe Nicon egumen, Serghie a început singur a se linişti, iar în luna lui septembrie, căzând în boala trupească şi cunoscându-şi cea de pe urmă ducere a sa către Dumnezeu, a chemat şi a învăţat pe fraţi îndestul, dându-le binecuvântare şi iertare; iar în ceasul din urmă s-a impartaşit singur cu Preacuratele Taine, dându-şi astfel sfântul sau suflet în mainile lui Dumnezeu. Fata lui era luminoasa, nu ca a mortului, ci ca a unui om care doarme, ceea ce era un semn incredinţat de luminarea lui cea sufletească şi de rasplata dumnezeiască. Iar cinstitul lui trup a fost pus în locaşul în care s-a nevoit. După trei ani de zile insa s-au aflat moaştele lui cele sfinte intregi şi nestricate. Nici de hainele lui nu se atinsese stricaciunea, ci iesea mireasma buna negraita şi multă tamaduire se dadea bolnavilor. Chiar şi pana acum curg de la cinstita lui racla, ca dintr-un izvor, tamaduiri tuturor celor ce alearga cu credinţa. Caci, precum în viaţa sa, asa şi după mutare, el face nenumarate minuni pentru marirea lui Hristos, Dumnezeul nostru, Caruia se cuvine cinstea şi mulţumita în veci. Amin
Vietuind cuviosul ani indestulati in mare infranare si osteneli si facand multe minuni, a ajuns la adanci batraneti. Acum ii erau anii lui de la nastere saptezeci si opt. El si-a vazut mutarea sa catre Dumnezeu cu sapte luni mai inainte si a chemat fratii, incredintand egumena ucenicului sau cu numele Nicon, care desi era tanar de ani, mintea lui inflorea cu caruntetele si in toata viata urma invatatorului si povatuitorului sau Serghie. Punandu-l pe Nicon egumen, Serghie a inceput singur a se linisti, iar in luna lui septembrie, cazand in boala trupeasca si cunoscandu-si cea de pe urma ducere a sa catre Dumnezeu, a chemat si a invatat pe frati indestul, dandu-le binecuvantare si iertare; iar in ceasul din urma s-a impartasit singur cu Preacuratele Taine, dandu-si astfel sfantul sau suflet in mainile lui Dumnezeu. Fata lui era luminoasa, nu ca a mortului, ci ca a unui om care doarme, ceea ce era un semn incredintat de luminarea lui cea sufleteasca si de rasplata dumnezeiasca. Iar cinstitul lui trup a fost pus in locasul in care s-a nevoit. Dupa trei ani de zile insa s-au aflat moastele lui cele sfinte intregi si nestricate. Nici de hainele lui nu se atinsese stricaciunea, ci iesea mireasma buna negraita si multa tamaduire se dadea bolnavilor. Chiar si pana acum curg de la cinstita lui racla, ca dintr-un izvor, tamaduiri tuturor celor ce alearga cu credinta. Caci, precum in viata sa, asa si dupa mutare, el face nenumarate minuni pentru marirea lui Hristos, Dumnezeul nostru, Caruia se cuvine cinstea si multumita in veci. Amin
==Surse==
29 de modificări