Modificări

'''Sabelianismul''', cunoscut şi și sub numele de '''modalism''' sau '''modalism monarhianist''', este o [[erezie]] care afirmă că [[Dumnezeu Tatăl|Tatăl]], [[Iisus Hristos|Fiul]] şi și [[Duhul Sfânt]] sunt diferite moduri sau aspecte ale unui Dumnezeu, şi și nu trei Persoane distincte. Afirmarea unitaristă a lui Dumnezeu este descrisă de obicei printr-o analogie: apa are trei stări de agregare: gheaţăsolidă (gheață), lichid şi lichidă și vapori care par să fie substanţe substanțe diferite, deşi deși în realitate ele sunt formate din acelaşi același compus chimic, H2O. În acelaşi același fel, pentru ''sabelieni şi modalişti '' și ''modaliști'' Dumnezeu Tatăl, Fiul şi și Duhul Sfânt doar ar părea să fie trei Persoane diferite, fiind în realitate doar manifestări diferite ale unul Dumnezeu solitar.

Această erezie îi este atribuită lui Sabelius (Sabelie), care a răspândit o formă a acestei doctrine în Roma secolului al III-lea. [[Ipolit Romanul|Ipolit de Roma]], un scriitor şi și [[mucenic]] creştin creștin din perioada primară l-a cunoscut personal pe Sabelius şi și îl menţionează menționează în lucrarea sa ''Philosophumena'' (sau ''Respingerea tuturor ereziilor''). El ştia știa că Sabelius nu agrea teologia trinitară, și a numit [[monarhianism]]ul modalist erezia lui Noetos, nu a lui Sabelius.

Sabelianismul a fost adoptat de unii creştini creștini din Cirenaica, cărora Dimitrie, [[Patriarh]]ul Alexandriei, le-a scris scrisori împotriva acestei erezii.

Unul din principalii adversari ai sabelianismului a fost [[Tertulian]], care a etichetat mişcarea mișcarea cu numele de "''patripassianism''," de la cuvintele latineşti latinești ''pater'' pentru "părinte" şi „părinte” și ''passus '' (participiu de la verbul patior, pati, passus), "a suferi"„a suferi”, deoarece această erezie implica faptul că Tatăl a suferit pe [[Cruce]]. Termenul a fost inventat de Tertulian în lucrarea sa ''Adversus Praxeam'', Capitolul II: "Prin „Prin aceasta, Praxeas i-a făcut [[diavol]]ului un dublu serviciu la Roma: el a dat deoparte profeţia şi profeția și a căzut în erezie; el l-a ridicat pe Paraclet şi și l-a răstignit pe Tatăl." ” (Cu toate acestea, trebuie reţinut reținut că în acest context, acest termen este folosit ca un epitet împotriva lui Praxeas, un anti-montanist timpuriu, iar aici nu îi este aplicat sabelianismului.)

Sabelius a fost excomunicat ca [[eretic]] de Papa Calixt I în 220 D.H..

În ciuda respingerii sabelianismului/(modalismului ) de către Biserică de aproape 1800 de ani, în zilele noastre el este acceptat în principal de unele grupări penticostale - – „[http://en.wikipedia.org/wiki/Oneness_Pentecostals Oneness Pentecostalism]” („penticostalismul unimii”) sau „[http://en.wikipedia.org/wiki/Jesus%27_Name_doctrine Jesus only]” (”numai„numai/singur Iisus”).

*(en:)[[w:Sabellianism|Wikipedia:Sabellianism]]