Deschide meniul principal

OrthodoxWiki β

Modificări

Francmasonerie

741 de octeți adăugați, 13 mai 2007 16:52
Este francmasoneria o religie?
:''Ordre traditionnel et universel fondé sur la Fraternité, la Grande Loge de France est fondamentalement un ordre initiatique. C’est l’initiation qui permet au vieil homme de se débarrasser de sa gangue ancienne et de renaître, tel le phénix, en homme nouveau, capable d’accéder à la dimension de sa vie intérieure, à ce qui en lui est esprit et liberté, connaissance et amour.''
Această religie "anterioară oricărei dogme, care permite depăşirea diferenţelor şi opoziţiilor consfesiunilor", nu este, în practică, una a toleranţei, cum o arată istoria francmasoneriei în Franţa <ref>Cf. http://fr.wikipedia.org/wiki/Franc-ma%C3%A7onnerie_en_France</ref>, şi cum spune Irineu Mihălcescu, francmason în tinereţe, înainte de a deveni preot, în 1923 <ref>Horia Nestorescu-Bălceşti, ''Ordinul Masonic Român'', poziţia 1906 (dar fără menţiune de activivate). "În perioada anilor '20 profesorul Ioan Mihălcescu a frecventat la Paris cercurile francmasoneriei. S-a vorbit chiar de o legătură durabilă de amiciţie cu viitorul Mare Maestru al masoneriei române, Ioan Pangal. În 1921, profesorul Ioan Mihălcescu a colaborat la Bucureşti, împreună cu un grup de intelectuali francmasoni la editarea revistei "Social-Ţărănismul". Tipărirea revistei a fost facilitată de un alt cunoscut francmason, Nicolae Stroilă. De tipografia "Stroilă" se leagă şi alte apariţii editoriale ale profesorului de la Facultatea de Teologie din Bucureşti. Între colegii săi de redacţie de la Social-Ţărănismul", întâlnim nume marcante ale politicii româneşti, toţi membri ai lojilor masonice: Zamfir C. Arbure, Constantin Brătăşianu, Ioan Peretz şi, nu în ultimul rând, Ioan Pangal. [...] Doi ani mai târziu, în 1923, profesorul Ioan Mihălcescu este hirotonisit preot la Biserica Hamza din Bucureşti. Din acel moment, viziunea sa se schimbă cu 180 de grade. Rămâne o enigmă dacă noua sa poziţie are vrep legătură cu noile orientări ale francmasoneriei pe plan mondial, sau, dimpotrivă, este o opţiune personală. Cert este că începând cu 1923, autorul ''Teologiei luptătoare'' se distanţează cu consecvenţă de francmasoneria timpului." (Dorin Ivan, ''Irineu Mihălceascu - viaţa şi opera'', Editura Fundaţia "Mitropolit Irineu Mihălcescu", f.a., pp. 37-38.</ref>: "Francmasoneria nu priveşte biserica cu acel spirit de toleranţă şi cu acea bunăvoinţă de care-i place să se laude că o are faţă de orice altă credinţă" <ref>În studiul: Pr. Prof. Ioan Mihălceascu, "Francmasoneria şi biserica", publicat în: ''Biserica Ortodoxă Română'', august 1923</ref>. Mai târziu, în lucrarea ''Teologia luptătoare'' (1941) Irineu Mihălcescu va deveni şi mai categoric, apropiind francmasoneria de bolşevismul rusesc şi de revoluţia spaniolă, "şi unul şi alta, roade înveninate ale francmasoneriei", adăugând: "'Trecerea peste deosebirile dinăuntru de credinţă religioasă şi confesiune', trâmbiţată de masonerie ca un act de mare largheţe de suflet din partea ei, ca o binevoitoare îngăduinţă faţă de credinţa religioasă a celor ce bat la uşile hurubelor, se schimbă, deci, după depunerea jurământului de credinţă masonică, în ateism cras, în tăgăduirea credinţei în Dumnezeu" <ref>Irineu Mihălceascu, ''Teologia luptătoare'', cap. "Despre francmasonerie"</ref>.
==Poziţia Bisericii Ortodoxe==
Birocrați, interwiki, renameuser, Administratori
18.161 de modificări