Deschide meniul principal

OrthodoxWiki β

Modificări

Atanasie Mironescu

4.239 de octeți adăugați, 10 decembrie 2019 06:10
m
fără descrierea modificării
{{În lucru}}Cutie Biografie Episcopi| Nume = IPS Atanasie Mironescu| Imagine = [[Fișier:Athanasie_Mironescu_-_mitropolit_primat.PNG|thumb|200px200 px|center]]| Afiliere =[[Biserica Ortodoxă Română]]| Reşedinţă = București| Formulă = IPS| Titlul = [[Întâistătător|Atanasie Mironescu, Mitropolit primat ]] al României| Perioada = 1909 - 1911| Predecesor = [[Iosif Gheorghian]]| Succesor = [[Conon Arămescu-Donici]]| Hirotonire preot = 1879| Hirotonire episcop = 5 februarie 1896| Consecratori =| Titluri precedente = Episcop al Râmnicului (1898-1909)| Funcţii = | Data naşterii = [[12 august]] 1856| Locul naşterii = Trohan, județul Vaslui| Data morţii = [[9 octombrie]] 1931| Locul morţii = {{flag|Romania}}București|}}'''Atanasie Mironescu''' (pe numele de mirean '''Alexandru Mironescu'''; n. [[12 august]] 1856, Trohan, județul Vaslui - d. [[9 octombrie]] 1931, București) a fost [[Întâistătător|Mitropolit primat]] al României între anii 1909 - 1911.
==Viața==
Născut la [[12 august]] 1856, în satul Trohan (actualmente aparținând de comuna Gârceni, județul Vaslui), Alexandru Mironescu era fiul preotului din acel sat. Hotărât fiind să urmeze în viață o cale duhovnicească și fiind sprijinit de tatăl său, a urmat studii la [[Seminar]]ul „Veniamin Costachi” de la Socola, Iași, (1870-1877). După absolvirea seminarului a fost [[Hirotonie|hirotonit]] [[preot]], slujind în satul natal (1879-1881).
 
Murind soția sa, Alexandru Mironescu a părăsit satul natal și a urmat studii teologice la nivel universitar, mai întâi la Facultatea de Teologie din București (1881-1882), apoi la cea din Cernăuți (1882-1886), unde a obținut doctoratul în teologie.
 
După încheierea studiilor, a fost numit director al Internatului teologic din București (1886-1887), fiind simultan și profesor suplinitor la „Seminarul Central” (1886-1887). A devenit apoi profesor de Morală la Facultatea de Teologie din București (1887-1897).
 
În 1887 a fost numit [[Iconom stavrofor (preot)|iconom stavrofor]]. La 27 iunie 1895 este ales [[arhiereu]] titular cu titlul „Craioveanul”, fiind [[călugăr]]it la [[Mănăstirea Cernica]] cu numele '''Atanasie'''. Este [[Hirotonirea unui episcop|hirotonit ca arhiereu]] la 5 februarie 1896. Din decembrie 1897 îndeplinește funcția de locțiitor de episcop al Râmnicului, apoi este ales [[episcop eparhiot]] tot acolo, la 12 martie 1898.
 
La [[5 februarie]] 1909 a fost ales [[Întâistătător|Mitropolit primat al României]], păstorind până la 28 iunie 1911, când s-a retras din scaun. IPS Atanasie a trăit apoi pentru restul vieții la Mănăstirea Cernica.
 
Mitropolitul primat Atanasie Mironescu a fost ales membru de onoare al Academiei Române (la 25 mai 1909).<ref>[https://acad.ro/bdar/armembriLit.php?vidT=M Academia Română: ''Membrii Academiei Române din 1866 până în prezent''], accesat la 18 noiembrie 2019</ref>
 
A trecut la cele veșnice la [[9 octombrie]] 1931, în București, fiind înmormântat la Mănăstirea Cernica.
 
==Scrieri==
IPS Atanasie Mironescu a publicat mai multe lucrări de istorie bisericească și de morală creștină, printre care:
* ''Memoriu asupra organizării Facultății de Teologie'' (București, 1887)
* ''O călătorie în Orient'' (București, 1885)
* ''Etica evoluționistă și etică creștină. Studiu critic asupra eticei lui Herbert Spencer'' (București, 1893)
* ''Manual de Teologie Morală'' (București, 1895)
* ''Morala pentru copii'' (București, 1899)
* ''Sfânta Episcopie a eparhiei Râmnicului și Noului Severin în trecut și acum'' (Râmnicu Vâlcea, 1906)
* ''Sfaturi către preoți date după diferiți autori'' (București, 1909)
* ''Istoria Mânăstirii Cernica'' (Cernica, 1930).
De asemenea, a scris numeroase articole apărute în ''Biserica Ortodoxă Română'' și ''Cuvântul Adevărului'' de la Râmnicu Vâlcea, pastorale, conferințe și cuvântări.
 
A avut și o intensă activitate de traducere a unor cărți religioase. Astfel, a tradus din limba germană cartea ''Sfântul Atanasie cel Mare'', de Mohler, traducere care a văzut lumina tiparului în 1900, la București. A tradus, tot din limba germană ''Istoria bisericească universală'', de Euseviu Popovici; cele două volume ale acestei traduceri au apărut la București în 1900, respectiv 1901. A revizuit și editat (în colaborare cu Gherasim Timuș) vechea traducere a mitropolitului [[Veniamin Costachi]]: ''Trimiterile cele patrusprezece ale Sfântului Apostol Pavel, de [[Teofilact al Ohridei]]'' (3 volume, București, 1904-1906).
 
==Note==
<small><references /></small>
==Bibliografie==
14.991 de modificări