Modificări

Creştinismul a fost adus în Cipru de către [[Apostolul]] Barnaba în sec. I. The Apostle Mark is considered to be the first bishop of CyprusApostolul Marcu este considerat a fi primul Episcop al Ciprului. Its autocephaly was established at the Autonomia bisericii s-a stabilit în anul 431 la [[Council of EphesusSinodul din Efes]] in 431, overriding the claims of the ignorînd dorinţa [[Patriarch of AntiochPatriarhului Antiohiei]]. This status was confirmed by the Roman Emperor Acest statut a fost confirmat de împăratul roman Zeno in în 478 who granted its Archbishop care a permis Arhiepiscopului "three privilegestrei privilegii, that isşi anume: to sign his name in să se semneze cu numele în ''cinnabarchinovar'', to wear purple instead of black under his vestments, and to use an să poarte purpuriu în loc de negru sub veşmintele preoţeşti şi să folosească un sceptru imperial scepter instead of the episcopal crosierîn locul cârjii de episcop.

The Arab invasions of the seventh century forced the Archbishop to flee the island to Invazia arabă din timpul sec. al VII-lea l-a obligat pe arhiepiscop să părăsească insula şi să plece la Hellespont, where under the protection of Emperor Justinian unde, sub protecţia Împăratului Iustinian al II he established -lea, a new city called stabilit un nou oraş numit Nova Justinian in honor of the emperor, în cinstea împăratului. In În anul 698, the Arabs were driven out of Cyprus and the Archbishop returned to the islanddupă ce arabii au fost scoşi din Cipru, but retained the title of Archbishop of Arhiepiscopul s-a reîntors în insulă păstrîndu-şi numele de Arhiepiscop al Nova Justiniana and All Cyprusşi Întregului Cipru. With the occupation of Cyprus by the Crusades from Dar cruciadele din 1191 to până în 1571, the Orthodox hierarchy found itself subordinated to the occupying Latin French and Venetian kings, who forced a reduction in the number of Orthodox au făcut ca ierarhia ortodoxă să devină subordonată ocupanţilor francezi romano-catolici şi veneţienienilor. Aceşti regi au impus reducerea numărului de [[bishopepiscopi]]s from ortodocşi, de la 14 to la 4. AdditionallyMai mult, the Latin bishops attempted to gain concessions on the differences in doctrine and practices between the two churchesepiscopii romano-catolici se străduiau să obţină concesii la diferenţele de doctrină şi practică dintre cele două biserici.

The occupation of Cyprus, from Între anii 1571 to şi 1832, by the Ottomans resulted in return to the Orthodox of the privileges they previously had but under an environment that was insecure and under which their lives and property were always at the disposal of the Ottomansocupaţia otomană a readus ortodocşilor privilegiile pe care le aveau, mediul fiind însă mult mai nesigur, deoarece vieţile şi proprietăţile lor erau permanent la dispoziţia otomanilor. Under the Ottoman ruling practices the christian populous of Cyprus Sub regulile de guvernare otomane populaţia creştină din Cipru (Rum millet) was considered a separate nation with the Orthodox church the only legal christian churchera considerată naţiune separată şi unica biserică creştină acceptată era cea ortodoxă. They considered the Archbishop to be the political head of this christian nationEi îl considerau pe arhiepiscop conducătorul politic al acestei naţiuni, with responsibility for collecting taxesfiind responsabil şi cu colectarea taxelor. The news of the revolution for Greek independence in Dar revoluţia din 1821 resulted in the death of Archbishop Kyprian and many other members of the Cyprian hierarchy, clergypentru independenţa Ciprului a dus la moartea Arhiepiscopului Ciprian şi a mai multor membri din cadrul ierarhiei, and Orthodox peopleclerului şi poporului ortodox cipriot.

In În 1878, after the British assumed control of Cyprus the church gained more freedom in their religious practicesdupă preluarea controlului asupra Ciprului de către britanici, including return of use of the bells in the churchesbiserica şi-a dobândit mai multă libertate, inclusiv reintroducerea clopotelor în biserici. Yet, the British interfered seriously in church activitiesTotuşi, resulting in an uprising by the church in October amestecul serios al britanicilor în activitatea bisericească a dus la o răscoală în octombrie 1931, after which the British imposed additional restrictions on election of the archbishopîn urma căreia aceştia au adăugat anumite restricţii la numirea arhiepiscopului. The British occupation lasted until Ocupaţia britanică a durat până în 1960 when Cyprus regained its independence with the election of Archbishop Makarios as head of state of Cyprus as well as being head of the churchcând Ciprul şi-a recăpătat independenţa prin alegerea Arhiepiscopului Macarie în fruntea statului Cipru precum şi în cea a bisericii. This unique combination continued until his death in Această unică combinaţie a funcţionat până la moartea arhiepiscopului în anul 1977.

As Ca urmare a consequence of an attempted military coup in unei lovituri de stat militare în anul 1974, Turkey invaded and occupied about Turcia a third of the islandinvadat şi ocupat o treime din insulă, forming an formînd un guvern independent government, with almost all Orthodox moving to the remaining Greek portion of the islandaproape toţi ortodocşii mutîndu-se în partea greacă a insulei. Since then within the Turkish occupied part of the island Orthodox property has sustained substantial damage. The Turkish occupied territories contain De atunci, în părţile insulei ocupate de turci, proprietăţile ortodoxe în număr de 514 churches, chapelsbiserici, and monasteriescapele şi mănăstiri au fost mult păgubite.