Manuscrisul începe cu o frază incompletă care poate fi o referință plauzibilă la [[evanghelist]]ul [[Apostolul Marcu|Marcu]]. Urmează apoi [[Apostolul Luca|Luca]] și [[Apostolul Ioan|Ioan]] (care sunt citați ca autori ai evangheliilor ce le poartă numele). [[Apostolul Matei|Matei]] nu apare în fragmentul păstrat, fiind probabil menționat în părțile care lipsesc din manuscris. Manuscrisul îi atribuie sfântului [[Apostolul Pavel|Pavel]] 13 [[Epistolă|epistole]], în această ordine: [[Epistola I către Corinteni a Sfântului Apostol Pavel|Corinteni I]], [[Epistola a II-a către Corinteni a Sfântului Apostol Pavel|Corinteni II]], [[Epistola către Efeseni a Sfântului Apostol Pavel|Efeseni]], [[Epistola către Filipeni a Sfântului Apostol Pavel|Filipeni]], [[Epistola către Coloseni a Sfântului Apostol Pavel|Coloseni]], [[Epistola către Galateni a Sfântului Apostol Pavel|Galateni]], [[Epistola I către Tesaloniceni a Sfântului Apostol Pavel|Tesaloniceni I]], [[Epistola a II-a către Tesaloniceni a Sfântului Apostol Pavel|Tesaloniceni II]], [[Epistola către Romani a Sfântului Apostol Pavel|Romani]], [[Epistola către Filimon a Sfântului Apostol Pavel|Filimon]], [[Epistola către Tit a Sfântului Apostol Pavel|Tit]], [[Epistola I către Timotei a Sfântului Apostol Pavel|Timotei I]], [[Epistola a II-a către Timotei a Sfântului Apostol Pavel|Timotei II]]. Sunt menționate două epistole ale sfântului [[Apostolul Ioan|Apostol Ioan]], [[Epistola sobornicească a Sfântului Apostol Iuda|epistola sfântului Iuda]], [[Cartea înțelepciunii lui Solomon|Înțelepciunea lui Solomon]], [[Apocalipsa Sfântului Ioan Teologul]] și Apocalipsa sfântului Petru (deși este menționat că acest text este respins de unii). Autorul mai citează și alte câteva texte considerate de contemporanii lui ca neautentice, cum ar fi „Epistola către Laodiceni”.