Modificări

'''Agheasma''' (var. ''aghiazma'', ''aghiasma'') este '''apa sfințită''', care se face de către [[Biserică]] prin [[rugăciuni]]le [[preot]]ului și ale credincioșilor la diferite ocazii, cum ar fi: nașterea, [[botez]]ul, mari [[Praznic|sărbători]].

==Dicţionar Dicționar/ etimologie==Cuvântul a intrat în limba română fie pe filiera limbii slavone (sl. ''agiazma''), fie pe filiera limbii (neo-)greceşti grecești (ngr. Αγιασμα - — ''agiásma''). Deşi Deși toate dicţionarele româneşti dicționarele românești dau ca termen principal "agheasmă"„agheasmă”, mai multe forme circulă în limba vorbită, în funcţie funcție de regiune (ceea ce ar arăta că: 1. termenul este relativ recent în limbă; 2. a putut pătrunde pe două filiere diferite): aghiasmă, agheazmă, aghiazmă.

==Dicţionar Dicționar liturgic grec==

#Apa care a fost sfinţită sfințită/ binecuvântată de Biserică prin slujba numită Αγιασμός.#La plural, τα Αγιασματα : lucrurile / obiectele sfinţitesfințite, adică toate cele ce au fost consacrate şi și binecuvântate de Biserică, cum ar fi [[Euharistie|Sfânta ÎmpărtăşanieÎmpărtășanie]], apa sfinţităsfințită, [[Anafură|pâinea sfinţităsfințită]] etc. (a se vedea: [[SfinţireSfințire]]).

Termenul grec, αγιασμα, înseamnă deopotrivă şi și lucrarea de sfinţire sfințire a apei, şi și rezultatul ei, apa sfinţităsfințită.

Temeiul scripturistic al aghiezmei se află în însăşi însăși pericopa Evangheliei care se citeşte citește la sfeştanie sfeștanie (Ioan, 5, 1-4). Aici se aminteşte amintește de vindecarea slăbănogului care zăcea de 38 de ani, aşteptând așteptând la scăldătoarea Vitezda tulburarea apei de îngerul Domnului care cobora o dată în an ; acolo l-a găsit Mântuitorul Hristos şi și l-a tămăduit. Lucrarea pe care o făcea îngerul atunci o face de atunci încoace necontenit harul Domnului, prin apa sfinţită sfințită de preoţii preoții Bisericii, ori de câte ori este nevoie, după invocarea Duhului Sfânt asupra ei.

Puterea lucrătoare a aghiezmei şi și un alt temei al ei sunt amintite de pericopa Apostolului care se citeşte citește atunci (Evr., 2, 11-18), ca şi și de ectenia şi și rugăciunea de sfinţiresfințire. In În Apostol se spune că (Hristos) "Cel „Cel ce sfinţeştesfințește, şi și cei ce se sfinţesc sfințesc (credincioşiicredincioșii), dintr-Unul sunt toţitoți; de aceea nu se ruşinează rușinează să-i numească pe ei fraţi" frați” (2, 11). Aceasta înseamnă că Dumnezeu ne-a înfiat prin Duhul Fiului Său revărsat în inimile noastre (Gal., 4, 6), ne-a făcut fraţii frații Lui, ne-a înfrăţit înfrățit prin harul apei botezului cu Mântuitorul pentru ca astfel să biruim pe satana, cum l-a surpat El prin moartea Sa (2, 14).

De asemenea, şi și din ectenia care urmează citirii Evangheliei şi și din rugăciunea de sfinţire sfințire a apei, care reproduc ideea [[Apostol]]ului şi și [[Evanghelie]]i, se înţelege înțelege că [[Duhul Sfânt]] invocat sfinţește sfințește apa, care devine sfinţitoaresfințitoare, tămăduitoare de boli şi și cu putere de a alunga [[demonDiavol|demoni]]i. Căci rostim în ectenia de la Aghiazma mare: "Pentru „Pentru ca să se zdrobească satana sub picioarele noastre şi și să se risipească tot sfatul viclean pornit asupra noastră" .” (Molitfelnic).

Apa sfinţităsfințită, din care beau credincioşii şi credincioșii și cu care preotul îi stropeşte stropește - şi și apoi merge şi și botează şi și casele lor, capătă acea putere tămăduitoare de boli, care alungă şi și diavoli, stricând lucrările lor (cf. I Ioan,. 3, 8), cum au făcut Mântuitorul şi și apostolii.

Sfinţirea Sfințirea apei s-a practicat de la început, din prima zi a existenţei existenței Bisericii, curăţinducurățindu-i de toate păcatele, atunci când s-au botezat, pe un mare număr de creştini creștini (Fapte, 2, 41 ; 4, 4). Căci aşa așa citim la sfinţirea sfințirea apei la botez : "şi„și-i dă ei (apei) darul izbăvirii, binecuvântarea Iordanului, fă-o (Doamne) izvor de nestricăciune, dar de sfinţeniesfințenie, dezlegare de păcate, vindecare de boli, dracilor pierire, plină de putere îngerească..."”. Apostolul Pavel vorbeşte vorbește de moartea şi și învierea tainică cu Hristos, de înnoirea vieţii şi vieții și de înfiere prin apa botezului (Romani, 6, 3-11), cum a amintit Domnul în convorbirea Lui cu Nicodim (Ioan, 3, 4, 5).

Scriptura spune "că „că pământul s-a închegat, la cuvântul Domnului, din apă şi și prin apă" apă” (II Petru, 3, 5). Tot cu ajutorul apei "şi „și prin apă"apă”, care e şi și materia Tainei botezului, Dumnezeu a creat din nou lumea, care s-a regenerat, s-a născut de sus, din nou, "din „din apă şi și din Duh" Duh” (Ioan, 3, 3, 5). Aşadar Așadar apa, ca element fundamental al CreaţieiCreației, fiindcă se foloseşte folosește la spălarea şi curăţirea și curățirea fizică a trupului uman sau a celorlalte corpuri materiale, este asociată şi și lucrării de curăţire curățire spirituală, de spălare a urmelor lăsate de păcatele şi și fărădelegile oamenilor. Lucrarea aceasta se face în primul rând prin apa Botezului, şi și apoi prin aghiazmă.

*[[Agheasma Sfeștanie|Agheasmă mică]]*[[Agheasma Agheasmă mare]]

Cel mai des săvârşită şi săvârșită și folosită este agheasma mică, sau sfinţirea sfințirea mică a apei, care se numeşte numește [[sfeştaniesfeștanie]]. Ea se numeşte şi "luminare" numește și „luminare” sau "slujba luminilor"„slujba luminilor”, pentru că la început se înţelegea înțelegea prin ea apa sfinţită sfințită de la slujba botezului. Botezurile se făceau la Paşti şi Paști și la Bobotează, amândouă sărbători ale luminii (Boboteaza mai este numită şi "ziua și „ziua luminilor, sau a luminării"luminării”).

==Când se face sfinţirea sfințirea apei?==

Agheasma mare se sfinţeşte sfințește o dată pe an, pe [[6 ianuarie]], în ziua de [[TeofaniaEpifania|Bobotează]] (a Botezului Domnului. Se poate bea până pe [[14 ianuarie]] în fiecare zi, pe nemâncate. Se păstrează la loc curat, într-o sticlă anume pregătită şi și se mai poate bea în zile de post mai aspru sau la unele sărbători, ori cu binecuvântarea preotului duhovnic, după [[Spovedania|Spovedanie]]. [[Anafură|Anafura]] se ia după agheasma mare.

Agheasma mică, „sfinţirea „sfințirea mică a apei” sau sfeştania sfeștania se face ori de câte ori este nevoie, chiar şi și în fiecare lună. Cu aghiasma mică pot fi stropite casa, oamenii bolnavi sau sănătoşi şi sănătoși și toate lucrurile din gospodărie. Apa rămasă se pune într-un vas curat şi și se ia în mod obişnuit dimineaţa obișnuit dimineața pe nemâncate. Se ia după anafură.

Sfinţirea Sfințirea mică a apei se mai face şi și la unele sărbători precum [[Izvorul Tămăduirii]] şi și ori de câte ori va găsi de cuviinţă cuviință [[preot]]ul.

Există şi și obiceiul de a binecuvânta apa în care va fi scăldat pruncul nou-născut. Moaşa obişnuia Moașa obișnuia să aducă la biserică un vas cu apă care urma să fie binecuvântată. Pruncului i se dădea să bea puţinpuțin, apoi era stropit şi și spălat cu această apă, ca o primă formă de binecuvântare a pruncului, înainte de [[Botez]].

Apa din [[cristelniţăcristelniță]] se sfinţeşte şi sfințește și ea înainte de săvârşirea săvârșirea tainei Sfântului [[Botez]].

==Lucruri necesare pentru sfeştaniesfeștanie==

Pentru sfinţirea sfințirea mică a apei care se săvârşeşte săvârșește în casele creştinilorcreștinilor, este potrivit ca aceştia aceștia să aibă în casă lucrurile şi și materiile necesare pentru slujbă, după cum urmează:

*Un vas cu apă curată, care va fi sfinţită:sfințită;*un Un mănunchi de [[busuioc ]] sau altă plantă, cu care va fi stropită casa;*trei Trei [[Lumânare|lumânări aşezate ]] așezate în sfeşnice [[Sfeșnic|sfeșnice]] sau într-un vas special;*o O [[căţuiecățuie]] sau tămâier, ;* [[tămâieTămâie]] şi și un cărbune special pentru a fi aprins în căţuiecățuie;*un Un [[pomelnic ]] pe care să fie trecute numele tuturor celor ai casei;*o O masă aşternută așternută cu o faţă față de masă curată, pe care să fie aşezate așezate cele de mai sus şi;*un Un prosop curat cu care să se şteargă șteargă preotul pe mâini după ce sfinţeşte sfințește apa.

==Agheasma în casa creştinuluicreștinului==Este potrivit ca fiecare creştin creștin să aibă în casă câte o sticlă cu aghiasmă – — una cu ''Agheasma mare'', cealaltă cu ''Agheasma mică''. Ele trebuie aşezate așezate la loc curat, dimpreună cu anafura şi și cu puţin puțin ulei de la [[Maslu|Sfântul Maslu]]. După rugăciunea de dimineaţădimineață, pe nemâncate, creştinul creștinul poate să ia puţină puțină anafură şi și agheasmă şi și să se ungă pe frunte, în semnul Crucii, cu uleiul sfinţitsfințit.

Agheasma Nu se păstrează pune busuioc sau altă plantă în sticle curatesticla cu agheasmă, preferabil pentru că în cele din urmă busuiocul se va descompune în apă, iar aghiasma va lua miros. Busuiocul de sticlă (sunt mai rezistente şi nu afectează gustul la sfințirea apei), într-un loc anume desemnat pentru aceasta. În mod normalse poate păstra separat, agheasma se păstrează multă vreme fără să se striceeventual pus la icoană.

Nu se pune busuioc sau altă plantă în sticla cu agheasmă, pentru că în cele din urmă busuiocul se va descompune în apă, iar aghiasma va lua miros. Busuiocul de la sfinţirea apei se poate păstra separat, eventual pus la icoană. Dacă aghiasma şiși-a schimbat gustul şi și nu mai poate fi băută, este potrivit să fie vărsată într-un loc curat sau pusă la rădăcina unui pom sau unei plante. ==Cum şi când se foloseşte==

*(dimineaţadimineața) numai pe nemâncate;*cu orice prilej în care simt nevoia ajutorului şi și binecuvântării lui Dumnezeu: pentru luminarea minţiiminții, pentru paza de ispite, de boală etc. *în curăţie curăție trupească (în ziua dinainte), pentru cei căsătoriţicăsătoriți;

În afară de aceasta, nu doar preotul, ci şi credincioşii și credincioșii se mai pot stropi cu agheasmă la vreme de boală sau ispită, când sunt în suferinţe suferințe etc; . ei pot stropi şi și lucrurile din gospodărie – — hainele, celelalte obiecte, dar şi și animalele şi și holdele şi și chiar maşinile şi mașinile și utilajele, cerând astfel ajutorul lui Dumnezeu ca să le păzească de orice rău, de stricăciune, de accidente şi aşa și așa mai departe.

* Preot Pr. Prof. [[Constantin Coman]], ''Ghidul practic al creştinului creștinului ortodox: Ce trebuie sa stim să știm despre casa creştinuluicreștinului'', ed. Bizantină, BucureştiBucurești, 2002? .

==Articole apropiateA se vedea și==*[[casa creştinuluiCasa creștinului]]*[[agheasma Sfeștanie|Agheasmă mică]]*[[agheasma Agheasmă mare]]*[[sfinţireSfințire]]*[[sfinţirea Sfințirea casei]]*[[Epifania|Boboteaza]]