Birocrați, renameuser, Administratori
14.991 de modificări
Modificări
→Arhitectură: referințe
În timp, câteva incendii și cutremure devastatopare au afectat profund, chiar radical, construcția inițială a bisericii. Pentru ultima restaurare a acesteia, printre alte surse au fost utilizate desenele rămase de la Auguste Raffet, un talentat grafician care, însoțindu-l pe nobilul rus Demidoff în călătoria acestuia la București, a imortalizat biserica „Sfântul Gheorghe Nou” în câteva desene datate „13 iulie 1837”.<ref>[http://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/biserica-sf-gheorghe-nou-3032389/ Emanuel Bădescu, ''Biserica Sf. Gheorghe Nou'', 13 aprilie 2007, ''Ziarul de duminică'']</ref> Desenele respective, împreună cu rezultatele săpăturile arheologice efectuate, au ajutat mult la restaurarea actuală a bisericii, refăcându-se cu fidelitate aspectul inițial al acesteia (se știe că restaurarea efectuată în a doua jumătate a secolului al XIX-lea de către arhitectul Xavier Villacrosse Aine nu respecta forma originală a bisericii).
Mormântul voievodului martir, aflat în biserica „Sfântul Gheorghe Nou”, fusese acoperit în anul 1720 de către Doamna Marica Brâncoveanu, soția sa, cu o placă de marmură albă, pe care inițial nu s-a scris nimic, pentru ca nu cumva turcii să profaneze mormântul, știut fiind faptul că voievodul Constantin Brâncoveanu fusese condamnat de către Înalta Poartă pentru ''hainie'' („trădare”). Abia în anul 1914 s-a descoperit candela de argint de la acest mormânt ce purta inscripția(în caractere chirilice): „''această candelă, ce s-a dat la Sveti Gheorghie cel Nou, luminează unde odihnesc oasele fericitului domn Io Constantin Brâncoveanu Basarab Voievod... iulie, în 12 zile, leat 7228''”.<ref>Anul 7227 de la „facerea lumii”, adică 1720 d.Hr.</ref><ref>[http://dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/32091/1/BCUCLUJ_FP_PIII1272_1934_016_0021.pdf ''Serbări cu ocazia reînhumării osemintelor lui Constantin Brâncoveanu'', 27 mai 1934, ''Unirea Poporului''</ref>
==În prezent==
