Birocrați, renameuser, Administratori
14.991 de modificări
Modificări
→Mircea cel Bătrân și creștinismul ortodox
În 1359 voievodul [[Nicolae Alexandru]] (1352-1364) înființase la Curtea de Argeș prima [[Eparhie|mitropolie]] a Țării Românești, punând în fruntea ei pe [[Iachint de Vicina]]. În 1370 Vladislav Vlaicu înființase și cea de-a doua mitropolie a țării, la Severin. Ambii [[Mitropolit|mitropoliți]] români erau numiți și unși de către [[Patriarhia Ecumenică|Patriarhul ecumenic]] din [[Constantinopol]]. La urcarea pe tron a lui Mircea cel Bătrân, la Argeș era mitropolit Antim Critopol iar la Severin era Atanasie. În ianuarie 1392 ambii mitropoliți ai țării sunt trecuți ca martori în hrisovul lui Mircea dat pentru [[mănăstirea Cozia]]. În 1389, mitropolitul Antim s-a retras din scaun, fiind bătrân și bolnav, însă după o scurtă perioadă a fost înscăunat din nou, cu aprobarea Patriarhiei Ecumenice, deși se încălcau astfel [[Canoane bisericești|canoanele]] [[Fotie cel Mare|Patriarhului Fotie]]. Antim a trăit până pe la 1401, după care în scaunul de la Curtea de Argeș i-a urmat Teodor.
Ca urmare a acordului din 1396 dintre Patriarhia Ecumenică și Regatul Ungariei, pe fondul unei relaxări confesionale și creșterii pericolului otoman, Mitropolitul de Argeș a primit titlul de „''exarh al plaiurilor''”, urmând a păstori și ținuturile românești de peste munți, aflate sub autoritatea regelui maghiar.La acest lucru a contribuit mult și faptul că Mircea cel Bătrân era unul dintre principalii participanți la rezistența europeană în fața expansiunii otomane, recunoscându-se implicit și autoritatea sa morală ca protector al ortodoxiei în spațiul românesc.
==Ctitor de sfinte lăcașuri==
