[[File:Cyprian and Justina (Menologion of Basil II).jpg|right|thumb|Sfinții Ciprian și Iustina - Monologhionul lui Vasile al II-lea, 985 d.Hr.]][[Sfinți]]i mucenici '''Ciprian și Iustina''' au trăit în vremea împăratului Deciu (către 250249-251). [[Prăznuire]]a lor în [[Biserica Ortodoxă]] se face pe [[2 octombrie]].

Nu trebuie confundat cu Sf. [[Ciprian al Cartaginei]]<ref>Confuzia începe încă din secolul al IV-lea, în scrierile lui Grigorie de Nazianz (Cuvântarea 18) și Prudentius (Imnul 13), și continuă în unele [[sinaxar]]e până astăzi. - http://www.newadvent.org/cathen/04583a.htm</ref>, pomenit pe [[16 septembrie]].

Sfântul Ciprian era din [[Antiohia]] Siriei, de bun neam şi bogat, filozof şi vrăjitor cumplit. A fost câştigat la credinţa cea întru [[Hristos]] de către '''Iustina''', o fecioară creştină din Antiohia care toate [[demon]]icele lui lucrări le-a destrămat. Căci un bărbat oarecare elin, numit Aglaid, de dragostea frumuseţii ei rănindu-se şi neajungându-şi scopul, a venit la Ciprian; iar acesta de trei ori trimiţând demonii către tânără, n-a izbutit nimic. Deci după ce a cunoscut că meşteşugul său este neputincios, s-a [[botez]]at şi, arzând vrăjitoreştile sale cărţi, a crezut în Domnul. Apoi  Mai apoi, sfântul Ciprian a fost făcut [[episcop]] şi pe mulţi povăţuindu-i la credinţa lui Hristos. Iar sfânta Iustina de devenit stareța unei mănăstiri de fecioare. , a fost prins împreună cu Iustina de către stăpânitorul [[Damasc]]ului, şi strujindu-li-se coastele au fost băgaţi în cazan de fier; şi fiind trimişi la [[Nicomidia]] li s-au tăiat capetele. Iar marele [[Grigorie Teologul]], nu pe altul, ci pe acesta îl numea iubit Fecioarei. Şi se săvârşeşte [[sobor]]ul lor la locul [[mucenic]]ieidin Nicomidia, care se află de acea parte, la locaşurile lui Solomon, în ziua de [[2 octombrie]]. Trupurile lor au zăcut şase zile neîngropate şi fiind acolo nişte străini le-au luat în taină şi le-au dus la Roma, unde le-au dat unei femei cinstite pe care o chema Rufina, care era rudenia lui Claudie Cezarul. Acea femeie a îngropat cu cinste trupurile sfinţilor lui Hristos, mucenicii Ciprian, Iustina şi Teoctist. Mai târziu [[moaște]]le lor au fost mutate în basilica împăratului Constantin din Roma. La [[mormânt]]ul lor au început să se facă multe tămăduiri ale celor bolnavi care alergau acolo.