Birocrați, interwiki, renameuser, Administratori
18.190 de modificări
Modificări
→Schetia și Patericul egiptean
Cercetătorii colecțiilor apoftegmelor părinților pustiei (W. Bousset, Jean-Claude Guy, A.-J. Festugière, Dom Lucien Regnault și alții) remarcă faptul că aceste colecții, cunoscute azi sub numele generic de ''Patericul egiptean'' sau ''Apoftegmele Părinților pustiei'', transmit în principal [[tradiția]] centrului monastic de la Schetia.
Jean-Claude Guy distinge patru „generații” succesive la Schetia<ref>Jean-Claude Guy, ''Les apophtegmes des Pères. Collection systématique''. Vol. 1 : Chapitres I-IX, Cerf, Paris 1993 (SC 387), în "Introducere" la capitolul "IV. Prosopographie des moines scétiotes", pp. 46-79.</ref>:
1. Generația contemporanilor lui [[Antonie cel Mare]], care începe cu fondatorul așezării de la Schetia, [[Macarie cel Mare]]: [[Sisoe cel Mare]], avva Atre, avva Isaia, avva Or, avva Paisie, avva Pavel.<br />
2. Generația cuprinsă de perioada de la moartea lui Antonie (356) și până la moartea lui Macarie cel Mare (390): [[Arsenie cel Mare]], Carion și Zaharia, Daniel, Evdemon, Heron, Ischirion, Isidor preotului Schetiei, Pafnutie, Porfirie, Siluan, Marcu și Zenon, Teonas, Teopempt.<br />
3. Perioada de aur, de maximă înflorire a centrului monahal, până la marea devastare din 407: Ahile, Alonie, Apolo, Ilie, [[Ioan Colov]], [[MoiseArapul]], Pahon, Ptolemeu, Serapion, Simeon, [[Teodor al Fermii]].<br />
4. Supraviețuitorii de la 407 și continuatorii Schetiei: [[Arsenie cel Mare]] și [[Pimen cel Mare]], și [[ucenic]]ii și continuatorii lor.
*Dom Lucien Regnault, ''Viaţa cotidiană a Părinţilor deşertului în Egiptul secolului IV'' (în româneşte de diac. [[Ioan I. Ică]] jr.), Editura Deisis, Sibiu, 1997.
*Dimitrios G. Tsamis, ''Patericul sinaitic'' (traducere din neogreacă de Pr .Prof. Dr. [[Ioan Ică]]), Editura Deisis, Sibiu, 1995.
*Jean-Claude Guy, "Introducere" la: ''Les apophtegmes des Pères. Collection systématique''. Vol. 1 : Chapitres I-IX, Cerf, Paris 1993 (SC 387)
==Note==
