5.288 de modificări
Modificări
ortografie
'''Lavra Peşterilor din Kiev''' (în ucraineeanăucraineană: Києво-Печерська лавра; în rusă: Киево-Печерская Лавра) este o [[mănăstire]] ortodoxă importantă situată în Kiev, Ucraina, cunoscută şi sub numele de '''Mănăstirea peşterilor Kievului'''. Fondată în vremea Rusiei Kievene (1051 d.Hr.), [[mănăstire]]a a rămas un centru major de [[creştinism ortodox]] în lumea slavă. În plus, mănăstirea este sediul scaunului [[Mitropolit]]ului [[Vladimir (Sabodan) din Kiev]], [[întâistătător]]ul [[Biserica Ortodoxă a Ucrainei|Bisericii din Ucraina]] (UOC-MP).
==Istoric==
În vremurile de început, când Teodosie era stareţ (1062-1074), a fost construită o clădire din lemn peste Peşterile de Departe iar fraţii, al căror număr se apropia de o sută, s-au mutat afară din peşteri. Pe măsură ce mănăstirea creştea, a apărut necesitatea unei noi reguli mănăstireşti. Teodosie a hotărât să folosească regula [[Mănăstirea Studion|Mănăstirii Studion]] din Constantinopol ca model pentru regulile mănăstirii Peşterilor şi a trimis un [[călugăr]] la Constantipol ca să aducă o copie. În acest timp, [[Mitropolit]]ul George a ajuns la Kiev împreună cu un călugăr din Mănăstirea Studion care i-a dat o copie a regulii monahale a acesteia. Regula Mănăstirii Peşterilor a fost apoi schiţat după aceste două copii.
Mănăstirea a fost cu generozitate sprijinită de prinţii şi boierii din Kiev, care au donat nu doar bani, ci şi pământ şi clădiri. În plus, mulţi oameni educaţi din zona înconjurătoare au devenit călugări la această mănăstire, făcând-o să devină cel mai mare centru religios şi cultural din Rusia Kieveană. Dintre aceşti [[călugăr]]i, doisperezece doisprezece au devenit [[episcop]]i de-a lungul secolelor XII şi XIII.
La mijlocul anilor 1070, centrul mănăstirii a început să se mute în zona cunoscută în prezent ca Lavra de Sus unde se găseşte şi [[Catedrală|Catedrala]] Adormirii Maicii Domnului. Cu timpul, Peşterile de Departe şi de Aproape au devenit locuri de izolare şi de înmormântare pentru [[Frate de mănăstire|fraţii din mănăstire]]. În 1073, Antonie a fost primul înmormântat în Peşterile de Aproape urmat în 1074 de Teodosie înmormântat în Peşterile de Departe.
După [[Unirea de la Brest-Litovsk]] din 1596, aceia care au sprijinit unirea şi au devenit greco-catolici au încercat să preia controlul lavrei, dar ortodocşii au câştigat şi au păstrat controlul. Tiparniţa Mănăstirii Peşterilor Kievului, primul tipar din Rusia, a fost înfiinţată în mănăstire în 1615 de către [[Arhimandrit]]ul Yelisei Pletenentsky. Ulterior, mănăstirea a fost restaurată şi mărită de către [[Arhimandrit]]ul [[Petru Movilă]], devenit apoi mitropolit, care în 1631 a înfiinţat şcoala Mănăstirii Kiev-Pechersk, cu o programă de inspiraţie "occidentală". În 1632, această şcoală a fost combinată cu Şcoala Comunităţii Epifaniei din Kiev într-un colegiu care mai târziu a devenit Academia Petru Movilă. În 1688, Lavra a fost trecută în subordinea directă a Patriarhiei Moscovei, dar şi-a păstrat statutul de stavropighie.
Un incendiu major a avut loc în 1718 cu un impact devastator asupra mănăstirii. Bserica Biserica principală şi tipografia au fost distruse, o dată cu biblioteca şi arhivele. Reparaţiile ulterioare au durat zece ani. În 1720, guvernarea lui Petru I a interzis publicarea de cărţi noi şi a impus cenzura sinodală pentru orice publicaţie a mănăstirii. Acest lucru a redus semnificativ influenţa culturală a mănăstirii.
În această perioadă, lavra era foarte mare şi acumulare numeroase bogăţii. Inima mănăstirii era formată de cele două labirinturi de peşteri, chilii, [[catacombe]], din care derivă şi numele mănăstirii şi în care au trăit şi au fost înmormântaţi călugării. Dar lavra s-a extins mult mai mult. Avea în proprietate trei oraşe, şapte orăşele, aproximativ 200 de sate şi cătune şi aproape 70.000 de şerbi. De asemenea, stăpânea unsprezece cărămidării, şase turnătorii de fier, peste 150 de distilerii, peste 150 de mori de făină şi aproape 200 de cârciumi. Toate acestea au fost naţionalizate de guvernul rus în 1786 şi au făcut mănăstirea dependentă de stat.
La începutul secolul XX, înainte ca bolşevicii să preia puterea, Lavra Adormirii din Kiev-Pechersk a fost sediul a peste o mie de călugări. Era una dintre cele mai faimoase centre de viaţă religioasă din lumea ortodoxă, vizitată în fiecare an de sute de mii de credincioşi. Mănăstirea era renumită pentru moaştele multor sfinţi călugări care au fost sanctificaţi de Petru Movilă în 1643. Toate acestea s-au schimbat după revoluţia bolşevică de la sfârşitul anului 1917.
Primele schimbări aduse de autorităţile sovietice au avut loc în 1921. Iniţial, autorităţile au confiscat [[moaşte]]le şi obiectele artistice şi istorice care aparţineau mănăstirii. Clădirile au primit destinaţii comerciale sau laice. Multe monumente aparţinând mănăstirii au format un muzeu, Muzeul Lavrei de Viaţă şi Slujbă Religioasă, care includea şi colecţii din alte muzee ale Kievului. După închiderea completă a mănăstirii din 1926, guvernul sovietic a transformat-o într-un muzeu depozit, componentă al Muzeului Tuturor UcraineenilorUcrainenilor, care era constituit din mai multe muzee care puneau accentul pe propaganda anti-religioasă şi care cuprindeau arhive, biblioteci şi ateliere. Acestă Această asociaţie de muzee a fost închisă în 1934 şi colecţiile au fost transferate noilor muzee din Kiev. Toate [[clopot]]ele au fost îndepărtate de oficialităţile sovietice în 1931-1932.
În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial armata soviaetică sovietică a minat Catedrala Sfintei Adormiri înaintea trupelor naziste. Explozivii au fost apoi detonaţi după ce naziştii au ocupat Kievul în [[3 noiembrie]] 1941, deteriorând grav catedrala. După război, clădirile Lavrei au fost restaurate şi numite Moştenirea Cultural Istorică a Peşterilor Kievului, care adăposteau câteva muzee şi instituţii. De asemenea, o mănăstire cu aproape o sută de călugări a fost admisă până în 1961.
Prin anii 1980 ateismul a început să slăbească iar guvernul sovietic a transferat în 1988 zona Lavrei Inferioare împreună cu Peşterile de Departe în posesia Exarhatului Ucraineean Ucrainean al Bisericii Rusiei cu ocazia comemorării a o mie de ani de la [[Botezul ruşilor]]. Odată cu înapoierea Lavrei la Biserică, viaţa monastică şi spirituală a renăscut încet-încet. Călugări tineri s-au adăugat călugărilor bătrâni care s-au reîntors în Lavră, ciclul slujbelor a fost reluat, iar întâia îndatorire a călugărilor, rugăciunea neîncetată, a reînceput.
==Bisericile Lavrei==
::Biserica Sfintei Treimi
::Biserica Înălţării Sfintei Cruci, construită între 1700 - 1704
::Biserica Yămislirii Zămislirii Sfintei Ana
::Biserica Tuturor Sfinţilor
::Biserica Venerabililor Părinţi Antonie şi Teodosie