Deschide meniul principal

OrthodoxWiki β

Modificări

Biserica Indiei (Siriană Malankara)

110 octeți șterși, 23 noiembrie 2013 13:18
ortografie
{{oriental}}
[[Image:CatholicosDidimos.jpg|thumb|right|Prea Sfinţitul Moran Mar Baselios Mar Thoma Didymos I, actualul [[Catolicos]] al Răsăritului (2005- )]] '''Biserica Ortodoxă Indiană''' (cunoscută şi sub numele de '''Biserica Ortodoxă Malankara''', '''Biserica Ortodoxă a Răsăritului''', '''Biserica Siriană Ortodoxă Malankara''', '''Biserica Siriană Ortodoxă a Răsăritului''') este o componentă importantă a familiei Bisericii [[Biserici Orientale|Ortodoxe Orientale]]. Această Biserică îşi are originile în propovăduirea Sfântului Apostol [[Apostolul Toma|Toma]], care a venit în India în anul 52 DH d.H. şi a înfiinţat Biserica de aici, după care a suferit moarte [[mucenic]]ească.
{{Bisericiorientale}}
Creştinii primelor veacuri din India (în special de pe coasta sudică) erau cunoscut sub numele de creştini ai lui Toma şi chiar prin nici un alt nume până la venirea portughezilor în secolul al XVI-lea, urmaţi la scurtă vreme de britanici.
Faptul că Biserica din India a fost fondată de Sfântul Apostol Toma este atestat de scrieri din Asia Apuseană începând cu secolul al II-lea (''Dogma Apostolilor'' şi ''Acta Thomae'', ambele scrise la sau pe lângă Edessa între anii 200-250 DHd.H.); apoi de către Sfântul [[Efrem Sirul|Efrem]], Sfântul [[Ioan Gură de Aur]] şi Sfântul [[Grigorie Teologul|Gregorie de Nazianz]] în secolul al IV-lea; Sfântul [[Ieronim]] în jurul anului 400 DHd.H.; şi de către istoricii [[Eusebiu de Cezareea|Eusebiu]] în jurul anului 338 şi Teodor în secolul al V-lea.
Cu toate că comerţul dintre India şi Vestul Asiei se făcea din cele mai vechi timpuri, călătoria pe lângă coasta Arabiei era realizabilă şi destul de obişnuită, ajungând până în Malabar, ţara tamililor, Sidh (Sciţia) şi India de Vest, în vremea călătoriei Sfântului Toma în India.
Există nenumărate dovezi coroborative care sprijină, şi nu există nici un motiv rezonabil care să contrazică tradiţia vie a creştinilor lui Toma, faptul că Apostolul a ajuns în Kodungalloor (Muziris) în Kerala în 52 DH, unde a propovăduit [[Evanghelie|Evanghelia]], înfiinţând şapte biserici, apoi s-a mutat în alt stat şi s-a reîntors la Madras (Mylapore) în anul 72 DH unde a suferit moarte [[mucenic]]ească în acelaşi an. Scritori ai Scriitorii secolului al IV-lea, Sfântul Efrem şi Sfântul Ioan Gură de Aur, aveau cunoştinţă despre moaştele Sfântului Toma care se aflau în acea vreme în Edessa, aduse acolo din India de comercianţi vest-asiatici.
Biserica înfiinţată de Sfântul Toma trebuie să se fi răspândit în subcontinent, inclusiv în nord-vest, coastele vestice şi estice ale peninsulei, probabil ajungând până în Sri Lanka. Tradiţia asociază misiunea Sfântului Toma cu Regele indo-part Gondofares din nord şi cu Regele Vasudeva (Mazdeo) din dinastia Kushan în sud. Acesta din urmă l-a condamnat pe Apostol la moarte.
==Una din Bisericile Primare==
Biserica Ortodoxă din India este una din cele 37 de Biserici Apostolice, din vremea ucenicilor lui [[Hristos]]. Nouă din acestea se găseau în Europa iar 28 în Asia şi Africa. În prezent, ea aparţine familiei celor cinci Biserici Ortodoxe Orientale, care include Siria, [[Biserica Ortodoxă din Alexandria (Coptă)|Egipt]], Etiopia şi Armenia şi grupului mai larg de Biserici Ortodoxe din lume care cuprinde peste 150 de milioane de creştini răsăriteni. Biserica Indiei are peste 2 milioane de credincioi credincioși în aproximativ 1500 de parohii, în principal în Kerala şi este în creştere răspândindu-se în toată India şi în multe părţi ale globului. Răsăriteană ca origini şi în Asia prin ancorele sale, Biserica Indiei este o componentă distinctă şi respectată a mozaicului religios care este India.
Până în secolul al XVI-lea, exista o singură biserică în India, concentrată mai ales în sud-vest. Cele şapte biserici iniţiale sunt situate în Malankara (Malayattur), Palayur (lângă Chavakkad), Koovakaayal (lângă Paravur de Nord), Kokkamangalam (Pallippuram de Sud), Kollam, [http://www.niranamchurch.com Niranam] şi Nilackel (Chayal). După acelaşi model ca cel adoptat de Apostoli, fiecare biserică locală era administrată, îndrumată de un grup de preoţi şi prezidată de un preot sau de un episcop înţelept.
Pe atunci, Biserica Indiei era autonomă, iar acum este în rând cu toate celelate celelalte Biserici Ortodoxe. Acest lucru decurge din faptul că numele nici unei biserici din India nu se găseşte în listele episcopilor din Persia, acum accesibile, din secolul al V-lea până în secolul al VII-lea.
Biserica Primară din India a rămas nedespărţită şi în pace, tezaurizând aceleaşi caracteristici etnice şi culturale ca şi restul comunităţii locale. Membrii ei s-au bucurat de toleranţa celorlalte comunităţi religioase dar şi de suportul legiuitorilor hinduşi. Creştinii lui Toma i-au primit favorabil pe misionarii şi pe emigranţii din alte biserici, dintre care unii căutau să scape de persecuţiile din ţara lor. Limba de cult trebuie să fi fost în primele secole limba locală, probabil o formă de tamil. Mai târziu, limba liturgică s-a contopit cu siriaca estică prin intermediul bisericilor din Seleucia şi Tigris.
==Legături cu Persia==
Legăturile cu Persia ale bisericilor indiene trebuie analizate în contextul disensiunilor interne şi persecuţiilor creştinilor de către stat în Persia din secolul al V-lea. Un sinod la Bisericii Persane (410 DH) a declarat aderarea la credinţa formulată la [[Sinodul I Ecumenic|Niceea]] şi a recunoscut [[Mitropolit|Mitropolia]] de Selucia-Ctesifon sub numele de Catolicatul de Răsărit. Nu mult după, controversele Hristologice de la [[Sinodul IV Ecumenic|Calcedon]], aţăţat aţâţat de tensiunile dintre imperiile persan şi bizantin, a făcut ca biserica persană să se declare ea însăşi "[[Nestorianism|nestoriană]]" iar întâistătătorul ei să-şi asume titlul de [[Patriarh]] al răsăritului (Babylon). De la sediul lor central din, pe atunci, înfloritoarea şcoală teologică din Nisibis, misionarii nestorieni au început să meargă în India, Asia Centrală, China şi Etiopiapentru Etiopia pentru a-şi propovădui doctrinele – probabil asociind bisericile din aceste ţări cu munca Apostolului Toma, pe care persanii trebuie să îl fi venerat ca fondator al propriei lor biserici.
Începând cu secolul al VII-lea, în arhivele persane încep să apară trimiteri directe la Biserica Indiei. Mitropolitul de India şi Mitropolitul de China sunt menţionaţi în documentele de la hirotonirile Patriarhilor Răsăritului. Cu toate acestea, la un moment dat, s-a pretins că Biserica Indiei ar fi în [[jurisdicţie|jurisdicţia]] Mitropolitului de Fars dar acest subiect a fost închis de Patriarhul Sliba Zoha (714-728 DH) care a recunoscut prestigiul tradiţional al Mitropoliei autonome de India.
Astfel, relaţia care a fost iniţiată cu scopul păstrării integrităţii şi independenţei Bisericii Ortodoxe din India, împotriva ambiţiilor eronate, dar de înţeles, ale Bisericilor Romano-Catolică şi Protestantă Anglicană, au deschis un capitol lung şi dificil în care înţelegea şi conflictul dintre Bisericile Ortodoxe Indiană şi Siriană au continuat să alterneze până în zilele noastre.
Cu toate acestea, trei repere ale istoriei moderne aduc speranţa că pacea şi unitatea încă se mai pot întoarce în Comunitatea Ortodoxă, Three landmarks of recent history, however, lend hope that peace and unity might yet return to the Orthodox Community, adusă într-o stare mai degrabă nenaturală de loialitatea împărţită. Primul reper îl constituie relocarea în India în 1912 a Catolicatului de Răsărit, iniţial în Selecuia şi mai târziu în Tigris şi hirotonirea primului Catolicos indian - Moran Mar Baselios Paulos - în [[succesiune apostolică]] cu Sfântul Toma, cu participarea personală a Patriarhului Abdul Messiah al Antiohiei. Al doilea reper îl constituie adoptarea hotărâtă în 1934 a Constituţiei Bisericii Ortodoxe din India ca biserică autocefală aflată în legătură cu Biserica Ortodoxă Siriană a Patriarhului Antiohiei. Iar al treilea reper îl constituie acordul din 1958, prin care Patriarhul Ignatie Yakoub al III-lea declară acceptarea atât a Catolicosului cât şi a Constituţiei.
Prin faptul că Biserica Creştină, prima dată a apărut în India, ca şi în alte părţi, ca o asociaţie de comunităţi autoguvernate ale aceluiaşi corp şi s-a născut în aceeaşi viaţă nouă, poate lumina calea spre un viitor în pace, în interiorul şi în afara Comunităţii Ortodoxe.
5.288 de modificări