Modificări

Cel întru [[sfinți]] părintele nostru '''Ignatie de Constantinopolal Constantinopolului''' (gr: Ιγνάτιος) a fost [[patriarh]] al [[Constantinopol]]ului în sec. secolul al IX-lea , într-o perioadă de intrigi prelungite în sânul casei imperiale, de confruntări cu [[iconoclasm]]ul și dispute cu papalitatea romană asupra raporturilor de precedență întâietate între [[Roma]] și Constantinopol. [[Praznic|Pomenirea]] lui se face pe [[23 octombrie]].

==ViaţaViața==Ignatie s-a născut în jurul anului 797 ca fiu al Împăratului Roman de Răsărit Mihail I ''Rangabe'' și al împărătesei Procopia, primind numele de Nichita. Era nepotul împăratului Nichifor I. Încă de când era copil, a primit titlul nominal de comandant al unui nou corp de gărzi imperiale, numit al ''Hykanatoi''-lor.

Ignatie sÎn anul 813, după ce l-a născut în jurul anului 797 ca fiu al Împăratului Roman de Răsărit înlăturat pe Mihail I Rangabe de pe tron, Leon al V-lea ''Armeanul'' l-a făcut pe Nichita eunuc, pentru a-l împiedica să devină împărat și al împărătesei Procopial-a închis într-o mănăstire. Acolo el îmbrățișează viața monahală, primind numele de NichitaIgnatie și devine [[stareț]] al mănăstirii. Era nepotul împăratuluo Nichifor IFondează trei mănăstiri în ''Insulele Prinților'' din Marea Marmara, lângă Constantinopol, loc unde erau exilați membrii familiilor imperiale înlăturați de pe tron sau căzuți în dizgrație. Încă de când era copil, Ignatie a primit titlul nominal de comandant al unui nou corp fost [[hirotonie|hirotonit]] de gărzi imperiale, numit [[episcop]]ul Vasile al ''Hykanatoi''-lorParosului.

În anul 813847, după ce lmoartea soțului ei, împăratul [[Teofil Iconoclastul]], împărăteasa [[Teodora a II-a înlăturat pe ]], o fermă [[iconodul|iconodulă]], regentă a fiului ei Mihail de pe tronal III-lea, Leon V Armeanul îl face numește pe Nichita eunuc pentru Ignatie Patriarh al Constantinopolului spre a-l împiedica să devină împărat și îl închide într-o mănăstirei succede răposatului patriarh [[Metodie I al Constantinopolului|Metodie I]]. Acolo el îmbrățișează viața monahalăCa patriarh, primind numele de Ignatie și devine s-a implicat curând în disputa între monahii [[stareţMănăstirea Studion (Constantinopol)|studiți]] al mănăstiriiși apărătorii foștilor iconoclaști, fiind de partea celor dintâi. Fondează trei mănăstiri în Insulele prinților din Marea MarmaraÎn această calitate, el îl depune pe conducătorul celorlalți, lângă ConstantinopolGrigorie Asbestas, loc unde erau exilați membrii familiilor imperiale înlăturați de pe tron sau căzuți în dizgrație. Ignatie a fost [[hirotonie|hirotonitarhiepiscop]] de episcopul Vasile Siracuza, care face apel la Roma, la papa Leon al ParosuluiIV-lea. Această acțiune declanșează o perioadă de conflict între Constantinopol și Roma.

În anul 847Când, după moartea soțului ei, împăratul [[Teofil Iconoclastul]]în timpul regenței exercitate de mama sa, împărăteasa [[Teodora , împăratul Mihail a II-mai crescut, a]]început să fie influențat de unchiul său după mamă, o fermă [[iconodul|iconodulă]]Cezar Bardas, regentă cunoscut pentru viața sa păcătoasă. Pentru a fiului ei Mihail al III-leași consolida poziția, Bardas a căutat să submineze autoritatea Teodorei, astfel încât în anul 855 reușește să îl numește convingă pe Mihail să o înlăture de pe tron pe mama sa și să o exileze la o mănăstire împreună cu fiicele ei. Ignatie Patriarh a refuzat să binecuvinteze tunderea lor în monahism. Fiind un critic vehement al Constantinopolului spre lui Bardas, el apierdut curând susținerea împăratului Mihail. În 857, dorind să evite un conflict între Biserică și împărat, episcopii l-i succede răposatului patriarh Metodie Iau sfătuit pe Ignatie să demisioneze. Ca patriarhÎn locul acestuia, Ignatie ssinodul episcopilor din ambele tabere i-a implicat curând în disputa între monahii au recomandat împăratului Mihail drept candidat la tronul patriarhal constantinopolitan un laic, eruditul [[Mănăstirea Studion (Constantinopol)Fotie cel Mare|studiţiFotie]] și apărătorii foștilor iconoclaști, fiind de partea celor dintâicăutând să evite alegerea unui candidat dintr-o tabără sau alta. În această calitateciuda protestelor sale, el îl depune Fotie a fost hirotonit rapid și sfințit ca [[patriarh]] pe conducătorul celorlalți, Grigorie Asbestas, [[arhiepiscop24 decembrie]] 858 de Siracuzacătre Grigorie Asbestas, care face fusese reabilitat de Sinodul episcopilor și de alți doi episcopi partizani ai lui Ignatie. Fotie era un învățat, un erudit al vremii sale și un opozant ferm al iconoclaștilor.La câteva luni după exilarea sa, unii susținători ai lui Ignatie s-au întâlnit și au făcut apel la papa Nicolae I, în încercarea de a discredita numirea lui Fotie ca patriarh. Acest gest a contribuit la agravarea tensiunilor în relațiile dintre Constantinopol și Roma, la întrucât papa Leon al IVNicolae s-a folosit de această dispută în încercarea de a-leași extinde jurisdicția asupra bulgarilor de curând convertiți la creștinism. Această acțiune declanșează o perioadă Mai multe sinoade, între care unul în 859, întrunit de Fotie și un al doilea din 861, convocat de conflict între Constantinopol împăratul Mihail cu concursul acestuia au reafirmat faptul că Fotie era patriarhul legitim și Romacanonic.

Când, în timpul regenţei exercitate de mama sa, împărăteasa Teodora, împăratul Mihail a mai crescut, a început să fie influenţat de unchiul său după mamăÎn anul 867, Cezar Bardas, cunoscut competiția pentru viaţa sa păcătoasă. Pentru tronul imperial a-şi consolida poziţia, Bardas adus o bruscă schimbare a căutat să submineze autoritatea Teodoreisituației, astfel încât în anul 855 reuşeşte să îl convingă când Vasile Macedoneanul îi omoară pe Mihail să o înlăture de și pe tron pe mama sa şi să o exileze la o mănăstire împreună cu fiicele eiBardas și uzurpă tronul imperial. Ignatie Fotie nu a acceptat asasinarea lui Mihail și a refuzat să binecuvinteze tunderea lor în monahism. Fiind un critic vehement al -i dea lui Bardas, el a pierdut curând susţinerea împăratului MihailVasile Sfânta Împărtășanie. În 857, dorind să evite un conflict între Biserică şi Atrăgându-și furia noului împărat, episcopii l-au sfătuit Fotie a fost înlăturat din scaun pe Ignatie să demisioneze. În locul acestuia, sinodul episcopilor din ambele tabere i-au recomandat împăratului Mihail drept candidat la tronul patriarhal constantinopolitan un laic, eruditul [[Fotie cel Mare|Fotie25 septembrie]], căutând să evite alegerea unui candidat dintr-o tabără sau alta867. În ciuda protestelor sale, Fotie Ignatie a fost hirotonit rapid şi sfinţit ca [[patriarh]] reinstalat pe [[24 decembrie23 noiembrie]] 858 de către Grigorie Asbestas, care fusese reabilitat de Sinodul episcopilor şi de alţi doi episcopi partizani ai lui Ignatie. Fotie era un învăţat, un erudit al vremii sale şi un opozant ferm al iconoclaştilor.La câteva luni după exilarea sa, unii susţinători ai lui Ignatie s-au întâlnit şi au făcut apel la papa Nicolae I, în încercarea de a discredita numirea lui Fotie ca patriarh. Acest gest a contribuit la agravarea tensiunilor în relaţiile dintre Constantinopol şi Roma, întrucât papa Nicolae s-a folosit de această dispută în încercarea de a-şi extinde jurisdicţia asupra bulgarilor de curând convertiţi la creştinism. Mai multe sinoade, între care unul în 859, întrunit de Fotie şi un al doilea din 861, convocat de împăratul Mihail cu concursul acestuia au reafirmat faptul că Fotie era patriarhul legitim şi canonicaceluiași an.

În anul 867La întoarcerea sa, competiţia pentru tronul imperial Ignatie a adus o bruscă schimbare a situaţiei, când Vasile Macedoneanul îi omoară pe Mihail şi pe Bardas şi uzurpă tronul imperialluat decizii care mergeau în aceeași direcție cu cele luate de Fotie. Fotie nu a acceptat asasinarea lui Mihail şi a A refuzat să-cedeze în fața papalității și i dea lui Vasile Sfânta Împărtăşanie. Atrăgându-şi furia noului împărat, Fotie a fost înlăturat din scaun adus pe bulgari în sfera de influență a [[25 septembrieBiserica Ortodoxă a Constantinopolului |Constantinopolului]] 867până în anul 870. Când tensiunile politice din Constantinopol s-au potolit, Fotie s-a întors la Constantinopol în 876, împăratul Vasile încredințându-i educația fiilor săi. După adormirea lui Ignatie a fost reinstalat pe [[23 noiembrieoctombrie]] al aceluiaşi an877, Fotie cel Mare a fost reașezat pe tronul patriarhal, având și recomandarea lui Ignatie în acest sens.

înainte=[[Metodie Ial Constantinopolului|Metodie I]]|

==A se vedea şiși==