Modificări

[[Imagine:Catedrala-Ortodoxa-Timisoara.jpg|thumb|right|250px|Catedrala Mitropolitană din TimişoaraTimișoara]]'''Mitropolia Banatului''' este a șasea [[mitropolit|mitropolie]] a [[Biserica Ortodoxă Română|Bisericii Ortodoxe Române]] din interiorul granițelor României, în ordinea canonică desemnată de statutele BOR. Mitropolia Banatului are sediul la Timișoara.

Noua mitropolie avea ca eparhii sufragane [[Arhiepiscop]]ia Timişoarei şi Timișoarei și [[Episcop]]ia CaransebeşuluiCaransebeșului. Acea perioadă era însă marcată din nefericire de încercările regimului comunist ateu care dorea prin orice mijloace lichidarea religiei prin persecutarea tuturor Bisericilor şi comunităţilor și comunităților religioase. Din acest motiv, Episcopia Caransebeşului Caransebeșului a fost desfiinţată desființată fiind contopită cu cea a Timişoarei Timișoarei sub titulatura de „Arhiepiscopia Timişoarei şi Caransebeşului”Timișoarei și Caransebeșului”. Pentru ca Mitropolia Banatului să nu rămână cu o singură eparhie sufragană, la ea a fost alipită Episcopia Aradului.

ÎPS Vasile Lăzărescu a păstorit Mitropolia Banatului până în anul 1961, când a fost silit să se retragă, din raţiuni rațiuni politice. Autoritățile comuniste i-au stabilit domiciliu forţat forțat la [[Mănăstirea Cernica|Cernica]], unde şiși-a găsit sfârșitul în condiţii condiții încă neelucidate la [[21 februarie]] 1969.

La 17 februarie 1962 Colegiul Electoral al Patriarhiei Române l-a ales pe ÎPS [[Nicolae Corneanu]] ca Arhiepiscop al Timişoarei şi Caransebeşului şi Timișoarei și Caransebeșului și Mitropolit al Banatului. Întronarea acestuia s-a făcut la 4 martie 1962 în [[Catedrala Ortodoxă din TimişoaraTimișoara|Catedrala Mitropolitană din TimişoaraTimișoara]] de către [[patriarh]]ul [[Iustinian Marina]] şi alţi și alți membri ai [[Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române|Sfântului Sinod]], în prezenţa prezența multor preoţi şi credincioşi preoți și credincioși din Banat. În cuvântarea rostită cu acest prilej, ÎPS Nicolae Corneanu spunea: „''în clipele acestea solemne fac juruinţă juruință în faţa fața lui Dumnezeu şi și a voastră de a nu precupeţi precupeți nimic întru împlinirea tuturor îndatoririlor ce-mi revin ca arhiereu, îndrumător şi și conducător al turmei duhovniceşti duhovnicești ce mi s-a dat spre păstorire, aşa așa încât să pot spune mereu, ca altădată Cel căruia ne închinăm «pe cei ce mi-ai dat... astfel i-am păzit că n-a pierit nici unul dintre ei»''”.<ref>Revista ''Mitropolia Banatului'', anul XII, nr. 1-4, ianuarie-aprilie 1962, pp. 40-41.</ref>

În anul 1994 este reparată nedreptatea săvârşită săvârșită în anii '50, prin reînfiinţarea şi reînființarea și alegerea ierarhului pentru noua Episcopie a CaransebeşuluiCaransebeșului. Mitropolia Banatului rămâne de atunci cu trei eparhii, până când Sfântul Sinod decide ca, odată cu înfiinţarea înființarea eparhiilor ortodoxe româneşti românești de la Gyula (1999) şi și de la Vârşeţ Vârșeț (2001), acestea să depindă de Mitropolia cu sediul la TimişoaraTimișoara. În anul 2009, partea administrativ-bisericească a judeţului județului Hunedoara se desprinde de Episcopia Aradului, devenind eparhie de sine stătătoare, cu titulatura „Episcopia Devei şi și Hunedoarei”. Eparhia Aradului va fi apoi înălţată înălțată la rangul de arhiepiscopie, prin hotărârea Sfântului Sinod. Tot reorganizarea bisericească de atunci va face ca eparhiile de la Gyula şi și de la Vârşeţ Vârșeț să depindă direct de Patriarhia Română.

În prezent, Mitropolia Banatului are în componenţă componență trei eparhii (TimişoaraTimișoara, Arad şi Caransebeşși Caransebeș), căci, potrivit celor hotărâte recent de Sfântul Sinod, eparhia Devei şi și Hunedoarei a trecut sub jurisdicţia jurisdicția Mitropoliei Ardealului, cu sediul la Sibiu.

==Mitropoliţi Mitropoliți ai Banatului==

Chiar şi și în perioada nefastă pentru [[Biserica Ortodoxă Română]], dintre anii 1947–1989, prin buna chivernisire a conducerii Mitropoliei Banatului, a început construcţiaconstrucția, repararea sau finalizarea a zeci de locaşuri locașuri de cult, parohiale sau mănăstireştimănăstirești. În acest timp, au fost restaurate toate bisericile din lemn din zona Făgetului, iar multe alte locaşuri locașuri de cult au fost împodobite cu pictură. „''N-a existat biserică sau capelă, nereparată, în aceşti acești din urmă ani. Unde n-a existat pictură, s-a executat acum, prin pictori autorizaţiautorizați''”, se arăta în raportul Adunării Eparhiale din anul 1970.<ref name="Mitropolia">[http://mitropolia-banatului.ro/?page_id=5830 Mitropolia Banatului în ultimii 50 de ani]</ref>

În aprilie 1993, ca un act reparator şi și de dreptate istorică, împlinind testamentul primului mitropolit al restauratei Mitropolii a Banatului, osemintele mitropolitului [[Vasile Lazarescu]] (1947–1961) au fost aduse din cripta familială de la CorneştiCornești, unde fusese înmormântat în anul 1969 şi și reînhumate sub altarul catedralei mitropolitane, de faţă față fiind membrii Sinodului Mitropolitan, clerici, monahi şi și o mulţime mulțime de credincioşicredincioși.

Un important factor de spiritualitate ortodoxă al Mitropoliei Banatului îl constituie [[Catedrala Ortodoxă din TimişoaraTimișoara|catedrala mitropolitană din TimişoaraTimișoara]], lăcaş lăcaș de cult unde se desfăşoară desfășoară cele mai multe slujbe cu [[arhiereu]] şi și unde, de regulă, participă la sfintele slujbe mulţi credincioşi mulți credincioși din oraş şi oraș și din împrejurimi. Îndeosebi, [[hram]]ul Sf. Ierarh [[Iosif cel Nou de la PartoşPartoș]], de la [[15 septembrie]], reuneşte numeroşi reunește numeroși pelerini şi și închinători din toată ţarațara, mai ales că, începând cu anul 1956, sfintele sale [[moaştemoaște]] sunt adăpostite în catedrală. Împlinirea, în anul 1996, a 50 de ani de la [[târnosire]]a catedralei, a fost marcată prin mai multe festivităţifestivități, care au culminat cu oficierea Sfintei Liturghii arhiereştiarhierești, la catedrală, în chiar ziua aniversării acesteia. Aniversarea, un an mai târziu, a 50 de ani de la înfiinţarea înființarea Mitropoliei Banatului (1947–1997), a fost sărbătorită, printre altele, prin săvârşirea săvârșirea Sfintei Liturghii la catedrală, în ziua de 26 octombrie, la care au slujit toţi toți ierarhii eparhiilor Mitropoliei Banatului.<ref name="Mitropolia"/>

Perioada de după anul 1990 este caracterizată şi și prin ridicarea multor lăcaşuri lăcașuri de cult în Timişoara Timișoara (Zona Dacia, Calea Aradului, Zona Soarelui, Calea Lugojului, Zona Pârvan, Fabric Vest, Zona Tipografilor şș.a.), precum şi și în cuprinsul întregii eparhii (Lugoj, Deta, Dumbrava, bisericile de la mănăstirile Săraca şi Timişeni şși Timișeni ș.a.). La începutul anului 2012, erau în construcţie construcție bisericile din Cruceni, Lugoj – Dealul Viilor, Timişoara Timișoara – Zona Tipografilor, Iecea Mică, Timişoara Timișoara – Zona Steaua, Timişoara Timișoara – Ciarda RoşieRoșie, Recaş Recaș II, Făget, Săcălaz, Sânpetru Mic, Gottlob, mănăstirea Dobreşti şDobrești ș.a. Multe biserici din eparhie au fost târnosite, altele doar binecuvântate, urmând a fi împodobite cu pictură. Catedrala mitropolitană a trecut şi și ea, în anii din urmă (2006–2012), prin importante refaceri interioare (desprăfuirea picturii, recondiţionarea recondiționarea iconostasului şi și a policandrelor, împodobirea sfântului altar etc.) şi și exterioare (acoperişul acoperișul pridvoarelor laterale, refacerea ţigleițiglei, a grilajelor de la clopotniţăclopotniță), fiind dotată şi și cu un sistem audio performant.<ref name="Mitropolia"/>

În anul 2008 tipografia arhidiecezană a trecut printr-un amplu proces de modernizare, fiind achiziţionate achiziționate utilaje noi, din import. A fost înfiinţată înființată de asemenea, societatea de editură şi și tipografie „Partoş”„Partoș”.

În cursul anului 2005 s-a înfiinţat înființat studioul de radio „Învierea”, ale cărui emisiuni erau difuzate de Radio ReşiţaReșița, Radio Timişoara şi Timișoara și Radio Europa Nova TimişoaraTimișoara. De asemenea, postul de televiziune Europa Nova Lugoj transmite săptămânal o emisiune religioasă, susţinută susținută de protopopiatul ortodox român din localitate. Începând din anul 2009, studioul de radio „Învierea” colaborează pentru realizarea de emisiuni, reportaje şi și documentare cu postul de televiziune TRINITAS TV şi și cu Radio TRINITAS, ale Patriarhiei Române.<ref name="Mitropolia"/>

În ceea ce priveşte învăţământul privește învățământul teologic şi și religios, trebuie amintită hotărârea Adunării Eparhiale a Arhiepiscopiei TimişoareiTimișoarei, din la 10 decembrie 1992, privind înfiinţarea Facultăţii înființarea Facultății de Teologie din TimişoaraTimișoara. Senatul Universităţii Universității de Vest din Timişoara Timișoara a avizat favorabil propunerea făcută, iar Ministerului Învăţământului Învățământului a aprobat înfiinţarea Facultăţii înființarea Facultății de Teologie Ortodoxă. Studiile teologice au debutat în anul universitar 1993–1994, cu specializările: Teologie Pastorală şi și Teologie Litere, cărora, în anul universitar 1996–1997, li s-a alăturat specializarea Teologie Istorie. Începând cu anul universitar 2005–2006 a fost implementat programul Bologna, cursul de licenţă licență cuprinzând două specializări: Teologie Pastorală (cu 4 ani de studii) şi și Teologie Didactică (cu 3 ani de studii). Din anul 2005, titulatura FacultăţiiFacultății, din care face parte secţia secția de Teologie Ortodoxă, s-a schimbat în Facultatea de Litere, Istorie şi și Teologie. Tot în acel an (2005), se înfiinţează şi înființează și cursurile de masterat în Teologie, care se vor diversifica de-a lungul anilor. La începutul anului 2012, la secţia secția de Teologie Ortodoxă a Facultăţii Facultății de Litere, Istorie şi și Teologie studiau 234 studenţistudenți, dintre care: 192 la Teologie Pastorală şi și 42 la Teologie Didactică.<ref name="Mitropolia"/>

În prezent, Mitropolia Banatului are în componenţă componență următoarele eparhii<ref>[http://www.patriarhia.ro/_upload/documente/statutul_bor.pdf Statutul BOR]</ref>: * [[Arhiepiscopia Timișoarei]], cu sediul în municipiul TimişoaraTimișoara

* [[Episcopia Caransebeșului]], cu sediul în municipiul CaransebeşCaransebeș* [[Episcopia Daciei Felix]], cu sediul administrativ în Vârşeţ Vârșeț (Serbia)

* Suciu, I. D., ''Monografia Mitropoliei Banatului'', Editura Mitropoliei Banatului, TimişoaraTimișoara, 1977.