Birocrați, renameuser, Administratori
14.991 de modificări
Modificări
completări şi referinţe
Biserica a fost ridicată pe locul unde se aflaseră două biserici mai vechi: ''Biserica Albă'' (din secolul al XV-lea) și ''Biserica Stratenia'' (din secolul al XVII-lea). Lucrările de construcţie au durat şase ani (1833-1839, în timpul domniei lui Mihail Sturdza), fiind efectuate conform cu planurile arhitecților Johann Freiwald, Gustav Freiwald şi Mihail Singurov. Din nefericire, după doar 18 ani, la 23 mai 1857, bolta centrală (construită la dimensiuni prea mari pentru tehnologiile din acea vreme) s-a prăbuşit, biserica rămânând nefolosită în următoarele două decenii.<ref>Porcescu, S., ''Catedrala mitropolitană din Iași'', Editura Mitropoliei Moldovei și Sucevei, Iași, 1977</ref>
Lucrările de refacere au început în anul 1880, a doua piatră de temelie fiind pusă de către mitropolitul Iosif Naniescu. Cu sprijinul autorităților statului, lucrările de reconstrucţie s-au încheiat în anul 1887, noile planuri ale bisericii fiind realizate de arhitectul Alexandru Orăscu (care era şi rector al Universității București la acea dată), secondat de arhitectul Alexandru Stamapulo, în calitate de conducător al lucrărilor (diriginte de şantier). Alexandru Orăscu a refăcut proiectul măreței biserici renunțând însă la imensa cupolă centrală, cea care se prăbuşise în 1857.<ref>[http://http://www.monumenteiasi.ro/monument_de_arhitectura.php?id=336 Andi Emanuel Mihalache - ''Catedrala Mitropolitană Iași''], accesat 28 septembrie 2012</ref> Pictura a fost realizată de maestrul Gheorghe Tattarescu. [[Târnosire]]a catedralei a avut loc la [[23 aprilie]] 1887 (în ziua [[prăznuire|prăznuirii]] Sf. Mare Mucenic [[Gheorghe|Sf. Mare Mucenic Gheorghe]]), fiind un adevărat eveniment național (la ceremonie au participat, printre alţii, Regele Carol I și Regina Elisabeta). [[Pisanie|Pisania]] aflată în în partea dreaptă a pridvorului catedralei, pe o placă de marmură care se află la intrare, conține următorul text<ref name="Catedrala"/>:
:„''Terminatu-s-a întreaga lucrare în anul mântuirii 1886, al domniei noastre al douăzeci-și-șaselea, al regatului meu al șaselea, împodobindu-se și înzestrându-se cu vase sfinte, candele de argint, policandre, odoare și veșminte prețioase, precum și cu cele 10 ferestre cu măiestrie împodobite și închinate de noi ca un prinos al râvnei noastre pentru înălțarea sfintei Biserici Ortodoxe, întru pomenirea mea, a iubitei mele soții Elisabeta și a urmașilor noștri...''”
Catedrala mitropolitană din Iaşi este o clădire monumentală, dreptunghiulară în plan şi marcată la colțuri de patru [[turlă|turle]] decroșate. Stilul arhitectonic este inspirat din formele târzii ale Renașterii italiene, dar elementele decorative (atât cele interioare, cât și cele exterioare) sunt dominate de baroc.
Arhitecții vienezi Johann și Gustav Freiwald au adoptat pentru noua biserică stilul neoclasic, întâlnit și la alte biserici monumentale din țări europene cu o mare tradiție în domeniu (Italia, Austria, Ungaria ș.a.)[5].<ref name="Catedrala"/>
Arhitectul Alexandru Orăscu (1817-1894), rector al Universității București, constatând că spațiul dintre zidurile laterale ale bisericii era prea mare, subminând mereu bolta (care se prăbușise deja în 1857), a decis îngustarea acestui spațiu prin înălțarea unor pilaștri masivi, cu capiteluri de factură corintică.[6]<ref>''Monumente istorice bisericești din Mitropolia Moldovei și Sucevei'', Iași, Editura Mitropoliei Moldovei și Sucevei, 1974.</ref>
Pictura interioară i se datorează în cea mai mare parte lui Gheorghe Tattarescu (1820-1894)). Chemat la Iași în luna aprilie a anului 1885, maestrul Gheorghe Tattarescu a finalizat pictura catedralei și [[icoană|icoanele ]] [[catapeteasmă|catapetesmei (]], realizând peste 250 de figuri individuale și compoziții de ansamblu) , în iulie 1886.[3]<ref name="Porcescu"/>
==Catedrala mitropolitană din Iaşi în prezent==