Femeia cananeancă stăruieşte stăruie pe lângă Iisus ca să-i tămăduiască fiica sa care era muncită de un diavol. Pentru a o încerca, Mântuitorul îi spune că nu este bine să iei mâncarea copiilor şi s-o arunci la căţei. Ea spune că este adevărat dar şi căţeii mănâncă fărâmiturile care cad de la masa stăpânilor lor. Vâzându-i stăruinţa, Iisus îi laudă credinţa sa mare şi îi împlineşte voia, fata sa tămăduindu-se în ceasul acela.(Matei 15.22-28)