Această regulă a anului bisect a fost propusă de ''Milutin Milankovic'', un delegat astronom trimis la sinod de către sârbi, croați și sloveni. Milankovic a ales această regulă, care duce la un an mediu în lungime de 365,242222… de zile, pentru că avea două secunde diferență față de ''anul tropical mediu''de atunci. Cu toate acestea, anul 'Calendarul iulian revizuit'echinocțiului vernal'' este [[calendar]]ul luat în considerare puțin mai lung, astfel încât pentru adoptare câteva mii de câteva biserici ortodoxe la [[sinod]]ul din Constantinopol din mai 1923. Sinodul a sincronizat noul calendar cu [[Calendarul Gregorian]] prin aceea că [[1 octombrie]] 1923ani, din [[Calendarul iulian]], revizuit nu este la fel de bun ca cel gregorian la a devenit menține echinocțiul vernal în sau aproape de [[14 octombrie21 martie]] în Calendarul iulian revizuit, eliminându-se astfel 13 zile. Atunci a fost adoptată regula anului bisect, care diferă de cea a Calendarului gregorian: anii care se divid Dar deoarece ziua crește cu 4 sunt ani bisecţiaproape 1, cu excepţia anilor care se divid cu 100 care nu sunt bisecţi7 milisecunde pe secol (datorită accelerației mareei), doar dacă nu dau un rest numărul de 200 sau 600 când se divid zile pe an scade cu 900aproape 0, caz în care ei nu sunt bisecţi0001 la fiecare mileniu. Acest lucru Aceasta înseamnă că cele două calendare vor fi diferite în 2800pe termen lung, care va fi un an bisect în Calendarul gregorian, dar un an obişnuit în Calendarul iulian revizuitva deveni nepotrivit chiar dacă anul tropical mediu este baza sa.

Această regulă a anului bisect Calendarul iulian revizuit a fost propusă adoptat de Milutin MilankovicBisericile Ortodoxe din [[Biserica Ortodoxă a Constantinopolului|Constantinopol]], [[Biserica Ortodoxă a Alexandriei|Alexandria]], [[Biserica Ortodoxă a Antiohiei|Antiohia]], un delegat astronom trimis la sinod de către sârbi[[Biserica Ortodoxă a Greciei|Grecia]], croaţi şi sloveni. Milankovic [[Biserica Ortodoxă a ales această regulăCiprului|Cipru]], [[Biserica Ortodoxă Română|România]], care duce la un an mediu [[Biserica Ortodoxă a Poloniei|Polonia]] și [[Biserica Ortodoxă Bulgară|Bulgaria]] (ultima în lungime de 3651963),242222… de zile, pentru că avea două secunde diferenţă faţă de acestea numindu-se ''anul tropical mediuBiserici pe stil nou'' . A fost respins de atunci. Cu toate acesteaBisericile Ortodoxe din [[Biserica Ortodoxă a Ierusalimului|Ierusalim]], anul ''echinocţiului vernal'' este puţin mai lung[[Biserica Ortodoxă Rusă|Rusia]], astfel încât pentru câteva mii de ani[[Biserica Ortodoxă Sârbă|Serbia]], Calendarul iulian revizuit nu este la fel de bun ca cel gregorian la [[Biserica Ortodoxă a mrnţine echinocţiul vernal în sau aproape de Ucrainei|Ucraina]], și [[21 martieBiserica Ortodoxă a Georgiei|Georgia]]. Dar deoarece ziua creşte cu aproape 1,7 milisecunde acestea numindu-se ''Biserici pe secol (datorită acceleraţiei mareei), numărul de zile pe an scade cu aproape 0,0001 la fiecare mileniustil vechi''. Aceasta înseamnă Cu toate că pe termen lung, Biserica Ortodoxă Rusă a continuat să folosească Calendarul iulian revizuit va deveni nepotrivit chiar dacă anul tropical mediu este baza saatât pentru sărbătorile fixe cât și pentru Paști, Milankovic a declarat că aceasta adoptase deja noul calendar în octombrie 1923 (dar și-a retras decizia curând după aceea).

Calendarul iulian revizuit a fost adoptat de Bisericile Ortodoxe din [[Biserica Ortodoxă a Constantinopolului|Constantinopol]], [[Biserica din Alexandria|Alexandria]], [[Biserica Antiohiei|Antiohia]], [[Biserica Ortodoxă a Greciei|Grecia]], [[Biserica Ortodoxă a Ciprului|Cipru]], [[Biserica Ortodoxă Română|România]], [[Biserica Ortodoxă a Poloniei|Polonia]] şi [[Biserica Ortodoxă Bulgară|Bulgaria]] (ultima în 1963), acestea numindu-se ''Biserici pe stil nou''. A fost respins de Bisericile Ortodoxe din [[Biserica Ortodoxă a Ierusalimului|Ierusalim]], [[Biserica Ortodoxă a Rusiei|Rusia]], [[Biserica Ortodoxă Sârbă|Serbia]], [[Biserica Ortodoxă a Ucrainei|Ucraina]], şi [[Biserica Ortodoxă a Georgiei|Georgia]], acestea numindu-se ''Biserici pe stil vechi''. Cu toate că Biserica Ortodoxă Rusă a continuat să folosească Calendarul iulian atât pentru sărbătorile fixe cât şi pentru Paşti, Milankovic a declarat că aceasta adoptase deja noul calendar în octombrie 1923 (dar şi-a retras decizia curând după aceea). În plus, sinodul a adoptat o regulă astronomică pentru [[Sfintele PaştiPaști]]: Paştele Paștele este în Duminica de după ziua de la miezul nopţii nopții de pe meridianul [[Biserica Sfântului Mormânt (Ierusalim)|Biserica Sfântului Mormânt]] din Ierusalim, în timpul căreia are loc prima lună nouă de după echinocţiul echinocțiul vernal. Cu toate că momentul lunii pline trebuie să aibă loc după cel al echinocţiului echinocțiului vernal, ele pot avea loc în aceeaşi aceeași zi. Dacă luna plină are loc Duminica, Paştele Paștele se ţine ține în duminica următoare. Cu toate acestea, toate bisericile ortodoxe au respins această regulă şi și continuă să folosească Calendarul iulian la calculul datei Paştilor Paștilor (cu excepţia excepția Bisericilor din [[Biserica Ortodoxă a Finlandei|Finlanda]] şi și [[Biserica Ortodoxă a Estoniei(Patriarhia Ecumenică)|Estonia]], care folosesc [[pascalia]] gregoriană).

*en: Miriam Nancy Shields, "The new calendar of the Eastern churches", ''Popular Astronomy'' 32 (1924) 407-411407–411. This is a translation of M. Milankovitch, "The end of the Julian calendar and the new calendar of the Eastern churches", ''Astronomische Nachrichten'' No. 5279 (1924).[http://personal.ecu.edu/mccartyr/orthodox-reform.html]

*ro: Părintele [[Cleopa Ilie]]: "„[http://www.sfaturiortodoxe.ro/pcleopa/nou17.htm Predică despre Anul Nou și despre calendar]"”, 31 decembrie 1970* Părintele Cleopa: [http://math.arizona.edu/~dumitras/dragos/Cleopa3.html Despre stilul vechi și stilul nou], în ''Ne vorbește părintele Cleopa'' (online).

==Vezi şiA se vedea și==*[[PascaliaCalendar]]

[[Categorie:LiturgicăViața Bisericii]]