Deschide meniul principal

OrthodoxWiki β

Modificări

Cartea Facerii

59 de octeți adăugați, 22 august 2011 17:00
legături interne
Cartea Facerii începe cu povestea [[creaţia lumii|creaţiei]] lumii, căderea lui [[Adam şi Eva]] şi, în consecinţă, povestea plină de păcate a copiilor lui Adam. Povesteşte despre potop, turnul Babel, [[Avraam]] şi [[Melchisedec]].
Apoi povesteşte despre chemarea lui [[Dumnezeu]] şi promisiunea [[mântuire|mântuirii]] făcută lui Avraam, apoi povestea lui [[Isaac]] şi [[Iacov (Vechiul Testament)|Iacov]], pe care Dumnezeu îl numeşte Israel, şi se termină cu aşezarea celor doisprezece triburi ale lui Israel (familiile celor doisprezece fii ai lui Iacov) în Egipt, în vremea în care [[Iosif (Vechiul Testament)|Iosif]] se afla în graţiile faraonului Egiptului. În limbajul tradiţional al bisericii, Avraam, Isaac şi Iacov sunt numiţi [[patriarh]]i şi, în plus, sunt consideraţi protopărinţi ai Mântuitorului.
[[image:creationstars.jpg|left|thumb|Icoană cu Dumnezeu creând lumina terestră, în chipul stelelor de pe cer, în a patra zi a Facerii.]]
Dumnezeu l-a modelat pe Adam din pământ ("adamah") şi l-a aşezat în Grădina [[Eden]]ului, ca să vegheze asupra ei. Lui Adam i s-a permis să mănânce din toate fructele din grădină în afară de "Pomul cunoaşterii binelui şi răului". Apoi, Dumnezeu a adus la Adam toate animalele ([http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=25&cap=2#19 2,19]). În versetul [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=25&cap=2#18 2,18], Dumnezeu spune că va face un ajutor pentru Adam şi apoi aduce la viaţă animalele. La [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=25&cap=2#20 2,20], Adam vede toate animalele şi le dă nume. El nu îşi găseşte însoțitorul şi bagă de seamă că toate animalele au câte un tovarăş (masculul şi femela). Când Adam observă aceasta, Dumnezeu îl adoarme adânc, îi ia o coastă şi din ea realizează o femeie (ulterior numită "Eva"), să îi fie tovarăşă.
Mai târziu, începând cu versetul [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=25&cap=3#1 3,1], Eva este convinsă de [[diavol|Satana]], sub forma unui şarpe, să mănânce fructul oprit, singura libertate pe care Dumnezeu nu o permite lui Adam şi Evei în Rai. Această încălcare a poruncilor Domnului este considerată [[păcat|păcatul originar]] în interpretarea tradiţională creştină. În consecință, pământul este blestemat, Adam şi Eva devin muritori (pentru că ei nu mai pot mânca din Pomul Vieţii) şi sunt conduşi în afara grădinii. De atunci, intrarea în grădină este păzită de un [[heruvim]] cu o sabie de foc.
La început, Adam şi Eva au doi copii, [[Cain]] şi [[Abel]]. Ulterior, Cain devine invidios pe trecerea pe care o obţine Abel înaintea lui Dumnezeu şi îl omoară. Prima crimă este un fratricid. Cain este condamnat să rătăcească pe pământ ca un evadat. În final el se stabileşte în ţara lui Nod.
===Iosif===
[[Iosif (Vechiul Testament)|Iosif]], fiul favorit al lui Iacob, este duşmănit de fraţii săi din această cauză și datorită viselor sale care prooroceau dominaţia sa viitoare şi, la sfatul lui Iuda, este vândut în secret unei caravane de negustori ismaeliţi care mergeau în Egipt. Fraţii săi îi povestesc tatălui lor că Iosif a fost devorat de animale sălbatice. [[image:Joseph.jpg|left|thumb|Patriarhul Iosif, vândut în sclavia egipteană de fraţii săi.]] Iosif, după ce ajunge în Egipt, este vândut lui Putifar, unul din nobilii faraonului. El câştigă încrederea stăpânului său; dar când soţia acestuia, supărată că Iosif rezistase avansurilor sale, îl acuză de viol, acesta este închis. Aici, el descifrează corect visele a doi tovarăși de celulă, paharnicul şi bucătarul regelui. Când faraonul este tulburat de vise şi nimeni nu este capabil să le interpreteze, paharnicul atrage atenţia asupra lui Iosif. Acesta este adus în faţa faraonului, ale cărui vise le interpretează astfel: şapte ani de abundenţă vor fi urmaţi de şapte ani de foamete. El îl sfătuieşte pe faraon să facă provizii şi este împuternicit de acesta să urmeze paşii necesari, fiind numit al doilea în regat. Iosif se căsătoreşte cu Asineta, fiica preotului Poti-Fera, de la care are doi fii, Manase şi Efraim, care sunt binecuvântaţi de Israel, Efraim cu mâna dreaptă şi Manase cu mâna stângă.
Când foametea vine se face simţită chiar şi în Canaan; Iacob îşi trimite cei doi fii în Egipt să cumpere grâne. Fraţii ajung în faţa lui Iosif, care îi recunoaşte dar nu se dezvăluie. În a doua lor călătorie în Egipt, după ce cei doi se arată plini de frică astfel încât Iuda se oferă să fie vândut ca sclav, Iosif se dezvăluie în faţa lor, iartă răul pe care i l-au făcut şi le dă voie să se aşeze în Egipt împreună cu tatăl lor. Iacov aduce întreaga familie, care număra 66 de persoane, în Egipt, astfel ajungând la 70 de persoane împreună cu Iosif şi familia lui. Faronul îi primeşte cu prietenie şi îi stabileşte în ţara Goşen. Când Iacob îşi simte sfârşitul aproape el trimite după Iosif şi după fii săi şi îi primeşte pe Efraim şi pe Manase printre fii săi. Apoi îşi cheamă fii lângă patul său de m oarte şi le prezice viitorul. Iacob moare şi este înmormântat în mormântul familiei din Macpela. Iosif trăieşte să îşi vadă strănepoţii şi pe patul de moarte le spune că dacă Dumnezeu îşi aduce aminte de ei şi îi va scoate din Egipt să ia şi oasele lui cu ei. Cartea se termină cu aşezarea lui Iosif "într-un coşciug în Egipt." Aceasta nu înseamnă că familia sa nu i-a respectat dorinţa ci că a fost îngropat temporar. Este evident că ei nu îl puteau lăsa neîngropat pentru restul timpului petrecut de ei în Egipt. Ei îi vor lua oasele şi le vor îngropa în vizita lor în Sichem, un loc aflat deja în posesia lor. ([[Cartea lui Iosua Navi|Iosua]] [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=41&cap=24#32 24,32]).
5.288 de modificări