14.992 de modificări
Modificări
Crăciun
,fără descrierea modificării
[[ImageImagine:Nativity.jpg|rightthumb|frame300px|Naşterea Nașterea Domnului nostru Iisus Hristos]]'''Crăciunul''' sau '''Naşterea Nașterea Domnului''' este [[sărbătoarePraznic|sărbătoarea]]creștină a creştină a naşterii nașterii după trup a Domnului [[Iisus Hristos]], [[Praznic|celebrată ]] la [[25 decembrie]] (după [[calendarul gregorian]]) sau [[7 ianuarie]] (după [[calendarul iulian]]) în fiecare an. Ea face parte din cele 12 sărbători domneşti domnești (sau [[Praznice ÎmpărăteştiÎmpărătești|praznice împărăteştiîmpărătești]]) a ale Bisericilor bizantineOrtodoxe, a treia mare sărbătoare după cea de [[PaştiSfintele Paști|Paști]] şi și de [[Pogorârea Duhului Sfânt|Rusalii]]. În anumite ţări țări, unde creştinii creștinii sunt majoritari, e Crăciunul este de asemenea sărbătoare legală, şi și se prelungeşte prelungește în ziua următoare, [[26 decembrie]]: a doua zi de Crăciun.
==Naşterea Nașterea lui Iisus, Hristosul==La "plinirea vremii" „plinirea vremii” ([[Epistola către Galateni a Sfântului Apostol Pavel|Galateni ]] [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=29&cap=4#4 4,4]), [[Sfânta Treime|Dumnezeu]] S-a întrupat, "chip „chip de rob luând" luând” (Filipeni [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=28&cap=2 2, 7]) şi și S-a născut din Fecioara Maria, pentru [[mântuireSoteriologie|mântuirea]]a neamului omenesc.
Conform [[Sfânta Scriptură|Sfintei Scripturi]] şi și [[Sfânta TradiţieTradiție|Sfintei TradiţiiTradiții]], Iisus, Fiul şi și [[Iisus Hristos|Cuvântul lui Dumnezeu]], Unul din [[Sfânta Treime]], S-a născut în cetatea Betleemului într-o iesle simplă, în peşteră peșteră săracă. [[Dreptul Iosif]] şi și [[Maica Domnului|Maria]], mama lui Iisus au venit din Nazaret în Betleem pentru recensământul poruncit de proconsulul Quirinius, în timpul împăratului Octavian Augustus ([[Evanghelia după Luca|Luca]] [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=48&cap=2 2, 1]), dar negăsindu-se loc de găzduire în cetate (Luca 2, 7), Maria, însoţită însoțită de logodnicul său Iosif, a găsit adăpost într-o peşteră peșteră păstorească, unde L-a născut pe Pruncul Sfânt (Luca 2, 1-20).
'''Betleemul''', numit în vechime și ''Efrata'', se mai chema și cetatea lui [[David]], căci într-însa s-a născut și a fost uns ca împărat marele strămoș după trup al Mântuitorului. Dar s-a mai numit si "și „'''Casa Pâinii'''"”, de către fericitul patriarh [[Iacov (Vechiul Testament)|Iacov]], care, păscându-şi și turmele de oi în acele locuri, mai înainte a văzut şi și a [[prooroc]]it că acolo avea să Se pogoare și să Se nască Pâinea cea vie care S-a pogorât din cer, Domnul nostru Iisus Hristos.
Betleemul, situat în Palestina, este o cetate mică, la jumătatea drumului între Ierusalim și Hebron, unde s-a născut Sfântul [[Ioan Botezătorul]] și unde [[Avraam]] a vorbit la stejarul Mamvri cu cei trei [[îngeri]].
De ce S-a născut Mântuitorul în Betleem. Exista o [[prooroc]]ie că Betleemul va fi locul de naștere al Mântuitorului Iisus Hristos! Proorocul [[Miheia]] a spus, cu 4-500 4–500 de ani mai înainte de venirea lui Hristos în lume: Și tu, Betleeme, pământul lui Iuda, nicidecum nu ești mai mic între fiii lui Iuda, căci din tine va ieși PovăţuitorulPovățuitorul, Care va paşte paște pe poporul Meu Israel (Miheia [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=56&cap=5 5, 1]]; Matei [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=55&cap=2 2, 6]).
De ce S-a născut Hristos într-o '''peșteră'''. Peştera ? Peștera este simbolul întunericului. Hristos a venit să aducă lumină şi și în temniţa temnița [[iad]]ului dar şi și în lumea care era în noapte, că zice marele Apostol [[Apostolul Pavel|Pavel]]: ''Întunericul veacului acestuia''. Veacul de acum și mai ales cel de până la venirea lui Hristos era o noapte lungă, în care lumea era oarbă, stând în întunericul slujirii la [[închinarea la dumnezei străini|idoli]] şi și al [[păcat]]ului.
Hristos S-a născut '''noaptea''' şi și în peşterăpeșteră, ca să arate că El a venit să aducă lumină, să risipească întunericul. Unde? În peșterile despre care a spus [[Isaia]], căci zice: peșterile lor - – vorbește de peșterile iadului - – în veci cu întuneric sunt făcute. Și a venit să risipească întunericul din peșterile iadului și întunericul păcatului de pe fața pământului.
S-a născut în miezul nopții, ca să lumineze peșterile întunericului veacului aceluia, întunecat de atâtea mii de ani, pentru că Hristos era lumina cea adevărată, care luminează pe tot omul care va să vină în lume. El de la început era lumina lumii și a venit să lumineze și să strălucească în toate părțile cu razele soarelui dumnezeirii Sale.
[[Imagine:Nativity of Christ - Adoration of the Magi.jpg|thumb|250px|Icoană a închinării Magilor]]
Deși tradiția vorbește despre trei [[magi]] care au venit și s-au închinat Pruncului Sfânt chiar în ziua Nașterii Sale (sau, în Tradiția [[Biserica Romano-Catolică|Bisericii Romano-Catolice]], douăsprezece zile mai târziu), Sfânta Scriptură vorbește despre mai mulți înțelepți care au venit și I s-au închinat ([[Evanghelia după Matei|Matei]] [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=55&cap=2 2]), fără să precizeze numărul lor și nici momentul precis la care au venit. Oricum ar fi, magii sau înțelepții au adus Pruncului daruri: aur, [[smirnă]] și [[tămâie]] (Matei 2, 11). [[Imnografie|Imnografia]] sărbătorii înțelege aceste daruri ca pe niște semne și simboluri: aur, pentru că Hristos este împărat; tămâie, ca unui [[Sfânta Treime|Dumnezeu]]; și smirnă, ca Aceluia ce avea să pătimească, să moară și să fie îngropat cu smirna și aromele aduse de [[Mironosiță|femeile mironosițe]].
==Sărbătorirea Praznicului==
===Postul Crăciunului===
''Articol dedicat: [[Postul CrăciunuluiNașterii Domnului]]''
Pregătirea începe cu un [[Postul|post]] de patruzeci de zile ce precede [[praznic]]ul. Acest post se numeşte numește al Crăciunului, sau Advent sau AşteptareAșteptare, după cum era numit în vechime şi și până în prezent în unele comunităţicomunități. Pentru credincioşi credincioși este un timp al curăţirii sufleteşti şi trupeşti curățirii sufletești și trupești pentru intrarea şi părtăşia și părtășia în marea realitate duhovnicească a venirii în lume a lui [[Iisus Hristos]], similar pregătirii prin post pentru [[Învierea Domnului]].
Începutul postului pe [[15 noiembrie]] nu e marcat liturgic de nici un imn special, însă şase șase zile mai târziu, de [[Intrarea Maicii Domnului în Biserică|Intrarea Maicii Domnului în biserică]], auzim prima anunţare anunțare din [[irmos|irmoasele]] Canonului Crăciunului "Hristos „Hristos Se naştenaște! SlăviţiSlăviți-L!"”
Perioada aceasta mai include alte zile pregătitoare ce anunţă anunță apropierea Crăciunului: [[Apostolul Andrei(cel Întâi chemat)|Sf . Andrei]] pe [[30 noiembrie]]; [[Nicolae al MireiMirelor|Sf . Nicolae]] pe [[6 decembrie]]; [[Spiridon al Trimitundei|Sf . Spiridon]] pe [[12 decembrie]]; [[Duminica Sfinţilor StrămoşiSfinților Strămoși]], penultima dinaintea Crăciunului; şi și [[Duminica Strămoşilor Strămoșilor după Trup]] de dinaintea Crăciunului.
Din [[20 decembrie]] începe [[Înainteprăznuire]]a Naşterii Nașterii Domnului. Există aici asemănări liturgice cu [[Săptămâna MarePatimilor]] de dinaintea [[PaştiSfintele Paști|Paștilor]]lor. Biserica Ortodoxă priveşte naşterea privește nașterea Fiului lui Dumnezeu ca începutul lucrării Sale mântuitoare ce Îl va conduce spre jertfa supremă pe [[Cruce]], pentru om şi și a sa mântuire.
===Ajunul Crăciunului===
În ajunul Crăciunului se citesc [[Ceasurile Împărăteşti#Ceasurile_.C3.8Emp.C4.83r.C4.83te.C8.99ti|Ceasurile Împărătești]] şi și se săvârşeşte săvârșește ''Vesperoliturghia Sf. [[Vasile cel Mare]] '' (Liturghia de searaseară). La toate aceste slujbe sunt citite profeţii profeții din [[Vechiul Testament]] despre Naşterea Nașterea Domnului.
===Slujba de Priveghere=== Privegherea de seară a Naşterii Nașterii Domnului începe cu Pavecerniţa Pavecernița Mare, deoarece Vecernia s-a slujit deja cu Liturghia Sf. Vasile. La Pavecerniţă Pavecerniță se cântă [[tropar]]ul şi și [[condac]]ul praznical precum şi și imnuri speciale de slăvire a naşterii nașterii Mântuitorului. La aceasta se adaugă rugăciuni speciale de cereri stăruitoare şi și de binecuvântare a celor cinci pâini, a grâului, vinului şi și untdelemnului. Credincioşii Credincioșii consumă apoi pâinea binecuvântată şi și înmuiată în vin, şi și sunt unşi unși cu acest untdelemn. Partea aceasta a privegherii, săvârşită săvârșită la toate praznicele mari, se numeşte numește [[Litia]] (cuvânt de origine slavonă) sau ''artoklasia'', care în limba greacă înseamnă frângerea pâinii.
Rânduiala Utreniei este cea a unui [[praznic]] mare. Aici, pentru prima dată, se cântă în întregime Canonul Naşterii Nașterii Domnului, iar credincioşii credincioșii cinstesc [[icoana Naşterii Icoana Nașterii Domnului]].
===Liturghia de Crăciun === În încheierea prăznuirii stă Liturghia din ziua Naşterii Nașterii Domnului. Aceasta începe cu [[stihListă de arhaisme în cărțile de cult|stihuri]]uri speciale din [[psalmPsaltire|psalmi]]i aleşi aleși (109/110, 110/111 şi și 111/112) ce care înlocuiesc cele trei antifoane obişnuiteobișnuite. Troparul şi și Condacul praznical marchează ''vohodul '' (intrarea) cu Evanghelia. Stihul baptismal “Câţi „Câți în Hristos v-aţi ați botezat, în Hristos v-aţi şiați și-mbrăcat” (Gal Galateni 3,27) înlocuieşte înlocuiește încă o dată imnul [[Trisaghion]], “Sfinte Dumnezeule„Sfinte Dumnezeule”.” Pericopa apostolică e cea de la Galateni 4,4-7, iar cea evanghelică e relatarea cunoscută a Naşterii Nașterii Domnului de la Matei 2,1-12. Liturghia continuă apoi obişnuitobișnuit, singura excepţie excepție fiind înlocuirea [[Axion]]ului (“Cuvine„Cuvine-se cu adevărat”) cu irmosul de la cântarea a 9-a a Canonului Naşterii “Taină Nașterii „Taină minunată şi neobişnuită vădși neobișnuită văd”.”
===Douăsprezece zile de Crăciun=== A doua zi de sărbătoare marchează începutul a două două zile de prăznuire închinate Maicii Domnului. Prima, pe [[26 Decembriedecembrie]], este a [[Sobor]]ului Născătoarei de Dumnezeu. Îmbinând imnuri ale Naşterii Nașterii cu cele ale Maicii lui Dumnezeu, Biserica arată către Fecioara Maria ca înlesnitoarea care a îngăduit [[Întruparea]] Cuvântului lui Dumnezeu. Apoi pe [[27 Decembriedecembrie]], pomenim şi și pe Sf . Apostol, Întâiul Mucenic şi și Arhidiacon [[Apostolul Ştefan Ștefan (Întâiul-mucenic)|ŞtefanȘtefan]].
În Duminica de după Naşterea Nașterea Domnului pomenim pe Sf. [[Apostolul Iacov cel Drept|Apostol Iacov , ruda Domnului]], pe regele [[David]] şi și pe Dreptul Iosif.
Într-a opta zi a Naşterii Nașterii e [[Tăierea Împrejur a Domnului]].
Perioada de bucurie a Crăciunului se întinde până la [[Epifania|Arătarea Domnului]], perioadă în care postul şi și îngenuncherea în biserică sunt oprite, cu excepţia excepția unei singure zi, [[Epifania|Ajunul Bobotezei]]. De la Crăciun şi și până la Bobotează, creştinii ortodocşi creștinii ortodocși din unele părţi părți se salută cu cuvintele: '''”„''Hristos Se naştenaște!''”''' iar răspunsul este: '''”„''SlăviţiSlăviți-L!''”'''
==Imnografie==
[[Tropar]] ([[Glas]]ul al 4-lea)
{{citat|Naşterea Nașterea Ta, Hristoase, Dumnezeul nostru, răsărit-a lumii lumina cunoştinţeicunoștinței. Că întru dânsa cei ce slujeau stelelor de la stea s-au învăţat învățat să se închine ŢieȚie, Soarelui dreptăţiidreptății, şi și să te cunoască pe Tine, Răsăritul cel de sus. Doamne, slavă Ţie Ție !|Troparul Naşterii Nașterii Domnului - — glas 4}}
[[Condac]] (Glasul al 3-lea)
{{citat|Fecioara astăzi pe Cel mai presus de fiinţă naşteființă naște, şi și pământul peştera peștera Celui neapropiat aduce. Îngerii cu păstorii slăvesc şi și magii cu steaua călătoresc. Că pentru noi S-a născut prunc tânăr, Dumnezeu Cel mai înainte de veci|Condacul Naşterii Nașterii Domnului - — glas 3}}
==Crăciunul în tradiţia tradiția românească==
Peste tot unde există suflare românescă românească cu simţământ creştinsimțământ creștin, Crăciunul este una din cele mai importante sărbători religioase, este sărbătoarea Naşterii Nașterii Domnului, prilej de bucurie, pace şi linişte și liniște spirituală. Este o zi în care dăruim şi și primim multă iubire şi și căldură sufletească. Acest lucru se remarcă în entuziasmul cu care se fac pregătirile pentru Crăciun.
===Credinţă şi Credință și legende===
===Colindele de Crăciun===
Colindele, precum şi și obiceiurile colindelor sunt prezente şi și la alte popoare, şi și s-ar putea ca ele să dateze din timpul romanizării. De pildă, colinda românească "Scoală„Scoală, gazdă, din pătuţ" pătuț” există şi și la valoni, unde aceasta e cea mai răspândită, sub numele de "Dji „Dji vén cwerî m'cougnou d'Noyé"Noyé”. Sărbătoarea Crăciunului este anunțată prin obiceiul copiilor de a merge cu colindul, pentru a vesti Nașterea Mântuitorului. De asemenea, o veche tradiție este „mersul cu icoana”, un fel de colindat care se face de către preoții comunității locale cu icoana Nașterii Domnului, binecuvântându-se casele și creștinii. Colindele de iarnă sunt texte rituale cântate, închinate Crăciunului și Anului Nou. Originea lor se pierde în vechimile istoriei poporului român. Evocând momentul când, la nașterea lui Iisus, s-a ivit pe cer steaua care i-a călăuzit pe cei trei regi magi la locul nașterii, copiii — câte trei, ca cei trei magi — merg din casă în casă cântând colindul „Steaua sus răsare...”, purtând cu ei o stea. Ajunul Crăciunului începe cu colindul „Bună dimineața la Moș Ajun!”, casele frumos împodobite își primesc colindătorii. Aceștia sunt răsplătiți de gazde cu fructe, covrigi, dulciuri și chiar bani. Unele cântece de colindat au fost realizate de compozitori de muzică cultă, cum ar fi: „Iată vin colindătorii” de Tiberiu Brediceanu, „O, ce veste minunată” de D.G. Kiriac, „Domnuleț și Domn în cer” de Gheorghe Cucu. Scriitorul Ion Creangă descrie în „Amintiri din copilărie” aventurile mersului cu colindele. ===Obiceiurile culinare===Timp de 40 de zile înainte de sărbători creștinii respectă [[Postul Nașterii Domnului|Postul Crăciunului]], care se încheie în seara de Crăciun după litie. Tăierea porcului în ziua de [[Ignatie Teoforul|Ignat]] (la [[20 decembrie]]) este un moment important ce anticipează Crăciunul. Pregătirea mâncărurilor capătă dimensiunile unui ritual străvechi: cârnații, chișca, toba, răciturile, sarmalele, caltaboșul și nelipsitul cozonac vor trona pe masa de Crăciun, fiind la loc de cinste alături de vinul roșu prețuit de toată lumea. ===Etimologie===Pentru lingviști, cuvântul „Crăciun” este un cuvânt ciudat. Unii susțin că ar proveni din limba latină, și anume din „creatio”/ „creationem”, care înseamnă „creațiune, naștere”. Alții susțin că e vorba de un cuvânt mult mai vechi, tracic, dinainte de romanizarea Daciei.
==Legături externe==
*(en) [http://ocafs.oca.org/FeastSaintsViewer.asp?FSID=103638 The Nativity of our Lord God and Savior Jesus Christ] ([[OCA]])
*(fr) [http://www.icones-grecques.com/textes/iconographie-orthodoxe/l-icone-de-la-nativite-noel.htm L'icône de la Nativité]
[[Categorie:Sărbători]]
[[Categorie:Praznice împărăteştiîmpărătești]]
[[Categorie:Crăciun]]