Deschide meniul principal

OrthodoxWiki β

Modificări

Astrologia

20 de octeți adăugați, 5 iulie 2011 11:23
fără descrierea modificării
==Sfânta Scriptură==
Astrologia încalcă prima poruncă a Decalogului care arată cine este adevăratul [[Dumnezeu]] şi interzice închinarea la dumnezei străini:"Eu sunt Domnul Dumnezeul tău, Care te-a scos din pământul Egiptului şi din casa robiei/,,Să n-ai alţi dumnezei în afară de Mine!"<ref>Exod</ref>
Închinarea la astre este interzisă, stă scris în [[Deuteronomul|Cartea Deuteronomului]]: "Privind la cer şi văzând soarele, luna, stelele şi toată oştirea cerului, să nu te laşi amăgit ca să te închini lor, nici să le slujeşti" <ref>Deut. 4, 19</ref>Casele devin necurate prin practicarea astrologiei, arată proorocul [[Ieremia]]: Şi casele Ierusalimului şi casele regilor lui Iuda vor fi necurate, ca Tofetul, pentru că pe acoperişul tuturor caselor s-aduce tămâie întregii oştiri cereşti şi se săvârşesc turnări în cinstea dumnezeilor străini".<ref>Ier19.13</ref> Acesta anunţă cuvântul Domnului: ,,Voi sfărâma poporul acesta şi cetatea aceasta, aşa cum am sfărâmat vasul olarului, care nu mai poate fi făcut la loc"<ref>Ier19.11</ref> şi prevesteşte venirea nenorocirilor peste cetăţile care ,,şi-au învârtoşat inima şi nu ascultă cuvintele" lui Dumnezeu.<ref>Ier19.15</ref>
==Regii şi astrologia==
==Rostul stelei magilor==
'''"'''Marea majoritate a astrologilor susţin că Biblia este plină de referinţe astrologice, cea care li se pare cea mai evidentă fiind despre steaua care i-a călăuzit pe cei trei Magi spre locul Naşterii Mântuitorului. Rostul acestei stele nu era însă de a arăta valoarea astrologiei ci, după cum arată Tradiţia creştină, era tocmai de a-i aduce pe păgâni - care se ocupau cu practicile magice - să se închine Fiului lui Dumnezeu. Steaua Magilor marchează sfârşitul închinării păgâne şi chemarea tuturor neamurilor la [[credinţa|credinţă|credinţa]] în Dumnezeul cel în Treime lăudat. Cum spune atât de frumos Condacul [[Crăciun]]ului: "Naşterea Ta, Hristoase, răsărit-a lumii lumina cunoştinţei. Că printr-însa ceia ce slujeau stelelor de la stea s-au învăţat să se închine Ţie, Soarelui dreptăţii... ."'''"'''<ref> Cit. din Danion Vasile, [http://www.sfaturiortodoxe.ro/_horoscop.htm "Despre horoscop, cutremure si ghicirea viitorului"])</ref>
==Sfânta Tradiţie==
'''"'''[[Sfânta Tradiţie]] abundă de texte care combat astrologia și toate practicile legate de ghicit.
În scrierea sa ''Despre idoli'', [[Tertulian]] nota: "Între diferitele îndeletniciri ale oamenilor nu se poate să nu observăm unele arte sau profesii care înlesnesc [[închinarea la dumnezei străini|închinarea la [[idoli]]. De astrologi nici nu se face să mai vorbim, întrucât însă unul din ei a cutezat să se justifice de faptul că continuă să practice această profesie, am de gând să spun câteva cuvinte în legătură cu aceasta. Nu voi spune că a aşeza nume de dumnezei falşi în cer, a le atribui un fel de atotputernicie şi a-i abate pe oameni de la înălţarea rugăciunilor către Dumnezeu, insuflându-le credinţa că destinul lor este invariabil predeterminat de astre - nu voi spune că toate acestea ar fi totuna cu venerarea unor dumnezei falşi. Eu afirm însă că astrologia, în acest caz, se asemuieşte îngerilor căzuţi care s-au îndepărtat de la Dumnezeu pentru a înşela neamul omenesc... Dacă magia este pasibilă de pedeapsă, iar astrologia reprezintă o varietate a ei, atunci împreună cu genul este condamnabilă şi specia. Astfel, din timpul apariţiei [[Evanghelie]]i, tot soiul de sofişti (în sensul de "înţelepţi închipuiţi" - n.n.), astrologi, vrăjitori, magi şi ghicitori trebuie să fie obligatoriu pedepsiţi" [50;54].
În ''Dogmatica'' Sfântului [[Ioan Damaschin]] găsim următoarele precizări: "elinii spun că prin răsăritul, apusul şi prin conjuncţia acestor stele, a soarelui şi a lunii, se conduc destinele noastre. Cu aceasta se ocupă astrologia. Dar noi susţinem că ele sunt semne de ploaie, de secetă, de frig, de căldură, de umezeală, de uscăciune, de vânturi şi de altele asemenea, dar nici într-un caz semne ale faptelor noastre, căci noi am fost făcuţi liberi de Creator şi suntem stăpânii faptelor noastre. Dacă facem toate din cauza mişcării stelelor, facem cu necesitate ceea ce facem: iar ceea ce se face cu necesitate nu este nici [[virtute]], nici [[păcat|viciu]]. Iar dacă nu am dobândit nici virtute, nici viciu, atunci nu suntem vrednici nici de laude, nici de pedepse. Dumnezeu va fi nedrept dacă dă unora bunătăţi, iar altora necazuri. Apoi Dumnezeu nu ar cârmui şi nici nu ar purta de grijă de făpturile Sale, dacă toate s-ar conduce şi s-ar produce din necesitate. De prisos ar fi raţiunea noastră, căci nu am fi stăpânii nici unei fapte şi în deşert am delibera. Dar negreşit raţiunea ni s-a dat în scopul deliberării; pentru aceea tot ce este raţional este şi liber" [18;58].
5.288 de modificări