5.288 de modificări
Modificări
→Mărturii interne
===Mărturii interne===
Autenticitatea ei este confirmată de mărturii interne luate din însuşi cuprinsul evangheliei. Propoziţiile sunt legate cu …(şi) precum obişnuiesc iudeii în vorbire. Cunoştinţa instituţiilor şi a geografiei Palestinei ne arată că autorul ei este un iudeu. Descrierea amănunţită a locurilor, persoanelor şi împrejurărilor în care s-au petrecut unele fapte din viaţa Mântuitorului ne arată că istorisirile sunt luate de la un autentic martor ocular. Ioan Marcu a scris Evanghelia a doua în principal după predica Sfântului Apostol Petru, al cărui ucenic a fost. Predica (kerygma) sfântului Petru se regăsește în această evanghelie.
De asemenea, unii autori consideră pasajul Marcu 14, 51-52 ca o semnătură ascunsă a autorului: „Iar un tânăr mergea după El, înfăşurat într-o pânzătură, pe trupul gol, şi au pus mâna pe el. El însă, smulgându-se din pânzătură, a fugit gol.” Acest detaliu al tabloului prinderii lui Iisus în grădina Ghetsimani, care nu se regăsește în celelalte evanghelii, l-ar descrie chiar pe tânărul Marcu, care i-ar fi urmat pe ascuns pe Mântuitorul și pe Apostoli, Cina de Taină petrecându-se în casa familiei lui Marcu.