Deschide meniul principal

OrthodoxWiki β

Modificări

Iubirea de arginți

9.107 octeți adăugați, 28 martie 2016 11:59
Introducere
{{Spiritualitate didactică}}
'''Iubirea de arginţiarginți''' (iubirea de bani, de avere) este un [[păcat]] care constă în adunarea nechibzuită de bani și averi, fiind unul din cele şapte șapte păcate capitale.<ref>Sf. [[păcatGrigorie cel Mare]]e ( sec al VI-lea) a stabilit șapte păcate capitale (Lib. mor. in Job. XXXI, XVII), această clasificare fiind reținută de cei mai mulți teologi ai Evului Mediu. Toma de Aquino, sec al XIII-lea (I-II:84:4) vorbește de slavă deșartă (mândrie), avariție, lăcomie, desfrânare, lene, invidie, mânie. Sf. Bonaventura (sec al XIII-lea) dă aceeași enumerare (Brevil, III, IX). Scriitorii creștini timpurii distingeau opt păcate capitale: Sf. [[Ciprian al Cartaginei|Ciprian]], sec al III-lea (De mort. , IV), [[Ioan Casian]], sec al III-lea (Institutes 5, Conferences 5), Columbanus, sec al V-lea (("Instr. de octo vitiis princip." în "Bibl. max. vet. patr.", XII, 23), Alcuin, sec al VII-lea (De virtut. et vitiis, XXVII sqq.)http://www.newadvent.org/cathen/14004b.htm </ref> Ea poate duce la diverse răutăţirăutăți, [[furt]] ([[Iuda Iscarioteanul|Iuda]] care fura din punga [[sărăcia|săracilor]]), vânzarea către duşmani dușmani (Dalila care l-a vândut pe Samson filistenilor, Iuda), [[uciderea|ucidere]] (oamenii neastâmpăraţi şi neastâmpărați și fără căpătâi tocmiţi tocmiți de Abimelec pentru uciderea a 70 fraţi frați vitregi de-ai săi, posibili succesori la tron; unii bogaţibogați). Averea mare aduce după sine [[invidia|pizma]] şi și [[blestem]]ele celorlalţi celorlalți iar în propria familie [[cearta|ceartă]], tulburare sau chiar [[urauciderea|ură]], în general ea ascunzând în general multe suprizesurprize. Ea duce în În cazul multora ea duce la rătăcirea de la [[credinţăcredința|credință]], cei stăpâniti de ea ajungând străpunşi străpunși de o mulţime mulțime de chinuri. Au facut excepţie făcut excepție [[Avraam]], [[Lot]], [[Isaac]], [[Iacov]], [[Iosif]], [[Iov]], [[Iosif din Arimateea]], [[Nicodim]], femeia cu scurgere de sânge de 12 ani, femeia bogată din Şunem și alții. Bogaţii au Bogații trebuie să le urmeze modelul, având datoria să nu se [[mândria|semeţeascăsemețească]], să nu-şi și lipească inima de averi şi și să nu-şi și pună [[nădejdea]] în bogăţia bogăția cea nestatornică, ci în Dumnezeul cel viu, să fie [[mila|darnici]] şi și cu inima largă, îmbogăţinduîmbogățindu-se în fapte bune, ca bună temelie pentru [[viaţa veşnicăviața veșnică]].
==Introducere==
[[Biserica]] creştină creștină a stabilit şapte șapte [[păcate]] capitale 1. [[Mândria]] 2. [[Desfrânarea]] 3. [[Lăcomia]] 4. [[Iubirea de arginţiarginți]] 5. [[Invidia|Pizma]] ([[invidia]]) 6. [[Mânia]] 7. [[Lenea]]. În [[Biblia|Biblie]] păcatul iubirii de arginţi arginți apare mult mai frecvent sub forma lăcomiei de bani (explicit, cu acestă această denumire sau implicit sub denumirea de lăcomie)==Iubirea de arginţi, pierzătoare de suflet==Tras la răspundere pentru faptul că ucenicii săi calcă datina bătrânilor şi nu se spală pe mâini înainte de a mânca, [[Iisus]] foloseşte acest prilej pentru a-i învăţa pe ucenici că ,, Nu ce intră în gură spurcă pe om; ci ce iese din gură, aceea spurcă pe om’’. Căci ,, orice intră în gură merge în pântece, şi apoi este aruncat afară în hazna’’ pe când ,,ce iese din gură, vine din inimă, şi aceea spurcă pe om’’. Apoi enumeră păcatele care, avându-şi sălaş în inimă şi ieşind la iveală, prin vorbe sau fapte, îl spurcă pe om, incluzând printre ele şi [[lăcomia]]. Lăcomia de bani este, aşadar, între acele lucruri rele care, ieşind din inima omului, îl spurcă pe om<ref>Mc7.15-23, Mat15.10-20</ref><ref name="Anania 2">Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Vadului, Feleacului şi Clujului- Învăţătură de credinţă ortodoxă, vezi bibliografia, capitolul iubirea de argint, pag 390</ref><ref name="Anania">Biblia, traducere Anania, vezi bibliografia, capitolul Concordanţă biblică, secţiunea lăcomie, pag 1802 şi secţiunea bogăţie, pag 1782</ref> [[Apostolul Pavel]] avertizează ca ,,cei ce vor să se îmbogăţească, dimpotrivă, cad în ispită, în laţ şi în multe pofte nesăbuite şi vătămătoare, care cufundă pe oameni în prăpăd şi pierzare. Căci iubirea de bani este rădăcina tuturor relelor; şi unii, cari au umblat după ea, au rătăcit de la credinţă, şi s-au străpuns singuri cu o mulţime de chinuri". Apoi îndeamnă să fugim de aceste lucruri şi să căutăm [[neprihănirea]], [[evlavia]], [[credinţa]], [[dragostea]], [[răbdarea]], [[blândeţea]].<ref>1Tim 6.9-11</ref><ref name="Concordanţă">Concordanţă biblică tematică, vezi bibliografia, secţiunea bogăţia, pag 21</ref><ref name="Anania 2"/>. Argintul şi aurul din [[idolatria|idoli]] trebuia nimicit cu desăvârşire pentru a nu ajunge o cursă pentru suflet(10). O cetate cuprinsă de [[idolatrie]] trebuie nimicită cu desăvârşire, inclusiv prada (11). [[Lăcomia]],(care este inchinare la idoli<ref>Col3.5</ref><ref name="Anania"/> , idolii fiind mâncarea, băutura şi banii) este, aşa cum le scrie apostolul Pavel colosenilor, un ,,mădular pământesc" (alături de [[desfrânarea|curvie]], [[desfrânarea|necurăţie]], patimă, pofta rea) care ,,aprinde peste fiii neascultării mânia Domnului"<ref>Col3.5-8</ref> care ,,calcă în picioare pe cei ce îşi pun plăcerea în argint", după cum spune psalmistul<ref>Ps 68.30</ref>. Un bun exemplu este Ghehazi, slujitorul lui [[Elisei]] . Lăcomia lui Ghehazi, care cere diverse lucruri(1 talant şi două haine de schimb) lui Naaman, chipurile pentru doi fii de prooroci, este pedepsită cu lepră de Dumnezeu căci stăpânul său, Elisei, îşi dă seama de toată povestea (5). Cetăţile nesăbuite care se laudă cu bogăţiile lor vor fi nimicite(4).
===Păcatele iubirii de arginți===După Îndreptarul de Spovedanie al părintelui Ilie Cleopa, lista cu [[Spovedania#P.C4.83catele_iubirii_de_argin.C8.9Bi|păcatele iubirii de arginți]]. ==Iubirea de arginți, pierzătoare de suflet==Tras la răspundere pentru faptul că ucenicii săi calcă datina bătrânilor și nu se spală pe mâini înainte de a mânca, [[Iisus]] folosește acest prilej pentru a-i învăța pe ucenici că ,, Nu ce intră în gură spurcă pe om; ci ce iese din gură, aceea spurcă pe om’’. Căci ,, orice intră în gură merge în pântece, și apoi este aruncat afară în hazna’’ pe când ,,ce iese din gură, vine din inimă, și aceea spurcă pe om’’. Apoi enumeră păcatele care, avându-și sălaș în inimă și ieșind la iveală, prin vorbe sau fapte, îl spurcă pe om, incluzând printre ele și [[lăcomia]]. Lăcomia de bani este, așadar, între acele lucruri rele care, ieșind din inima omului, îl spurcă pe om<ref>Mc7.15-23, Mat15.10-20</ref><ref name="Anania 2">Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Vadului, Feleacului și Clujului- Învățătură de credință ortodoxă, vezi bibliografia, capitolul iubirea de argint, pag 390</ref><ref name="Anania">Biblia, traducere Anania, vezi bibliografia, capitolul Concordanță biblică, secțiunea lăcomie, pag 1802 și secțiunea bogăție, pag 1782</ref> [[Apostolul Pavel]] avertizează ca ,,cei ce vor să se îmbogățească, dimpotrivă, cad în ispită, în laț și în multe pofte nesăbuite și vătămătoare, care cufundă pe oameni în prăpăd și pierzare. Căci iubirea de bani este rădăcina tuturor relelor; și unii, cari au umblat după ea, au rătăcit de la credință, și s-au străpuns singuri cu o mulțime de chinuri". Apoi îndeamnă să fugim de aceste lucruri și să căutăm neprihănirea, evlavia, [[credința]], [[iubirea|dragostea]], [[răbdarea]], [[blândețea]].<ref>1Tim 6.9-11</ref><ref name="Concordanță">Concordanță biblică tematică, vezi bibliografia, secțiunea bogăția, pag 21</ref><ref name="Anania 2"/>. Argintul și aurul din idoli trebuia nimicit cu desăvârșire pentru a nu ajunge o cursă pentru suflet.(Deut7.25-26) O cetate cuprinsă de [[închinarea la dumnezei străini|idolatrie]] trebuie nimicită cu desăvârșire, inclusiv prada.(Deut.13.12-18) [[Lăcomia]],(care este închinare la idoli<ref>Col3.5</ref><ref name="Anania"/> , idolii fiind mâncarea, băutura și banii) este, așa cum le scrie apostolul Pavel colosenilor, un ,,mădular pământesc" (alături de [[desfrânarea|curvie]], [[desfrânarea|necurăție]], patimă, pofta rea) care ,,aprinde peste fiii neascultării mânia Domnului"<ref>Col3.5-8</ref> care ,,calcă în picioare pe cei ce își pun plăcerea în argint", după cum spune psalmistul<ref>Ps 68.30</ref>. Un bun exemplu este Ghehazi, slujitorul lui [[Elisei]] . Lăcomia lui Ghehazi, care cere diverse lucruri(1 talant și două haine de schimb) lui Naaman, chipurile pentru doi fii de prooroci, este pedepsită cu lepră de Dumnezeu căci stăpânul său, Elisei, își dă seama de toată povestea.(2 Împărați 5.20-27) Cetățile nesăbuite care se laudă cu bogățiile lor vor fi nimicite.(Ier.48.7, Ier.49.4, Ier 51.13, Osea12.1-8-14)  ===Inconvenientele bogăţieibogăției===[[BogăţiaIubirea de arginți|Bogăția]] este adesea o pricină de [[invidia|pizmă]] şi și [[blestem|blesteme]]. În acest sens [[Cartea Facerii|Facerea]] relatează că, fiind binecuvântat de [[Dumnezeu]], [[Isaac]] a ajuns foarte bogat, motiv pentru care a început să fie [[invidia|pizmuit]] de filisteni, care au astupat fântânile pe care săpaseră robii tatălui său, [[Avraam]], iar Abimelec i-a cerut să plece.<ref>Fac26.12-13-17</ref><ref name="ConcordanţăConcordanță"/> [[Solomon]] afirmă că nu este bine să blestemăm pe împărat şi sau pe cei bogaţibogați.<ref>Ecl.10.20</ref> Cel lacom stârneşte stârnește [[cearta|certuri]]<ref>Prov 28.25</ref>, îşi își tulbură casa<ref>Prov15.27</ref><ref name="ConcordanţăConcordanță"/> ;cel ce vrea să se îmbogăţească îmbogățească repede nu rămîne nepedepsit.<ref>Prov 28.20</ref>Bogăţia Bogăția aduce după sine [[cearta|ceartă]] (Mai bine o bucată de pâine uscată, cu pace, decât o casă plină de cărnuri, cu ceartă!) <ref>Prov.17.1</ref>, tulburare(Mai bine puțin, cu frică de Domnul, decât o mare bogăție, cu tulburare!)<ref>Prov15.16</ref> sau chiar [[urauciderea|ură]] (Mai bine un prânz de verdețuri, și dragoste, decât un bou îngrășat, și ură). <ref>Prov15.17</ref>, spune acelaşi același [[Solomon]]. [[Averea]] mare se strânge de multe ori pe căi [[nedreptatea|sucite]],<ref>Prov.28.6</ref><ref name="ConcordanţăConcordanță"/> cu [[nedreptatea|strâmbătate]]<ref>Prov16.8, Ier 17.11</ref>, nelegiuiri , vicleşug şi [[indiferenţaminciuna|vicleșug]] și [[nepăsarea|indiferenţăindiferență]] <ref>Ier 5.27</ref> sau [[minciuna|minciună]]<ref>Prov 21.6</ref>, ne spun Solomon şi și proorocul [[Ieremia]]. În plus, cel rău îşi întrebuinţează își întrebuințează venitul pentru [[păcat]], arată Solomon<ref>Prov10.16</ref>
===Furtul===
[[Iisus]], ajuns în [[Templu]], dă afară pe toţi toți cei ce vindeau şi și cumpărau acolo, răstoarnă mesele schimbătorilor de bani şi și scaunele celor ce vindeau porumbei şi și îi mustră pe cei care transformaseră casa de [[rugăciune]] într-o adevărată peşteră peșteră de tâlhari.<ref>Mt21.12-13, Mc11.15-17</ref>[[Iuda Iscarioteanul|Iuda]] era un [[furt|hoţhoț]] prefăcut care obişnuia obișnuia să vămuiască tot ce se strângea în punga în care se adunau banii pentru [[sărăcia|săraci]], căruia nu i-a convenit faptul că [[Maria]] L-a uns pe Iisus cu un mir de nard curat, pretextând ipocrit că ar fi fost mai util să se vândă şi și banii să fie daţi dați săracilor, relatează evanghelistul [[apostolul Ioan]].<ref>Ioan 12.6</ref>Întrebat de vameşi şi ostaşi vameși și ostași ce trebuie să facă pentru a se [[mântuire|mântui]], [[Ioan Botezătorul]] le spune vameşilor vameșilor să nu ceară nimic peste ceea ce le era poruncit să ia, iar ostaşilor ostașilor le spune să nu stoarcă nimic de la nimeni prin ameninţăriamenințări, să nu învinuiască pe nimeni pe [[nedreptatea|nedrept]], ci să se mulţumească mulțumească cu lefurile lor.<ref>Luca 3.14</ref>
===Alte păcate===
[[Apostolul Pavel]] îi scrie lui [[apostolul Tit]], aflat în Creta, că există unii cretani nesupuşinesupuși, [[bârfa|flecari]], amăgitori, netrebnici ,,fiare rele, pântece leneşe” leneșe” după vorba proverbului, care buimăcesc familii întregi, învăţând învățând pe oameni, pentru un câştig câștig urât, lucruri pe care nu trebuie să le înveţe şi învețe și anume basme evreieşti şi evreiești și porunci date de oameni. AceştiaAceștia, lăudându-se că îl cunosc pe [[Dumnezeu]], îl tăgăduiesc cu faptele, fiind o scârbă înaintea Domnului.<ref> Tit1.10-16</ref>Apostolul Pavel îi scrie lui [[apostolul Timotei]] să se ferească de oamenii [[mândria|mândri]] care au boala cercetărilor fără rost şi și a certurilor de cuvinte (din care se nasc [[invidia|pizma]], [[cearta|certurile]], [[bârfa|clevetirile]], bănuielile rele, zădarnicele ciocniri de vorbe) şi și care, fiind stricaţi stricați la minte şi lipsiţi și lipsiți de [[adevăr]], mai cred şi și că evlavia poate fi un izvor de câştigcâștig.<ref> 1Timotei 6.3-5</ref>Primind vestea învierii lui [[Iisus]] de la străjeri, [[preot|preoţiipreoții]] cei mai de seamă s-au adunat împreună cu bătrânii, au ţinut ținut sfat şi și au dat ostaşilor mulţi ostașilor mulți bani spunându-le să zică că ucenicii au venit noaptea, pe când ei ar fi dormit şi și au furat trupul. Apoi i-au asigurat că dacă acest lucru va ajunge la urechile dregătorului, ei îl vor potoli şi și îi vor scăpa de această grijă. Ostaşii Ostașii au făcut întocmai şi și s-a răspândit acest zvon [[minciuna|mincinos]] printre iudei.<ref>Lc28.11-15</ref>[[Faptele apostolilorApostolilor]] relatează cum Anania şi soţia și soția lui, Safira au dosit o parte din banii de pe o moşie moșie vândută şi și adusă ca dar înaintea apostolilor şiși, pentru că au încercat să [[minciuna|mintă]] pe [[Duhul Sfânt]], au fost pedepsiţi pedepsiți cu moartea.<ref> Fapte 5.1-11</ref>Într-una din cărţile cărțile istorice ale [[Biblia|Bibliei]], lăcomia lui Ghehazi, slujitorul lui [[Elisei]] care cere diverse lucruri(1 talant şi și două haine de schimb) lui Naaman, chipurile pentru doi fii de prooroci, este pedepsită de Dumnezeu cu o lepră ce se va lipi de el şi și de sămînţa sămînța lui pentru totdeauna , căci stăpânul său, [[Elisei]], omul lui Dumnezeu, îşi își dă seama de toată povestea.<ref>2 Imparati Împărați 5.20-27</ref>Faptele apostolilor consemnează cum [[vrăjitoria|Simon]], un [[vrăjitoria|vrăjitor]] din Samaria, care zicea că este un om însemnat şi și îi uimise atât de mult pe locuitorii cetăţii cetății cu [[vrăjitoria|vrăjitoriile]] sale, încât aceştia aceștia credeau că are puterea lui Dumnezeu, este cucerit de mesajul evangheliei [[Împărăţia Împărăția lui Dumnezeu|Împărăţiei Împărăției lui Dumnezeu]] propovăduit de [[Apostolul Filip (din cei Şaptezeci)|Filip]], [[credinţacredința|crezând]], [[botez|botezându-se]] în Numele Domnului Iisus şi și privind cu uimire la [[minune|minunile]] şi și semnele adevărate care se făceau. Văzând faptul că [[apostolul Petru]] şi și [[apostolul Ioan]], care se [[rugăciunea|rugaseră]] pentru samariteni ca să primească [[Duhul Sfânt]], îşi își puneau mâinile peste aceştia şi aceștia și în acest fel ei primeau Duhul Sfânt, [[Simon]] le oferă bani apostolilor pentru a primi şi și el această putere. Petru îl [[blestem|blestemă]] de moarte dar îl şi și îndeamnă să se [[pocăinţăpocăință|pocăiască]] de răutatea lui şi și să se [[libertate|elibereze]] astfel din lanţurile lanțurile fărădelegii sale. Simon îl roagă pe Petru să se roage la Dumnezeu pentru el ca să nu i se întâmple nimic din ce a zis el la început.<ref> Fapte8.9-25</ref>Faptele apostolilor evocă un episod în care o roabă cu duh [[vrăjitoria|pitonicesc]] care aducea mari câştiguri câștiguri stăpânilor ei se luase după Pavel strigând că oamenii aceia (Pavel şi și Sila) sunt robii Dumnezeului Celui Prea Înalt şi și că vestesc calea [[mântuire|mântuirii]]. După mai multe zile, Pavel, necăjit, se întoarce şi porunceşte și poruncește duhului acesteia, în Numele lui [[Iisus]] [[Hristos]], să iasă din ea şi și roaba este părăsită de duh spre disperarea stăpânilor ei. Aceştia Aceștia îi iau pe [[apostolul Pavel|Pavel]] şi și Sila, îi târăsc înaintea fruntaşilor şi fruntașilor și îi dau pe mâna dregătorilor, acuzându-i de tulburarea cetăţii şi cetății și de vestirea unor obiceiuri noi. Apostolii Pavel şi și Sila sunt biciuiţi şi întemniţaţibiciuiți și întemnițați.<ref>Fapte16,16-24</ref>Preoţii Preoții pot deveni [[lenea|leneşileneși]] fără pricepere, [[lăcomia|lacomi]] egoişti şi egoiști și [[lăcomia|beţivibețivi]], cum s-a întâmplat cu cei mustrati mustrați de [[Isaia]]<ref>Isaia 56.9-12</ref>Când Iisus vorbea despre faptul că nimeni nu poate sluji lui [[Dumnezeu]] şi și Banului (Mamonei),istoriseşte istorisește evanghelistul [[apostolul Luca|Luca]], [[farisei]]i, care erau iubitori de bani, îşi își băteau joc de el. Iisus le spune că ei caută să arate neprihăniţi neprihăniți înaintea oamenilor, dar Dumnezeu le cunoaşte cunoaște inimile. Căci, adaugă Iisus, „ce este înălţat înălțat între oameni, este o urâciune înaintea lui Dumnezeu”.<ref>Lc16.14,15</ref>
===Crima===
[[Image:Samson și Dalila.jpg|thumb|400px|right|Samson și Dalila-Matthias Stom]]
[[Solomon]] îl previne pe fiul său
:Fiule, dacă nişte păcătoşi niște păcătoși vor să te amăgească, nu te lăsa cîştigat cîștigat de ei! :Dacă-ţi ți vor zice: ,,Vino cu noi! Haidem să întindem curse ca să vărsăm sînge, să întindem fără temei laţuri lațuri celui nevinovat; :haidem să -i înghiţim înghițim de vii, ca locuinţa morţilorlocuința morților, şi și întregi, ca pe cei ce se pogoară în groapă; :vom găsi tot felul de lucruri scumpe, şi și ne vom umplea casele cu pradă; :vei avea şi și tu partea ta la fel cu noi, o pungă vom avea cu toţiitoții!`` - :fiule, să nu porneşti pornești la drum cu ei, abate-ţi ți piciorul de pe cărarea lor! :Căci picioarele lor aleargă la rău, şi și se grăbesc să verse sînge. :Dar degeaba se aruncă laţul lațul înaintea ochilor tuturor păsărilor; :căci ei întind curse tocmai împotriva sîngelui lor, şi și sufletului lor îşi își întind ei laţurilațuri. :Aceasta este soarta tuturor celor lacomi de cîştigcîștig: lăcomia aduce pierderea celor ce se dedau la ea. ”<ref>Prov1.10-19</ref>[[Image:Arestarea lui Iisus- detaliu- Cimabue.jpg|thumb|300px|right|Arestarea lui Iisus, detaliu, Cimabue, sec XIII]]În cartea care-i poartă numele, [[EzechiaIezechia]] anunţă anunță urgia peste cetatea lui [[Israel]], ale cărei căpetenii se dedau la [[furt]] şi și [[uciderea|crimă]] pentru a-şi și potoli lăcomia de bani, ai cărei [[preot|preoţipreoți]] nu-şi și fac datoria, ai cărei prooroci au vedenii înşelătoare şi înșelătoare și spun proorocii [[minciuna|mincinoase]] şi și al cărei popor [[furt|fură]] şi asupreşte și asuprește pe cei necăjiţinecăjiți. <ref>Ezec22.23-31</ref>În Cartea [[JudecătoriCartea Judecătorilor]]lor se relatează cum domnitorii filistenilor, aflaţi aflați în urmărirea lui [[Samson]] (judecător în Israel timp de 20 de ani) îi promit [[Dalila|Dalilei]] o mie o sută sicli de argint de fiecare dacă va afla de la el sursa puterii sale obişnuiteobișnuite. După ce o minte de trei ori şi și filistenii eşuează eșuează în a-l prinde, fiindcă ea îl necăjea şi și -l chinuia în fiecare zi cu stăruinţele stăruințele ei, sufletul i s-a umplut de o nelinişte neliniște de moarte, şi și -a deschis toată inima faţă față de ea, şi și i -a zis că toată puterea lui îi stă în păr. Filistenii l-au prins, i-au scos ochii; l-au pogorât la Gaza, şi și l-au legat cu nişte lanţuri niște lanțuri de aramă şi și îl ţineau țineau în temniţătemniță. Dar părul capului lui a început iarăşi iarăși să crească, după ce fusese ras. Domnitorii filistenilor s-au strâns să aducă o mare jertfă dumnezeului lor şi și ca să se [[veselie|veselească]], mulţumind mulțumind dumnezeului lor că l-au prins pe Samson şi și poporul făcea la fel. Şi au scos pe Samson din temniţă şi temniță și l-au obligat să joace. Pretextând că vrea să se rezeme pe stâlpii casei, Samson i-a cerut tânărului care-l ţinea ținea să-l lase de mână şiși, [[rugăciune|rugându-se]] Domnului să-i permită să se [[răbunarearăzbunarea|răzbune]] pe filisteni pentru pierderea ochilor, a dărâmat stâlpii pe care se rezema casa, ucigând astfel cei aproape trei mii de oameni care erau în casă şi și pe acoperişul acoperișul ei.<ref>Jud, cap16</ref>Nişte  Niște oameni fără căpătâi şi neastâmpăraţi și neastâmpărați sunt cumpăraţi cumpărați cu 70 de sicli (puşi puși la dispoziţie dispoziție de locuitorii din Sihem) de către Abimelec, fiul roabei lui Ierubaal, care le ordonă să-i [[uciderea|ucidă]] pe cei 70 de fraţi frați ai lui (fără [[Iotam]] care se ascunsese) iar aceştia aceștia duc la îndeplinire ordinul. Astfel, Abimelec pune mâna pe putere, istoriseşte istorisește Cartea JudecatorilorJudecătorilor<ref>Jud, 9.1-5</ref>. [[Iuda Iscarioteanul|Iuda]] l-a vândut pe [[Iisus]] pentru treizeci de arginţiarginți. Banii au fost la început făgăduiţi făgăduiți lui Iuda de către [[preot|preoţiipreoții]] cei de seamă, fiindu-i daţi dați după arestare. <ref>Lc22.3-6, Mt26.14-16, Mc14.10, Ioan 13.2</ref><ref name="Anania 2"/> Fiii lui Amon sunt pedepsiţi pedepsiți pentru că au spintecat pântecele femeilor însărcinate ale Galaadului ca să-şi și mărească ţinutulținutul.<ref>Amos1.13-15</ref>. Unii bogaţi bogați nu se dau în lături de la [[uciderea]] [[sărăcia|săracilor ]] în goana lor pentru avere.:Ascultaţi Ascultați acum voi, bogaţilorbogaților! Plîngeţi şi tînguiţiPlîngeți și tînguiți-vă, din pricina nenorocirilor, cari au să vină peste voi. :Bogăţiile Bogățiile voastre au putrezit, şi și hainele voastre sînt roase de molii. :Aurul şi și argintul vostru au ruginit; şi și rugina lor va fi o dovadă împotriva voastră: ca focul are să vă mănînce carnea! V'aţi ați strîns comori în zilele din urmă! :Iată că plata lucrătorilor, cari v'au secerat cîmpiile, şi și pe care le-aţi ați oprit -o, prin înşelăciuneînșelăciune, strigă! Şi strigătele secerătorilor au ajuns la urechile Domnului oştiriloroștirilor. :Aţi Ați trăit pe pămînt în plăceri şi și în desfătări. V'aţi ați săturat inimile chiar într'o zi de măcel. :Aţi Ați osîndit, aţi ați omorît pe cel neprihănit, care nu vi se împotrivea! (Iac 5:1-6)<ref name="ConcordanţăConcordanță"/>
==Modestie, dărnicie, milostivire. Adevăratele comori==
[[Apostolul Pavel]] îi îndeamnă pe evrei să nu fie iubitori de bani, ci să se mulţumeasca mulțumeasca cu ce au, amintindu-le că însuşi însuși [[Hristos]] a spus că nu ne va părăsi<ref> Evrei13.5</ref> ===Răsplata dărniciei şi și milei===Psalmistul arată că neprihănitul darnic beneficiază de o mulţime mulțime de [[daruri]]:Lăudaţi Lăudați pe Domnul! Ferice de omul care se teme de Domnul, şi și care are o mare plăcere pentru poruncile Lui! :Sămînţa Sămînța lui va fi puternică pe pămînt; neamul oamenilor fără prihană va fi binecuvîntat. :El are în casă bogăţie şi belşugbogăție și belșug, şi și neprihănirea lui dăinuieşte dăinuiește în veci. :Celui fără prihană îi răsare o lumină în întunerec, El este milostiv, îndurător şi și drept. :Ce bine -i merge omului care face milă şi și împrumută pe altul, şi și care îşi rînduieşte își rînduiește faptele după dreptate! :Căci el nu se clatină niciodată; pomenirea celui neprihănit ţine ține în veci. :El nu se teme de veşti vești rele, ci inima lui este tare, încrezătoare în Domnul. :Inima îi este mîngîiată, n'are nicio teamă, pînă ce îşi își vede împlinită dorinţa faţă dorința față de protivnicii lui. :El este darnic, dă celor lipsiţilipsiți; milostenia lui ţine ține în veci; capul i se înalţă înalță cu slavă. :Cel rău vede lucrul acesta, şi și se mînie, scrîşneşte scrîșnește din dinţi şi dinți și se topeştetopește. Poftele celor răi rămîn neîmplinite.(Ps112.1-10)Apostolul Pavel îi laudă pe macedoneni că „au dat de bună voie, după puterea lor, şi și chiar peste puterile lor”.<ref>2Cor8.1-3-8)</ref>Acelaşi Același apostol îi încunoştinţează încunoștințează pe macedoneni că ,,cine seamănă puţinpuțin, puţin puțin va secera; iar cine seamănă mult, mult va secera” şi și îi îndeamnă pe fiecare „să dea după cum a hotărât în inima lui: nu cu părere de rău, sau de silă, căci „pe cine dă cu bucurie, îl iubeşte iubește Dumnezeu.” <ref>2Cor9.1-15</ref>Omul are poruncă să deschidă mâna fratelui [[sărăcia|sărac ]] adică să-l împrumute fără a gândi că se apropie anul iertării (care era o dată la şapte șapte ani), stă scris în Cartea [[DeuteronomCartea Deuteronomului]]ului. Căci dacă ochiul omului ar fi nemilos, atunci fratele lipsit ar striga după ajutor la [[Dumnezeu]] şi și astfel cel care trebuia să-i dea s-ar face vinovat de un [[păcat]]. Şi acest împrumut, se spune mai departe în aceeaşi aceeași carte, să nu fie făcut cu părere de rău în inimă, căci gestul din inimă va aduce după sine binecuvântarea lucrărilor celui darnic. Numai astfel se va putea lupta pentru ca „să nu fie niciun sărac”, chiar dacă de acest deziderat ne putem doar apropia, fără a-l atinge complet niciodată căci, aşa așa cum spune [[Iisus]], „totdeauna vor fi săraci în ţară”țară”.<ref>Deut15.1-11, Mt26.6-11</ref>Iisus le spune ucenicior şi ucenicilor și celui ce-l poftise la masă că atunci când dăm un prânz sau o cină să nu chemăm pe [[prietenia|prietenii]], fraţiifrații, neamurile sau vecinii bogaţibogați, pentru ca nu cumva şi aceştia și aceștia să ne cheme pe noi şi și să primim astfel o răsplată pentru ceea ce am făcut. Noi să chemăm pe săraci, schilozi, şchiopișchiopi, orbi, care n-au cum să ne răsplătească, şi și vom primi răsplata la [[înviere|învierea]] celor neprihăniţineprihăniți.<ref>Lc14.12-14</ref>
===Sfaturi pentru bogaţibogați===Apostolul Pavel îi spune lui [[apostolul Timotei|Timotei]] că bogaţii bogații au datoria să nu se [[mândria|semeţeascăsemețească]], şi și să nu-şi și pună [[nădejdea]] în bogăţia bogăția cea nestatornică, ci în [[Dumnezeu|Dumnezeul]] cel viu, să fie [[mila|darnici]] şi și cu inima largă, îmbogăţinduîmbogățindu-se în fapte bune, ca bună temelie pentru [[viaţa veşnicăviața veșnică]].<ref>1Tim 6.17-19</ref><ref name="ConcordanţăConcordanță"/><ref name="Anania 2"/> Căci omul are uneori înclinaţiaînclinația, spune psalmistul, de a se încrede în bogăţiile bogățiile lui cele mari şi și a se [[nădejdea|bizui]] pe răutatea lui<ref>Ps52.7</ref>. Înţeleptul Înțeleptul [[Solomon]] spune „să nu ne chinuim să ne îmbogăţim şi îmbogățim și să nu se punem priceperea în aceasta căci bogăţia bogăția este efemeră, îşi își face aripi şiși, ca vulturul, îşi își ia zborul spre ceruri”.<ref>Prov.23.4-5</ref><ref name="ConcordanţăConcordanță"/> Psalmistul arată că potrivnicii lui se încred în avuţiile avuțiile lor, se fălesc cu bogăţia bogăția lor cea mare, dar nu pot să se răscumpere unul pe altul, nici să dea lui Dumnezeu preţul prețul răscumpărării.<ref>Ps 49.6-7</ref> În altă parte psalmistul le spune bogaţilor bogaților să nu se încreadă în asuprire, nici să-şi și pună [[nădejdea]] zadarnică în [[furt|răpire]], adăugând că atunci când cresc bogăţiile bogățiile omul nu trebuie să-şi și lipească inima de ele.<ref>Ps.62.10</ref><ref name="ConcordanţăConcordanță"/> Proorocul [[Ieremia]] arată că „nu e bine ca înţeleptul înțeleptul să nu laude cu [[înţelepciuneaînțelepciunea]] lui, nici cel tare cu tăria lui, nici cel bogat cu bogăţia bogăția lui”. „Cel care se laudă-continuă proorocul- să se laude că are pricepere şi și că îl cunoaşte cunoaște pe [[Dumnezeu]], că ştie știe că El este cel care face [[mila|milă]], [[judecată]] şi și [[dreptatea|dreptate]] pe pământ, căci în acestea găseşte găsește [[plăcere]] Dumnezeu.<ref>Ier 9.23</ref> [[Apostolul Iacov]] le recomandă bogaţilor bogaților să se laude cu [[smerenia]] lor căci „ ei se vor veşteji veșteji în umbletele lor" precum floarea ierbii: iarba se usucă de la soare, floarea ei cade jos şi și astfel frumuseţea înfăţişării frumusețea înfățișării ei piere.<ref>Iac 1.9-11</ref>[[Bogaţii]] Bogații îl au ca exemplu pe [[Iov]], care nu şiși-a pus [[nădejdea|încrederea]] în aur şi și nu s-a [[mândria|îngâmfat]] de mărimea averilor sale.<ref>Iov 31.24-25</ref><ref name="ConcordanţăConcordanță"/>
===Neputinţa Neputința slujirii lui Dumnezeu şi și Banului===[[Iisus]] spune celor din jur că nimeni nu poate sluji la doi stăpâni, lui [[Dumnezeu]] şi și Banului (Mamona), căci sau va urî pe unul şi și va iubi pe celălalt; sau va ţinea ținea la unul, şi și va nesocoti pe celălalt. <ref>Mt.6.24. Lc16.13</ref>. Psalmistul se roagă lui Dumnezeu să-i plece inima spre învăţăturile învățăturile sale şi și nu spre câştigcâștig.<ref>Ps 119.36</ref>
===Bogăţii pământeşti şi bogăţii veşniceBogății pământești și bogății veșnice===[[Iisus]] ne îndeamnă să nu ne strângem comori pe pământ, „unde le mănâncă moliile şi și rugina, şi și unde le sapă şi și le [[furt|fură]] hoţii”hoții”, ci să ne strângem comori în cer, unde nu se întâmplă toate acestea. Căci, continua el, „unde ne este comoara, acolo ne va fi şi și inima". <ref>Mt6.19-24</ref><ref name="ConcordanţăConcordanță"/>Bogăţiile pământeştiBogățiile pământești, care nu sunt veşniceveșnice, trebuie folosite cu chibzuinţă chibzuință pentru îngrijirea gospodăriei, spune [[Solomon]]<ref>Prov.27.23-27</ref>Proorocul [[Isaia]] le spune [[sărăcia|săracilor ]] să nu mai cântărească argint pentru un lucru care nu hrăneşte şi hrănește și să nu mai dea câştigul câștigul [[munca|muncii]] lor pentru ceva care nu satură şi și îi cheamă pe săraci să le dea, fără plată, o adevărată hrană cu care sufletul lor se va desfăta şi și care îi va asigura acestuia [[viaţă veşnicăviața veșnică|viață veșnică]].<ref>Is55.1-3</ref>Cel ce judecă pe altul dispreţuieşte bogăţiile bunătăţiidisprețuiește bogățiile bunătății, îngăduinţei şi îngăduinței și îndelungii [[răbdarea|răbdări]] ale lui Dumnezeu, le scrie Pavel romanilor<ref>Rom2.1-4</ref>Apostolul Pavel le scrie efesenilor că Dumnezeu, bogat în îndurare, îşi își arată nemărginita bogăţie bogăție a [[har|harului]] său de-a lungul timpului, căci prin [[har]], care este un dar de la Dumnezeu, sunt [[mântuire|mântuiţimântuiți]] oamenii<ref>Efes2.4-8</ref><ref name="Anania"/> Dumnezeu este bogat în îndurare pentru toţi toți cei ce -L cheamă, indiferent de origine, căci oricine va chema [[Numele Domnului]], va fi [[mântuire|mântuit]], spune apostolul Pavel romanilor`<ref>Rom10.12</ref> Apostolul Pavel este cel căruia i-a fost dat [[har]]ul harul de a vesti Neamurilor „bogăţiile „bogățiile nepătrunse ale lui Hristos”.<ref>Efes.3.8</ref><ref name="Anania"/> Apostolul Pavel le scrie corintenilor că [[Hristos]], „măcar că era bogat, s-a făcut sărac pentru voi, pentru ca prin sărăcia Lui, voi să vă îmbogăţiţi” şi îmbogățiți” și că apostolii, „săraci fiind, au îmbogăţit îmbogățit pe mulţi” mulți” <ref>2Co8.9, 2Co 6.10</ref>.
==Bogaţi şi Bogați și săraci=====Portretele săracului şi și bogatului===
====Bogatul====
=====Caracteristici generale=====
Averea este pentru cel bogat o cetate întărită <ref>Prov10.15,18.11</ref>, un zid înalt.<ref>Prov 18.11</ref> Bogatul se crede [[înţelepciuneaînțelepciunea|înţeleptînțelept]]<ref>Prov 28.11</ref>, vorbeşte vorbește cu asprime<ref>Prov 18.23</ref>, este stăpânul [[sărăcia|săracilor]]<ref>Prov 22.7</ref>, are mulţi mulți [[prietenia|prieteni]]<ref>Prov 14.20</ref>, nu ascultă mustrarea.<ref>Prov 13.7-8</ref> Ea Bogăția aduce de multe ori uneori [[uracearta|urăceartă]](Mai bine o bucată de pâine uscată, cu pace, decât o casă plină de cărnuri, cu ceartă!) <ref>Prov 15.17</ref>, tulburare<ref>Prov 15.17 1</ref> sau chiar [[ceartauciderea|ceartăură]] (Mai bine un prânz de verdețuri, și dragoste, decât un bou îngrășat, și ură)<ref>Prov 15.17.1</ref> în casă. Un sărac cinstit este mai bun decât un bogat păcătos.<ref>Prov16.8,19.22, 21.6, 28.6, Ier 5.27,17.11</ref> Bogatul este stăpânul celor săraci şi și creditorul este stăpânul datornicului.<ref>Prov 22.7</ref>Bogăţia câştigată Bogăția câștigată fără efort este cheltuită mai uşor ușor decât cea strânsă în timp.<ref>Prov13.11,20.21 </ref>[[Iisus]] îi căinează pe bogaţibogați, căci îşi își iau de pe-aici mângâierea.<ref>Mat6.2</ref>BogăţiaBogăția, care este efemeră, ca vulturul care-şi și ia zborul spre ceruri,<ref>Prov23.4-5; 27.23-27 </ref>, este mult inferioară [[înţelepciuneaînțelepciunea|înţelepciuniiînțelepciunii]]<ref>Prov 3.14 </ref>, numelui bun<ref>Prov 22.1</ref> şi și faptului de a fi [[iubirea|iubit]].<ref>Prov 22.1</ref> Căci cel care se încrede în ea va cădea<ref>Prov 11.28 </ref>; bogăţia bogăția nu-i va sluji la nimic în ziua [[mânia|mâniei]].<ref>Prov 11.4</ref> :Bogăţia câştigată Bogăția câștigată fără trudă scade<ref>Prov 13.11</ref>, o moştenire moștenire repede câştigată câștigată de la început nu va fi binecuvântată la sfârşitsfârșit<ref>Prov 20.21 </ref>, cel ce vrea să se îmbogăţească îmbogățească repede nu va rămâne nepedepsit.<ref>Prov 28.20</ref>Străinul bogat este obligat să accepte răscumpărarea sclavului.<ref>Lev25.47-55 </ref>=====Tipuri de bogați===========Bogații răi======Bogăția îl poate determina să se lepede de [[Dumnezeu]].<ref>Prov 30.8-9, Mt19.30</ref>Averea câștigată pe [[nedreptatea|nedrept]], pe căi sucite, este deșartă și duce la moarte.<ref>Prov 16.8, 21.6,28.6,22.16 </ref>Credinciosul este tulburat și mâhnit când îi vede pe cei răi și bogați ca sunt fericiți, netulburați, [[mândria|mândri]], asupritori și semănători ai îndoielii în puterea lui Dumnezeu dar intrarea în [[biserică]] îi dezvăluie lămurit prăpădul ce îi așteaptă.<ref>Ps73</ref>Omul rău își întrebuințează câștigul pentru [[păcat]].<ref>Prov10.16,17.16,11.26 </ref> Cel ce vrea să se îmbogățească repede nu rămâne nepedepsit.<ref>Prov28.20 </ref>Bogățiile păcătosului sunt păstrate pentru cel neprihănit.<ref>Prov13.22,28.8 </ref>. Asupritorii săracilor vor trebui să-și dea tainul celor mai bogați.<ref>Prov22.16 </ref> Bogații și-au strâns comori în zilele din urmă, au oprit plata lucrătorilor, au trăit în huzur și au [[uciderea|ucis]] pe cel neprihănit. <ref>Iac5.1-6</ref> , averea păcătosului ajunge la cel neprihănit<ref>Prov 13.22, 28.8 </ref>, peste zgârcit va veni lipsa<ref>Prov 28.22</ref>Uneori [[înțelepciunea]] este însoțită de bogăție și slavă <ref>Prov3.16,8.18 </ref>
=====Bogaţii răi=Bogați virtuoși======Bogăţia îl poate determina să se lepede de [[Dumnezeu]].<ref>Prov 30.8-9, Mt19.30</ref>[[Averea]] câştigată pe [[nedreptatea|nedrept]], pe căi sucite, este deşartă şi duce la moarte.<ref>Prov 16.8, 21.6,28.6,22.16 </ref>Credinciosul este tulburat şi mâhnit când îi vede pe cei răi şi bogaţi ca sunt fericiţi, netulburaţi, [[mândria|mândri]], asupritori şi semănători ai îndoielii în puterea lui Dumnezeu dar intrarea în [[biserică]] îi dezvăluie lămurit prăpădul ce îi aşteaptă.<ref>Ps73</ref>Omul rău îşi întrebuinţează câştigul pentru [[păcat]].<ref>Prov10.16,17.16,11.26 </ref> Cel ce vrea să se îmbogăţească repede nu rămâne nepedepsit.<ref>Prov28.20 </ref>Bogăţiile păcătosului sunt păstrate pentru cel neprihănit.<ref>Prov13.22,28.8 </ref>. Asupritorii săracilor vor trebui să-şi dea tainul celor mai bogaţi.<ref>Prov22.16 </ref> Bogaţii şi-au strâns comori în zilele din urmă, au oprit plata lucrătorilor, au trăit în huzur şi au [[uciderea|ucis]] pe cel neprihănit. <ref>Iac5.1-6</ref> , averea păcătosului ajunge la cel neprihănit<ref>Prov 13.22, 28.8 </ref>, peste zgârcit va veni lipsa<ref>Prov 28.22</ref>Uneori [[înţelepciunea]] este însoţită de bogăţie şi [[slavă]] <ref>Prov3.16,8.18 </ref>
=====Tipuri de bogaţi=====Bogăţia Bogăția este un dar de la Dumnezeu. [[IsaacAvraam]], [[Iov]]fiind binecuvântat de Dumnezeu, ajunsese ,, [[Solomon]]foarte bogat în vite, în argint și aur”(Fac13.2). [[EzechiaLot]] sunt binecuvântaţi de Dumnezeu şi ajung avea și el averi foarte bogaţimari (Fac13.5-6). [[ZaheuIsaac]], mai marele vameşilorfiul lui Avraam, binecuvântat și el, se învredniceşte de a ajuns foarte bogat. (Fac26.12-13). [[mântuireIacov]], căci fiul lui Isaac, s-a îmbogățit, având multe turme, robi și roabe, cămile și măgari (Fac30.43). [[pocăinţăIov]] să poartă roadăavea ,,șapte mii de oi, trei mii de cămile, cinci sute de perechi de boi, cinci sute de măgărițe și un foarte mare număr de slujitori. Şi omul acesta era cel mai cu vază dintre toți locuitorii Răsăritului”(Iov1.3). Credința lui Iov a rămas neclintită chiar și după ce a pierdut toate bogățiile și pe cei șapte fii și cele trei fete pe care le avea spunând:"Gol am ieșit din pântecele mamei mele și gol mă voi întoarce în pământ! Domnul a dat, Domnul a luat; fie numele Domnului binecuvântat!" (Iov1.21). Uneori oamenii [[bogaţiSolomon]] sunt apropiaţi este cel care, cerând de la Dumnezeu înțelepciune pentru a-și conduce poporul, primește o „o minte înțeleaptă și pricepută” cum n-a avut nimeni înainte de el, și cum nu va avea nimeni după el (3Regi 3.10-12) , cunoștințe multe ca nisipul mării în domeniile zoologiei și botanicii (3Regi4.29) și care, pe deasupra, mai primește bogății și slavă, așa încât în timpul vieții lui nu va mai fi niciun împărat ca el. (3Regi3.13). Dumnezeu apreciază că acesta n-a cerut pentru el nici viață lungă, nici bogății, nici moartea vrăjmașilor.(3Regi3.11) [[credinţăIezechia]] , lucru rar, căci mai uşor trece a avut bogăție și mărire foarte mare; și și-a făcut vistierii de păstrat argint, aur, pietre scumpe, aromate, scuturi și tot felul de vase prețioase. 28. A făcut de asemenea și hambare pentru roade: grâu, vin și untdelemn; așezări și iesle pentru tot felul de vite și staule pentru turme. 29. Şi-a zidit și cetăți și a avut o cămilă prin urechile acului decât intră un bogat în mulțime de vite mari și de vite mărunte, pentru că Dumnezeu îi dăduse lui foarte multă avere.”(2Cron32.27-29). [[împărăţia cerurilorapostolul Zaheu|Zaheu]], astfel încât mai marele vameșilor,se pocăiește ,mulţi dintre cei dintâi vor fi cei dăruind jumătate din urmă”averea sa săracilor și întorcând împătrit celor pe care îi nedreptățise, aducând astfel mântuire lui și întregii sale case (Lc19.(37a1-10). [[Iosif din Arimateea|Iosif]] un om bogat din Arimatea, ucenic al lui [[Iisus]]<ref>(Mt 27.57</ref>), dar pe ascuns, de frica iudeilor<ref>(Ioan.19.38</ref>), sfetnic de vază al Soborului, care şi și el aştepta [[împărăţia aștepta împărăția lui Dumnezeu]]<ref>(Mc15.43</ref> ) s-a dus la [[Pilat]] şi și a cerut trupul lui Iisus şi și l-a primit în [[dar]] <ref>(Mc15.45</ref>). Iosif a luat trupul şiși, împreună cu [[Nicodim]] care adusese o amestecătură de aproape o sută de litri de smirnă şi și de aloe<ref>(Ioan.19.39</ref>, ) l -a înfăşurat înfășurat într-o pânză curată de în, cumpărată de el, l-a uns cu miresme, după obiceiul evreilor, şi și l -a pus într-un mormânt nou al lui însuşiînsuși, pe care -l săpase în stâncă. Apoi a prăvălit o piatră mare la uşa ușa mormântului, şi și a plecat.<ref>(Mt 27.57-60, Mc15.42-47, Ioan.19.38-42</ref> )[[Maria MagdalinaNicodim]] şi Maria, mama lui Iose au fost martorele acestei operaţiuni<ref>Mc15.43</ref>. Trupul lui Iisus era un om bogat din moment ce a fost pus acolo pentru că mormântul era adus amestecătura de aproape, fiind ziua Pregătirii iudeilor<ref>o sută de litri de smirnă și de aloe (Ioan19.1939).38</ref>Nicodim, El era fariseu, fruntaş fruntaș al iudeilor, ,,învăţător învățător al lui Israel”<ref>(Ioan3.10</ref> )este acela care este iniţiat inițiat de Iisus în taina botezului<ref>(Ioan3.1-21)</ref> El este acela care se opune judecaţii judecații răutăcioase şi și premature făcută de [[farisei]] chiar înainte de judecata propriu-zisă<ref>(Ioan7.45-49</ref>), punând întrebarea retorică:,,Legea noastră osîndeşte osîndește ea pe un om înainte ca să -l asculte şi și ştie știe ce face?`` <ref>(Ioan7.51</ref>. Nicodim este acela ) Femeia care, împreună cu Iosif din Arimateea îl înfăşoară pe Isus în pânză de în, îl unge cu amestecătura de aproape avea o sută scurgere de litri sânge de smirnă şi 12 ani și-și cheltuise toată averea pentru vindecare se vindecă atingându-se de aloepoala lui Iisus, cumpărată de el<ref>Ioancare îi spune că credința sa a mântuit-o.19(Lc8.39</ref> şi îl pune în mormântul nou, săpat în stâncă, al 44) O femeie bogată i-a făcut lui Iosif. Dumnezeu îi apreciază pe cei ce nu îşi doresc cu ardoare bogăţie, aşa cum a fost [[SolomonElisei]]<ref>1Regi3, pe care-l recunoștea ca pe un om sfânt, o cameră sus la ea pentru a rămâne acolo când va dori.1În semn de recunoștință, Elisei, la sfatul lui Ghehazi, slujitorul lui, care-15</ref>[[Iov]] i spusese că ea nu are copil iar bărbatul ei e bătrân, îi spune că peste un an va ține în brațe un fiu și prorocia se încrede în bogăţiiîmplinește (4Regi4.<ref>Iov 24</ref>8-17)
====Săracul====
===Săracul neprihănit este de fapt cel ===Mai mult prețuiește [[bogatsărăcia|săracul]]care umblă în neprihănirea lui, decît bogatul care umblă pe căi sucite.<ref>Prov 28.6</ref>căci ,,Mai bine puțin, cu dreptate, decît mari venituri, cu strâmbătate.<ref>Prov16.8</ref> Mai mult prețuiește un sărac decât un mincinos.<ref>Prov19.22 </ref> Săracul care este priceput îl cercetează pe omul bogat se crede înțelept.<ref>Prov11Prov28.2411</ref> Cel bun pricepe pricina săracilor, 13dar cel rău nu poate s'o priceapă.<ref>Prov29.7</ref>  Dacă cel sărac ia bani cu împrumut el devine robul celui care i-a dat căci cel ce ia cu împrumut, este robul celui ce-8i dă cu împrumut.<ref>Prov 22.7</ref> căci [[mila|dărnicia]] lui Săracul este răsplătităurît chiar și de prietenul său.<ref>Prov14. În casa sa domneşte [[frica]] 20</ref>Săracul neprihănit este darnic după posibilitățile sale, în felul acesta răscumpărându-și viața în timp cel cel care economisește mult nu face decât să sărăcească, el neavând, de Domnulfapt, nimic, fiind unul care nu ascultă mustrarea.<ref>Prov11.24</ref> Ogorul pe care-l desțelenește săracul dă o hrană îmbelșugată, dar mulți pier din pricina nedreptății lor.<ref>Prov 15Prov13.17 23</ref>(2) Cei care înjosesc pe cei săraci uită că Dumnezeu i-a ales pe cei ce sînt săraci în ochii lumii acesteia, ca să -i facă bogați în credință și moștenitori ai Împărăției, pe care a făgăduit-o celor ce-L iubesc, [[dragostea]] şi [[pacea]]în timp ce din cei bogați sunt cei care îi asupresc pe cei săraci și îi târâie prin tribunale.<ref>Prov 17Iacov2.11 1-7</ref> Mulţi dintre Săracul neprihănit este printre cei din urmăcare vor fi cei dintâi, adică în timp ce mulți din cei săraci, dintâi vor fi cei dintâidin urmă (bogații nedrepți).<ref>Mt19.16-30 </ref> El vorbeşte [[rugăciune|rugându ===Săracul păcătos===Unele păcate duc la sărăcie: 1)'''Lenea severă care constă în refuzul de a munci''' a) Somnul reprezintă o manifestare tipică a lenei. Nu iubi somnul, căci vei ajunge sărac; deschide ochii, și te vei sătura de pâine.<ref>Prov20.13</ref>, spune Solomon. Ațipirea te face să porți zdrențe, avertizează Solomon.<ref>Prov23.21</ref>Lenea te cufundă într-un somn adânc, și sufletul molatic sufere de foame, adaugă el.<ref>Prov19.15</ref>. Același înțelept îl mustră pe leneș cu aceste cuvinte:Până când vei sta culcat, leneșule? Când te vei scula din somnul tău? Să mai dormi puțin, să mai ațipești puțin, să mai încrucișezi puțin mâinile ca să dormi!... Şi sărăcia vine peste tine, ca un hoț, și lipsa, ca un om înarmat.<ref>Prov.6.9-11, Prov24.30-34</ref> b) O altă manifestare a lenei este refuzul de a munci cu mâinile. Poftele leneșului îl omoară, pentru că nu vrea să lucreze cu mâinile./Toată ziua o duce numai în pofte: dar cel neprihănit dă fără zgârcenie.<ref>Prov 21.25-26</ref> Apostolul Pavel îndeamnă:,, să faceți fiecare cele ale sale și să lucrați cu mâinile voastre precum v-am dat poruncă.<ref>1Tes4.11</ref> c) O altă manifestare tipică a leneșului este exagerarea dificultății muncii:Leneșul zice: ,,Afară este un leu, care m-ar putea ucide pe uliță!`<ref>Prov22.13, Prov26.13</ref> d) Dorințele leneșului rămân neîmplinite: Leneșul dorește mult, și totuși, n-are nimic, dar cei harnici se]]satură, spune Solomon.<ref>Prov 13.4</ref> Toamna, leneșul nu ară; la secerat, ar vrea să strângă roade, dar nu este nimic!,<ref>Prov 20.4</ref> adaugă el. Poftele leneșului îl omoară, pentru că nu vrea să lucreze cu mâinile./Toată ziua o duce numai în pofte: dar cel neprihănit dă fără zgârcenie. El ajunge sluga celui bogat<ref>Prov 2221.725-26</ref> şi ajunge , încheie același Solomon. 2. '''Fudulia'''. Mai bine să fii într-o stare smerită și să ai o slugă, decât să faci pe fudulul și fie urât chiar n-ai ce mânca, avertizează Solomon<ref>Prov.12.9</ref> referindu-se la refuzul unor munci considerate inferioare.  3. '''Lipsa de minte care se manifestă prin alergarea după lucruri de nimic'''. Alergarea după lucruri de nimic duce la sărăcie, după cum ne încredințează Solomon:Cine își lucrează câmpul are belșug de pâine, dar cine aleargă după lucruri de nimic are belșug de sărăcie.<ref>Prov28.19</ref> Iar acela este un om fără minte: Cine-și lucrează ogorul va avea belșug de pâine, dar cine umblă după lucruri de nimic este fără minte.<ref>Prov12.11</ref>  4. '''Lăcomia de [[prietenia|prietenul]] săubăutură și mâncare''':,,Nu fi printre cei ce beau vin, nici printre cei ce se îmbuibează cu carne./Căci bețivul și cel ce se dedă la îmbuibare sărăcesc, și ațipirea te face să porți zdrențe, avertizează Solomon.<ref>Prov14Prov23.20 -21</ref> 5. '''Ignorarea certării (mustrării) părinților''': Sărăcia și rușinea sunt partea celui ce leapădă certarea, dar cel ce ia seama la mustrare este pus în cinste, avertizează Solomon<ref>Prov13.18</ref> 6. '''Munca leneșă''' Lucratul cu mână leneșă sărăcește:Cine lucrează cu o mână leneșă sărăcește, dar mâna celor harnici îmbogățește.<ref>Prov10.4</ref> Săracul priceput sau îl cercetează face pe leneș să plătească bir:Mâna celor harnici va stăpâni, dar mâna leneșă va plăti bir.<ref>Prov12.24</ref>Cum este oțetul pentru dinți și fumul pentru ochi, așa este leneșul pentru cel ce-l trimete<ref>Prov10.26</ref> cu vreo treabă. Există unele lucruri care duc la lipsă: 1. '''Iubirea de petreceri''':”Cine iubește petrecerile va duce lipsă, și cine iubește vinul și untdelemnul dresurilor nu se îmbogățește, atrage atenția Solomon.<ref>Prov 21.17</ref> 2. '''Vorba multă''': Oriunde se muncește este și cîștig, dar oriunde numai se vorbește, este lipsă, învață înțeleptul împărat<ref>Prov14.23</ref> 3.'''Munca grăbită''': Planurile omului harnic nu duc decât la belșug, dar cel ce lucrează cu grabă n-ajunge decât la lipsă, învață Solomon<ref>Prov21.15</ref> 4. '''Răutatea''' poate fi pedepsită de Dumnezeu prin trimiterea lipsei: Cel neprihănit mănâncă până se satură, dar pîntecele celor răi duce lipsă.<ref>Prov13.25</ref> și Cine asuprește pe sărac ca să-și mărească avuția, va trebui să dea și el altuia mai bogatși va duce lipsă.<ref>Prov22.16</ref> Dumnezeu poate trimite foamete prin oprirea ploilor și trimiterea de boli recoltelor, așa cum vedem în cartea proorocului Amos.<ref>Amos4.6-9</ref> 5. '''Pizma (zgârcenia) însoțită de dorința de îmbogățire grabnică'''. Un om pizmaș (zgârcit în unele ediții ale Bibliei- ESV) se grăbește să se îmbogățească, și nu știe că lipsa va veni peste el.<ref>Prov 28Prov28.11 22</ref>
Un sărac cinstit este mai bun decât un bogat păcătos<ref>Prov16.8,19.22, 21.6, 28.6, Ier 5.27,17.11</ref> Bogatul este stăpânul celor săraci şi creditorul este stăpânul datornicului.<ref>Prov22.7 </ref> Săracii sunt binecuvântaţi de [[Dumnezeu]].<ref>Prov13.23, Ps15.5</ref>Săracul nechibzuit este cel care iubeşte petrecerile<ref>Prov 21.17 </ref>, aleargă după lucruri de nimic<ref>Prov 29.13 </ref> sau este [[lenea|leneş]] iar atunci [[sărăcia]] vine peste el pe nepregătite, ca un hoţ.<ref>Prov 6.11, 10.4, 13.4, 19.15, 20.4, 15.19 </ref> Sărăcia poate fi pricina [[duce la furt|furtului]] şi a luării și luarea în deşert deșert a [[Numele numelui Domnului așa cum vedem din rugăciunea lui Dumnezeu|Numelui lui Dumnezeu]].<ref> Prov 30.8Agur:Depărtează de la mine neadevărul și cuvântul mincinos; nu-9</ref> De aceea doar mi da nici sărăcie,nici bogăție,mulţi dintre cei din urmă vor fi cei dintâi”.<ref>Mt19.16dă-mi pînea care-30 </ref>[[Mila|Darnicul]] devine mai bogat iar economul devine mai săracmi trebuie.<ref>Prov11.24,28.22 </ref>Petrecăreţii şi [[lăcomia|iubitorii de vin]] Ca nu se vor îmbogăţi.<ref>Prov21.17 </ref>Preţuirea bogaţilor cumva, în detrimentul săracilor este absurdăbelșug, să mă lepăd de vreme ce bogaţii sunt cei asupritoriTine, nemiloşi şi batjocoritoriși să zic: , ,Cine este Domnul?`` Sau ca nu cumva în timp ce săracii sunt cei aleşi pentru a fi bogaţi sărăcie, să fur, și să iau în [[credinţa|credinţă]]deșert Numele Dumnezeului Meu.<ref>Iac2.1Prov30-8-7</ref> Omul rău nu poate pricepe pricina săracilor.<ref>Prov29.79</ref>
===Surprizele bogăţieibogăției===Bogăţia Bogăția va ajunge la cineva despre care nu se ştie știe dacă va fi [[înţelepciuneaînțelepciunea|înţeleptînțelept]] sau [[nesăbuinţanesăbuința|nesăbuit]]<ref>Ecl 2.18-19, Ps 39.5-6, 49.11, 17.14 </ref>dar care nu s-a ostenit deloc pentru ea.<ref>Ecl 2.20-21</ref> Soarta bogatului singur este dramatică.<ref>Ecl 4.7-12 </ref> Uneori avuţiile avuțiile sunt păstrate spre nefericirea stăpânilor lor.<ref>Ecl5.12-13 </ref> Alteori o întâmplare nenorocită poate zădărnici o trudă de-o viaţăviață.<ref>Ecl5.12-20 </ref> Alteori [[Dumnezeu]] îi dă omului tot ce-i doreşte dorește sufletul(avere, [[slavă]]) dar nu-l lasă să se [[bucuria|bucure]] de ele, căci sufletul său nu se satură de bunătăţile bunătățile agonisite, poftele sale rămânând neîmplinite.<ref>Ecl 6.1-12</ref> Când se înmulţesc bunătăţile înmulțesc bunătățile se înmulţesc şi căpuşeleînmulțesc și căpușele.<ref>Ecl5.11
</ref>
==Lacomii nu vor vedea împărăţia împărăția lui Dumnezeu==Lacomii, care sunt închinători la [[idolatriaînchinarea la dumnezei străini|idoli]], nu vor vedea [[împărăţia împărăția lui Dumnezeu]].<ref>1Cor 6.9-10, Efes 5.5, Gal 5.16-21, 2Petru 2.12-14 Apoc22.15 </ref> [[Iisus]] ne avertizează să ne păzim de lăcomia de bani, căci viaţa viața omului nu stă în belşugul avuţiei belșugul avuției lui. Bogatul a cărui ţarină țarină rodise mult este un [[nesăbuinţanesăbuința|nesăbuit]] egoist, care îşi își face din strângerea de comori un scop în sine, uitând de propria sa îmbogăţire îmbogățire spirituală.<ref>Luc12.13-21 </ref>În [[pilda semănătorului]], Iisus îi aminteşte amintește pe cei care, după ce au auzit [[Cuvântul]], îşi își văd de drum, şi și lasă Cuvântul să fie înăbuşit înăbușit de spini - grijile, bogăţiile şi bogățiile și [[plăcereaplăcere|plăcerile]] lumii acesteia.<ref>Mt13.4-15, Mc4.1-20 </ref>Dumnezeu tratează cu aceeaşi aceeași măsură [[dreptatea|dreaptă]] pe toţitoți, conducători sau oameni obişnuiţiobișnuiți, bogaţi şi bogați și [[sărăcia|săraci]].<ref>Iov34.16-19 </ref> Bogatul nemilostiv şi și necredincios ajunge în [[Locuinţa morţiloriad|Locuința morților]], loc de chin şi și [[suferinţăsuferința|suferință]], aflat în totală izolare.<ref>Lc16.19-25-31</ref> Bogatul căldicel în [[credinţacredința|credinţăcredință]] va înfrunta [[iad]]ul căci, în suficienţa suficiența sa, este sărac, gol şi și orb. <ref>Apoc3.15-18 </ref> Omul rău, lacom şi îmbogăţit și îmbogățit pe [[nedreptatea|nedrept]] va da totul înapoi şi și mânia lui Dumnezeu se va revărsa peste el în ziua [[judecată|JudecăţiiJudecății]].<ref>Iov, cap20, Ier17.11 </ref> În ziua JudecăţiiJudecății, bogăţia bogăția este inutilă, iar bogăţia bogăția nedreaptă stă împotriva noastră.<ref>Prov10.2,11.4,11.28, Ier17.11 </ref> . Cei nelegiuiţi nelegiuiți [[nădejdea|se încred]] în avuţiile avuțiile lor, şi și se fălesc cu bogăţia bogăția lor cea mare, dar nu pot să-şi și răscumpere sufletul, ci mor deopotrivă cu ceilalţiceilalți, iar bogăţiile bogățiile lor nu îi urmează în mormânt.<ref>Ps49.16,17, Prov11.28</ref> Bogăţiile pământeşti Bogățiile pământești nu sunt veşniceveșnice.<ref>Prov.27.23-27, Is10.1-3, Is.55.1-7, Is.5.17</ref>
==Note==
<div style="font-size:85%; -moz-column-count:2; column-count:2;"><references/></div>
[[Categorie:Spiritualitate]]
[[Categorie:Păcate]]
247 de modificări