Modificări

Salt la: navigare, căutare

Olimpiada diaconița

41 de octeți adăugați, 22 iulie 2010 12:25
m
adaugare sectiune note
În anul 398, când [[Ioan_Gură_de_Aur|Sfântul Ioan Gură de Aur]] (prăznuit la [[13 noiembrie]]) s-a urcat pe tronul arhiepiscopal de la Constantinopol, Olimpiada a găsit în el nu doar pe părintele duhovnicesc pe care şi-l dorea, autoritatea în materie de interpretare a Scripturii, păstorul care se îngrijea de turma sa mai mult decât de propriul său trup, ci şi un prieten, atât pentru zile bune, cât şi pentru dificultăţile ce le întâmpina adesea din cauza corectitudinii şi verticalităţii ei. Olimpiada s-a pus deci în slujba sfântului ierarh cu ardoare, suportând toate cheltuielile lui materiale şi făcând din belşug milostenie, aşa după cum sfântul o sfătuia. De altfel, singura persoană masculină admisă în mănăstirea ei era sfântul episcop, care venea adeseori şi le instruia pe surori cu învăţăturile sale. Pe câteva din uceniţele sale din această mânăstire le-a şi hirotonit diaconiţe, de altfel.
Sfântul Ioan Gură de Aur a avut multă laudă pentru Sfânta Olimpiada, drept pentru care a arătat către dânsa mare bunăvoinţă şi dragoste duhovnicească. Când Sfântul Ierarh a fost pe nedrept trimis în surghiun (în Armenia<ref>Armenia acelor timpuri avea o localizare geografică diferită de cea actuală. Era situată în , ocupând partea central-estică a Asiei micişi întinzându-se până în Caucaz.</ref>, la anul 404), Sfânta Olimpiada şi celelalte diaconiţe au primit aceasta cu mare tristeţe. Ultima oară când a părăsit biserica, sfântul le-a chemat la sine pe diaconiţe: Olimpiada, Pentadia, Proklia and Salbina, le-a spus cum că îndârjitele acuze care i se aduc or să ajungă la un sfârşit, dar de văzut nu o să mai vadă aproape de loc. Le-a rugat să nu părăsească acea biserică, ci să slujească pe mai departe celui de îi va urma. Sfintele femei au căzut înaintea sfântului vărsând lacrimi.
În ciudă sfaturilor sfântului, Olimpiada a refuzat să-l recunoască pe succesorul lui şi chiar a purces la apărarea cauzei Sfântului Ioan Gură de Aur. În această vreme, un incendiu a izbucnit în catedrala Sfânta Sofia şi o parte din palatul imperial a fost distrusă de flăcări. Atunci, toţi susţinătorii sfântului Ioan Hrisostom au căzut sub bănuiala incendierii, şi au fost aduşi pentru cercetări în faţa prefetului Optat. Au chemat-o şi pe Sfânta Olimpiada la judecată supunând-o la o riguroasă cercetare. Au amendat-o la plata unei mari sume de bani pentru crimă de incendiere, cu toată nevinovăţia sa şi lipsa de probe. După aceasta sfânta a părăsit Constantinopolul şi s-a stabilit la Cizic (la marea Marmara). Dar nici aici persecutorii nu i-au dat pace, astfel că, după încă un interogatoriu, în anul 405 sfânta a fost trimisă în exil la Nicomedia, unde sfânta a îndurat multă suferinţă şi lipsuri. Sfântul Ioan i-a scris din surghiun [[Scrisori_din_exil|17 scrisori]], mângâindu-o în durerea ei şi îndemnând-o la răbdare pentru Domnul.
* [http://www.calendar-ortodox.ro/luna/iulie/iulie25.htm Calendar ortodox - 25 iulie]
== Note ==
<references />
[[Categorie:Sfinţi]]
441 de modificări

Meniu de navigare