În secolul al XVI-lea, Biserica Ortodoxă din Transilvania se confruntă cu tendinţa de prozelitism a unor biserici reformante de acolo. Acest fapt face ca să apară o reacţie din partea ierarhiei ortodoxe, atât în Transilavania, cât şi in Moldova şi Tara Românească. Astfel, Sfantul Ierarh Varlaam (n. 1580, 1585? - d. 1657), Mitropolit al Moldovei, redactează lucrare de 339 de pagini intitulata Şapte Taine ale Bisericii, care era menită să apere temeiurile credinţei ortodoxe împotriva calvinilor din Transilvania, care nu recunoşteau cele şapte Taine şi o tipareşte la Iaşi, în anul 1644.
În anul 1642, conducătorii calvini ai Transilvaniei au publicat un Catehism la Alba Iulia. Sfantul Ierarh Varlaam convoacă un sobor al ierarhilor din ambele ţări pentru a lua atitudine împotriva Catehismului calvinesc. Soborul s-a întrunit în anul 1644, la Iaşi sau, probabil, la Suceava. El a avut misiunea de a aproba Răspunsul întocmit de mitropolitul Varlaam la Catehismul din 1642. Lucrarea care se va numi “Răspunsul împotriva Catehismusului calvinesc” şi se adresa, în primul rând, credincioşilor din Transilvania. În lucrare sunt combatute principalele învăţături calvine, dezvoltând învăţătura ortodoxă despre Sfânta Scriptură, credinţa şi faptele bune, Biserică, Taine, cinstirea sfinţilor şi a icoanelor etc.Din Unitariarism se desprine o mişcarea pentru ţinerea sabatului, numita mişcarea sabatariană (sâmbetistă). Autorul ei a fost Andreas Eossi, nobil unitarian bogat, care a deţinut trei sate şi un număr mare de moşii în Odorheiul Secuiesc. În ciuda persecuţiilor oficiale mişcarea s-a răspăndit foarte repede, făcând numeroşi prozeliţi. Probabil, ca o reacţie împotriva acestei mişcarimişcări, preotul ortodox din Mihaciu (azi Mihăceni, judeţul Alba realizeaza o serie de traduceri din limba slavonă ale unor apocrife, printe care şi Epistolia. Preotul din Mihaciu, care se va numi el însuşi “Popa din Măhaci”, vede probabil în aceasta un manifest misionar pentru respectarea Dumnicii.
