Modificări

'''Altarul''' este partea cea mai de răsărit a bisericii (ca locaş de rugăciune) şi este rezervat slujitorilor ([[episcop]]i, [[Preot|preoţi]], [[diacon]]i) având în mijloc [[Sfânta Masă]], în stânga [[Proscomidiar]]ul, iar în dreapta [[diaconicon]]ul unde se păstreză veşmintele[[veşminte]]le, vasele şi [[Obiecte liturgice|obiectele liturgice]]. Altarul este ca un dreptunghi în continuarea zidurilor [[naos]]ului, este spaţios cu nişe mari, poate fi considerat cel mai important element al bisericii. În partea de răsărit, altarul se închide printr-un semicerc. În altar trecerea se face prin două uşi numite usi diaconeşti pentru că prin ele intră şi iasă diaconii în timpul [[slujbe]]lor.  Altarul este locul sacru destinat depunerii ofrandelor şi oficierii sacrificiilor, existent în diverse credinţe religioase.