Modificări

Salt la: navigare, căutare

Soteriologie

10 octeți adăugați, 20 aprilie 2019 04:18
retragere etichetă
{{Îmbunătăţire}}
{{Teologie}}
'''Mântuirea''' este scopul [[CreştinismCreștinism]]ului şi și obiectivul [[ecleziologie|Bisericii]]. Teologia mântuirii este numită '''''soteriologie''''' (din grecescul ''sotêria'', "mântuire„mântuire/salvaresalvare”", și ''logos'', "cuvânt"„cuvânt”). Creştinismul Creștinismul ortodox afirmă cu fermitate că [[Dumnezeu]] s-a făcut om pentru ca omul să poată să se facă Dumnezeu. Acest concept al [[îndumnezeire|Îndumnezeirii]], respinge faptul că mântuirea este un rezultat pozitiv la o dilemă juridică, ci este de fapt un proces de vindecare. Ortodoxia consideră înclinarea omului spre [[păcat]] ca un simptom al unei boli care necesită tratament, nu doar o încălcare a legii care necesită o pedeapsă. Una din trăsăturile distincte ale gândirii creştine creștine ortodoxe este aceea că vede mesajul [[Evanghelie]]i nu ca pe un cod de lege ci ca o relaţierelație, o legătură. Vorbeşte Vorbește despre taina [[Sfânta Treime|Sfintei Treimi]] în termenii unei legături de iubire care există între ei. Să intrăm în această iubire este lucrarea care duce la mântuire.
==Istoria mântuirii==
===Dumnezeu l-a făcut pe om după chipul şi și asemănarea Sa===După scripturi, omul este făcut după "asemănarea" şi și "chipul" lui Dumnezeu (Gen 1:26-27).
Să fii ca Dumnezeu, prin darul lui Dumnezeu este esenţa fiinţei şi vieţii esența ființei și vieții omului. În scripturi se spune că Dumnezeu a suflat către om, "respiraţia respirația (sau duhul) de viaţăviață" (Gen 2:7). Această învăţătură învățătură a dus la concepţia concepția Bisericii Ortodoxe că omul nu poate fi om cu adevărat, el însuşi însuși cu adevărat fără Duhul lui Dumnezeu.
Chiul Chipul lui Dumnezeu semnifică voinţa voința liberă a omului, raţiunea rațiunea sa, simţul simțul său de responsabilitate morală, tot ceea ce deosebeşte deosebește omul de animal şi și îl face o persoană. Dar chipul înseamnă mai mult decât atât. Înseamnă că noi suntem 'descendenţiidescendenții' lui Dumnezeu (Fapte 27:28), rudele lui; înseamnă că între noi şi și el este un punct de legătură, o similitudine esenţialăesențială. Prăpastia dintre făptura şi și Creator nu este de netrecut, pentru aceea că fiind după chipul lui Dumnezeu Îl putem cunoaşte cunoaște pe Dumnezeu şi și să fim în comuniune cu El.
===Căderea omului===
Actul creaţiei şicreației și, în mod special a lui [[Adam şi și Eva]], mărturiseşte mărturisește despre bunătatea tuturor lucrurilor care există şi și despre superioritatea omului asupra celorlalte fiinţeființe. Arată că originea răului nu se găseşte găsește în Dumnezeu, ci în cea mai perfectă creaţie creație a sa a cărei acţiune acțiune de păcătuire liberă a adus slăbiciunea şi și moartea în lume, cum şiși-a pierdut omul "asemănarea" „asemănarea” cu Dumnezeu, capacitatea lui de a răspunde la iubirea lui Dumnezeu.
Biserica învaţă învață că atunci când noi nu răspundem iubirii lui Dumnezeu, suntem micşoraţi micșorați ca fiinţe ființe umane. Actul credinţei credinței pe care El îl cere de la noi nu este aşa așa de diferit de credinţa şi credința și dragostea pe care o acordăm oamenilor care ne înconjoară. Atunci când noi nu răspundem iubirii pe care oamenii care ne iubesc ne-o acordă, devenim indivizi superficiali şi împietriţiși împietriți.
===ProfeţiiProfeții===Deoarece omul încă are chipul lui Dumnezeu, căutarea sensului este la fel de critică pentru existenţa existența umană cum sunt aerul şi și apa. Creaţia însăşiCreația însăși, ca lucrare a lui Dumnezeu e orientată spre om. În afară de aceasta, înainte de venirea lui Hristos, sensul lumii şi și locul nostru în ea rămâneau dificil de înţelesînțeles. Oamenii au inventat povestiri ca să se ajute ei înşişi înșiși să explice marele mister al propriei lor existenţeexistențe, lumea din jurul lor şi și pe Cel care este responsabil pentru aducerea lor la fiinţăființă. TotuşiTotuși, cunoaşterea cunoașterea adevăratului Dumnezeu nu era la îndemână. [[Sfânta Scriptură|Sfintele Scripturi]] vorbesc despre această lipsă de cunoaştere cunoaștere numind-o întuneric. De aceea Dumnezeu a trimis mesageri să vorbească în numele lui, bărbaţi şi bărbați și femei, oameni sfinţi sfinți prin care El a făcut minuni, [[profet|profeţiprofeți]] care să anunţe anunțe venirea mântuirii. La plinirea vremii, Dumnezeu L-a trimis pe propriul Său Fiu, [[Iisus Hristos]]. Când Acesta a venit, Cel care cu adevărat a făcut lumea S-a făcut cunoscut lumii limpede, dăruind lumină acelora care stăteau în întuneric.
===Întruparea===
Dar din cauza căderii omului, [[Întruparea]] nu este numai un act de iubire ci şi și un act de mântuire. Iisus Hristos, prin unirea omului cu Dumnezeu în propria Sa Persoană, a redeschis pentru om calea unirii cu Dumnezeu. În propria Sa Persoană, Hristos a arătat ce înseamnă să fi cu adevărat 'asemenea lui Dumnezeu', iar prin sacrificiul său răscumpărător şi și victorios el a pus iarăşi iarăși la îndemâna omului această asemănare. Hristos, al Doilea Adam, a venit pe pământ şi și a reparat efectele nesupunerii primului Adam.
===Biserica===
Mântuire înseamnă că lumea nu se încheie prin ea însăşiînsăși. Este o realitate care trimite spre realitatea cea mare a iubirii lui Dumnezeu pentru noi şi și pentru toate care ne înconjoară. Lumea, timpul, istoria, vieţile viețile noastre sunt "o [[Teofania|Teofanie]] a lui Dumnezeu, un mijloc al revelării, prezenţei şi prezenței și puterii sale."
Dumnezeu nu şiși-a abandonat poporul după [[Înălţarea Înălțarea Domnului|ÎnălţareaÎnălțarea]] la Cer a lui Hristos, ci începând cu [[Pogorârea Duhului Sfânt]], Biserica Sa încă este cu noi şi și astăzi.
===Judecata finală===
Hristos îi va judeca pe toţi toți oamenii exclusiv pe baza felului cum ei i-au slujit lui slujindu-şi și unul altuia, celui mai mic dintre fraţifrați. Aceasta va arăta cum l-a iubit fiecare persoană pe Dumnezeu şi și pe cei din jurul lui. Dragostea de Dumnezeu şi și pentru om devin una şi aceeaşi și aceeași dragoste. Este împlinită în Hristos şi și este Hristos. Ca să iubeşti iubești cu această iubire înseamnă să iubeşti iubești cu dragostea lui Hristos şi și împlineşti împlinești "noua sa poruncă" - "iubiţiiubiți-vă unul pe altul aşa așa cum Eu v-am iubit pe voi." (Ioan 13:34-35, 15:12) În aceasta stă plinătatea vieţii vieții spirituale. În aceasta, şi și numai aceasta, omul va intra la judecata de pe urmă. Este încoronarea tuturor virtuţilor şi virtuților și rugăciunii, ultimul şi și cel mai perfect fruct al Duhului lui Dumnezeu în om.
A doua venire a lui Hristos va fi Judecata tuturor oamenilor. Însăşi prezenţa Însăși prezența Sa va fi judecata. Pentru aceia care îl iubesc pe Domnul, prezenţa prezența sa va fi bucurie nesfârşitănesfârșită, viaţă veşnică viață veșnică în Împărăţia Împărăția Cerurilor. Pentru aceia care îl urăsc pe Domnul, aceeaşi aceeași prezentă va fi tortură nesfârşitănesfârșită, iad şi și moarte nesfârşitănesfârșită.
==Ca toţi toți să fie una=="Fie ca toţi toți să fie unul," s-a rugat Hristos la Cina cea de Taină; "Ca toţi toți să fie una, după cum Tu, Părinte, întru Mine şi și Eu întru Tine, aşa şi aceştia așa și aceștia în Noi să fie una" ([[Apostolul Ioan|Ioan]] 17:21). După cum cele trei persoane ale Treimii 'sălăşluiescsălășluiesc' una în cealaltă într-o neîncetată mişcare mișcare de iubire, tot aşa şi așa și omul, făcut după chipul Treimii, este chemat să 'sălăşluiascăsălășluiască' în Dumnezeul Trinitar.
==În afara Bisericii nu este mântuire==
[[Ciprian al Cartaginei|Sfântul Ciprian]] scrie: 'un om nu îl poate avea pe Dumnezeu ca Tată dacă nu are ca Mamă Biserica'. Dumnezeu este mântuire, iar puterea salvatoare a lui Dumnezeu este mijlocită în om prin Trupul lui Dumnezeu, Biserica. Acelaşi Același lucru este spus diferit de [[George Florovsky]]: 'în afara Bisericii nu există mântuire, pentru că mântuirea este Biserica'.
Biserica este unitatea acelora care sunt uniţi uniți cu Sfânta Treime. Singura Biserica este unită aşa așa cum Cele Trei Persoane din Sfânta Treime sunt unite. Dacă omul se foloseşte folosește cum se cuvine de Biserică, adică pentru a fi în comuniune cu Dumnezeu, atunci el va deveni 'asemenea' cu Dumnezeu, el se va îndumnezeii; după spusele lui [[Ioan Damaschin]]ul, el va fi "asimilat în Dumnezeu prin [[virtuţivirtuți|virtute]]". Pentru a fi asemenea lui Dumnezeu trebuie să fii îndumnezeit, ceea ce înseamnă să devii Dumnezeu după [[har]].[nu după FiinţăFiință, sau EsenţăEsență]
==A se vedea şi==*[[Îndumnezeire]]a*[[Păcat]]ul ==SurseBibliografie==
*[http://www.scoba.us/resources/documents/letter-millenium.pdf A Pastoral Letter on the Occasion of the Third Christian Millennium (PDF)] The Hierarchs of the Standing Conference of the Canonical Orthodox Bishops in the Americas ([[SCOBA]])
*[http://www.oca.org/OCorthfaith.asp?SID=2 ''The Orthodox Faith''] Written by the V. Rev. [[Thomas Hopko]]
*[http://www.fatheralexander.org/booklets/english/history_timothy_ware_2.htm#n2 Excerpts from ''The Orthodox Church''] by Bishop [[Kallistos (Ware) de Diokleia|Kallistos Ware]], Part II: Faith and Worship
==Lucrări publicateLecturi suplimentaree== 
* Carlton, Clark. ''The Life: The Orthodox Doctrine of Salvation (Faith Series)''. (ISBN 1928653022)
* [[Kallistos (Ware) de Diokleia|Ware, Kallistos]]. ''How Are We Saved?: The Understanding of Salvation in the Orthodox Tradition''. (ISBN 1880971224)
 
==A se vedea și==
*[[Îndumnezeire]]a
*[[Păcat]]ul
[[Categorie:Spiritualitate]]
14.991 de modificări

Meniu de navigare