Solomon

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare

a fost fiu al lui David şi al Batşebei, rege al Israelului timp de 40 de ani (971-931), a avut o domnie faimoasă, prosperă şi tihnită; constructorul Templului din Ierusalim; a atins cea mai mare înţelepciune omenească posibilă.[1][2]

El este cel care, cerând de la Dumnezeu înţelepciune pentru a-şi conduce poporul, primeşte o „o minte înţeleaptă şi pricepută” cum n-a avut nimeni înainte de el, şi cum nu va avea nimeni după el [3][2], cunoştinţe multe ca nisipul mării în domeniile zoologiei şi botanicii[4][5] şi care, pe deasupra, mai primeşte bogăţii şi slavă, aşa încât în timpul vieţii lui nu va mai fi niciun împărat ca el.[6]. Iisus face referire la înţelepciunea[7]şi slava[8] lui Solomon. El a scris trei mii de pilde din care o parte (cca 800 [9]) alcătuiesc cartea biblică ,,Proverbele lui Solomon ’’(în care Solomon este principalul autor, cu cca 90% din întreaga carte), o mie cinci cântări (Biblia are doi psalmi care-i poartă numele, psalmul 72 şi 127).

Cu toate acestea, Solomon, ,,târât de iubire’’, se ,,alipeşte’’ de unele din cele şapte neamuri mai mari la număr şi mai puternice decât cel israelit ,, neamuri interzise de Dumnezeu împăraţilor Israelului (hitiţi, ghirgasiţi, amoriţi, canaaniţi, fereviţi, heviţi, iebusiţi-[10]), iubind femei străine moabite, amonite, edomite, sidoniene şi hetite (afară de fata lui Faraon-probabil Siamon, dinastia a XXI-a-[11]). El are ca neveste şapte sute de crăiese împărăteşti şi 300 ţiitoare. La bătrâneţe, nevestele ,,i-au abătut inima’’, ,,i-au plecat inima spre alţi dumnezei’’ astfel că aceasta nu a mai rămas ,, cu totul a lui Dumnezeu, cum fusese inima tatălui său David’’.[12]Dumnezeu se mânie pe Solomon pentru ca acesta nu a păzit poruncile Lui şi-l pedepseşte cu ruperea împărăţiei de la el din mâna fiului său, Roboam, şi oferirea a 10 seminţii slujitorului său, Ieroboam, cu lăsarea unei seminţii fiului său.[13]Spre sfârşitul domniei, Dumnezeu îi ridică doi vrăjmaşi: Hadad, împăratul Edomului şi Rezon, împăratul Siriei.[14]

Un portret amănunţit al lui Solomon putem găsi în principal în Cartea III a Regilor (Cartea I a Împăraţilor), cap.1-11 şi Cartea II Cronici (Cartea II Paralipomena) cap 1-10.

Bibliografie

  1. Biblia sau Sfânta Scriptură a Vechiului şi Noului Testament, ISBN 0 564 01708 6
  2. Alfred Hârlăoanu- O istorie a mozaismului şi a Israelului antic, pag103-111, Editura Nemira, 2001, ISBN 973-569-508-1
  3. Nicolae Ciudin- Studiul Vechiului Testament, pag 139-142 , Editura Institutului Biblic şi de Misiune Ortodoxă, Bucureşti, 2002, ISBN 973-9332-59-5

Note

  1. 1Împ 3.10-12
  2. 2,0 2,1 Alfred Hârlăoanu- O istorie a mozaismului şi a Israelului antic, Editura Nemira, 2001, ISBN 973-569-508-1 Eroare la citare: Invalid <ref> tag; name "Alfred" defined multiple times with different content
  3. 1Împ 3.10-12
  4. 1Împ4.29
  5. Nicolae Ciudin- Studiul Vechiului Testament, pag 140 , Editura Institutului Biblic şi de Misiune Ortodoxă, Bucureşti, 2002, ISBN 973-9332-59-5,
  6. 1Împ3.13
  7. Mt12.42, Lc11.31
  8. Mt6.29, Lc12.27
  9. http://www.rcrwebsite.com/provov.htm
  10. Exod 34.11-17, Deut7.1-5
  11. Etienne Drioton, Pierre du Bourguet- Les Pharaons a la conquete de l’art, Desclee de Brouwer, 1965, tradusă în româneşte de Irina Mavrodin, prefata de Radu Florescu, sub titlul ,,Arta faraonilor”, Editura Meridiane, Bucureşti, 1972
  12. 1Împ11.1-10
  13. 1Împ11.11-13
  14. 1Împ11.11-25