Sofronie de la Cioara

Sfântul Cuvios Sofronie de la Cioara a fost un cuvios ieromonah în secolul al XVIII-lea. S-a opus catolicizării forțate a Transilvaniei. Biserica Ortodoxă îl prăznuiește pe 21 octombrie, împreună cu Sf. Visarion Mărturisitorul, Oprea Nicolae, în aceeași zi cu Sfinții Moise Măcinic și Ioan din Galeș.

Viața

Călugărul Sofronie s-a născut în satul Cioara din comitatul Hunedoarei (astăzi Sălişte, jud. Alba), pe la anul 1700 într-o familie preoţească, cu numele de Stan Popovici.

Din înscrisurile de pe unele cărţi bisericeşti (regulă aplicată în perioadele respective) de la schitul Afteia - din Plăişorul Ciorii rezultă că popa Stan din Cioara a fost feciorul răposatului Ioan din Ţara Românească, fapt probabil ce justifică şi prezenţa sa dincolo de Carpaţi.

A fost mai întâi preot de mir în satul Cioara, fiind hirotonit în anul 1728 la Arad de către episcopul Vichente Ioanovici.

În anul 1750, după ce a rămas văduv, a primit cinul monahal în Ţara Românească la Mănăstirea Cozia, luând numele de Sofronie, după numele patriarhului Ierusalimului, care a fost un înflăcărat apărător al ortodoxiei, instalându-se la schitul Afteia, situat la o altitudine de cca 600 m, din Plăişorul Cioarei, într-o zonă mirifică.

Din însemnările preotului Nicolae Benţa, paroh în Cioara între anii 1840-1851 rezultă că mănăstirea din Plaiul Cioarei a fost închinată la Mănăstirea Cozia din Ţara Românească.