Sobor
Versiunea din 30 august 2011 09:44, autor: Vladimir-Adrian (Discuție | contribuții) (legături interne)
Termenul de origine slavonă sobor ("adunaţi împreună", synaxis în greceşte) se poate referi la următoarele:
- În general, orice adunare a credincioşilor sau clerului Bisericii Ortodoxe pentru scopuri liturgice sau administrative, cum ar fi un sinod sau o slujbă; exemple concrete:
- o slujbă "în sobor" este o slujbă la care slujesc mai mulţi clerici
- "soborul mănăstirii" este întreaga obşte a mănăstirii adunată/convocată
- în Biserica Ortodoxă Rusă, soborul este o adunare de cler şi laici împreună, sau un sinod la care perticipă şi laici / mireni.
- Mai specific, în limba liturgică, o adunare pentru Sfânta Liturghie într-o zi de după o sărbătoare mare în onoarea sfinţilor implicaţi în sărbătoarea de dinainte (de exemplu, în 26 decembrie, ziua de după Năaşterea Domnului este Soborul Maicii Domnului).
- În slavonă, catedralele mai sunt numite şi soboare.
Derivate
În limba română bisericească, "sobor" a mai dat şi derivatele:
- "sobornicesc" - întemeiat pe hotărârile sinoadelor ecumenice
- "sobornicească" - este traducerea (inexactă) în Crez în limba română a grecescului "katholiki" (care are în principal sensul de "deplinătate a credinţei")
- "sobornicitate" - sobornicitatea este o însuşire a Bisericii prin care se arată că este destinată să cuprindă toată lumea.