Sobor: Diferență între versiuni
(ortografie) |
Oql (Discuție | contribuții) m (Actualizare link-uri. Corectare diacritice.) |
||
Linia 1: | Linia 1: | ||
− | Termenul de origine slavonă '''sobor''' ( | + | Termenul de origine slavonă '''sobor''' („adunați împreună”, ''synaxis'' în grecește) se poate referi la următoarele: |
− | *În general, orice adunare a | + | *În general, orice adunare a credincioșilor sau [[cler]]ului [[Biserica Ortodoxă|Bisericii Ortodoxe]] pentru scopuri liturgice sau administrative, cum ar fi un [[sinod]] sau o [[Slujbele de peste zi|slujbă]]; exemple concrete: |
− | **o slujbă | + | **o slujbă ''în sobor'' este o slujbă la care slujesc mai mulți clerici; |
− | ** | + | **''soborul mănăstirii'' este întreaga obște a mănăstirii adunată/ convocată; |
− | **în [[Biserica Ortodoxă Rusă]], soborul este o adunare de cler | + | **în [[Biserica Ortodoxă Rusă]], soborul este o adunare de cler și [[Laicat|laici]] împreună, sau un sinod la care participă și laici/ mireni. |
− | *Mai specific, în limba liturgică, o adunare pentru [[Sfânta Liturghie]] într-o zi de după o [[Clasificarea sărbătorilor|sărbătoare mare]] în onoarea [[ | + | *Mai specific, în limba liturgică, o adunare pentru [[Sfânta Liturghie]] într-o zi de după o [[Clasificarea sărbătorilor|sărbătoare mare]] în onoarea [[sfinți]]lor implicați în [[Praznic|sărbătoarea]] de dinainte (de exemplu: în [[26 decembrie]], ziua de după [[Crăciun|Nașterea Domnului]] este [[Soborul Maicii Domnului]]). |
− | *În slavonă, catedralele mai sunt numite | + | *În slavonă, [[Catedrală|catedralele]] mai sunt numite și soboare. |
==Derivate== | ==Derivate== | ||
− | În limba română bisericească, | + | În limba română bisericească, ''sobor'' a mai dat și derivatele: |
− | * | + | *„sobornicesc” - întemeiat pe hotărârile [[Sinoade Ecumenice|sinoadelor ecumenice]]; |
− | * | + | *„sobornicească” - este traducerea (inexactă) în [[Crezul|Crez]] în limba română a grecescului ''katholiki'' (care are în principal sensul de „deplinătate a credinței”); |
− | * | + | *„sobornicitate” - sobornicitatea este o însușire a Bisericii prin care se arată că este destinată să cuprindă toată lumea. |
Versiunea de la data 26 martie 2014 20:47
Termenul de origine slavonă sobor („adunați împreună”, synaxis în grecește) se poate referi la următoarele:
- În general, orice adunare a credincioșilor sau clerului Bisericii Ortodoxe pentru scopuri liturgice sau administrative, cum ar fi un sinod sau o slujbă; exemple concrete:
- o slujbă în sobor este o slujbă la care slujesc mai mulți clerici;
- soborul mănăstirii este întreaga obște a mănăstirii adunată/ convocată;
- în Biserica Ortodoxă Rusă, soborul este o adunare de cler și laici împreună, sau un sinod la care participă și laici/ mireni.
- Mai specific, în limba liturgică, o adunare pentru Sfânta Liturghie într-o zi de după o sărbătoare mare în onoarea sfinților implicați în sărbătoarea de dinainte (de exemplu: în 26 decembrie, ziua de după Nașterea Domnului este Soborul Maicii Domnului).
- În slavonă, catedralele mai sunt numite și soboare.
Derivate
În limba română bisericească, sobor a mai dat și derivatele:
- „sobornicesc” - întemeiat pe hotărârile sinoadelor ecumenice;
- „sobornicească” - este traducerea (inexactă) în Crez în limba română a grecescului katholiki (care are în principal sensul de „deplinătate a credinței”);
- „sobornicitate” - sobornicitatea este o însușire a Bisericii prin care se arată că este destinată să cuprindă toată lumea.