Sobor: Diferență între versiuni
| Linia 1: | Linia 1: | ||
Termenul de origine slavonă '''sobor''' ("adunaţi împreună", ''synaxis'' în greceşte) se poate referi la următoarele: | Termenul de origine slavonă '''sobor''' ("adunaţi împreună", ''synaxis'' în greceşte) se poate referi la următoarele: | ||
| − | *În general, orice adunare a credincioşilor sau [[cler]]ului [[Biserica Ortodoxă|Bisericii Ortodoxe]] pentru scopuri liturgice sau administrative | + | *În general, orice adunare a credincioşilor sau [[cler]]ului [[Biserica Ortodoxă|Bisericii Ortodoxe]] pentru scopuri liturgice sau administrative, cum ar fi un [[sinod]] sau o [[slujbă]]; exemple concrete: |
| + | **o slujbă "în sobor" este o slujbă la care slujesc mai mulţi clerici | ||
| + | **"soborul mănăstirii" este întreaga obşte a mănăstirii adunată/convocată | ||
| + | **în [[Biserica Ortodoxă Rusă]], soborul este o adunare de cler şi [[laic]]i împreună, sau un sinod la care perticipă şi laici / [[Mirean|mireni]]. | ||
| − | *Mai specific, în limba liturgică, o adunare pentru [[Sfânta Liturghie]] într-o zi de după o [[Clasificarea sărbătorilor|sărbătoare mare]] în onoarea [[sfinţi]]lor implicaţi în | + | *Mai specific, în limba liturgică, o adunare pentru [[Sfânta Liturghie]] într-o zi de după o [[Clasificarea sărbătorilor|sărbătoare mare]] în onoarea [[sfinţi]]lor implicaţi în [[sărbătoare]]a de dinainte (de exemplu, în [[26 decembrie]], ziua de după [[Crăciun|Năaşterea Domnului]] este [[Soborul Maicii Domnului]]). |
*În slavonă, catedralele mai sunt numite şi soboare. | *În slavonă, catedralele mai sunt numite şi soboare. | ||
| − | + | ==Derivate== | |
| − | + | În limba română bisericească, "sobor" a mai dat şi derivatele: | |
| − | + | *"sobornicesc" - întemeiat pe hotărârile [[Sinoade Ecumenice|sinoadelor ecumenice]] | |
| − | + | *"sobornicească" - este traducerea (inexactă) în [[Crez]] în limba română a grecescului "katholiki" (care are în principal sensul de "deplinătate a credinţei") | |
| + | *"sobornicitate" - sobornicitatea este o însuşire a Bisericii prin care se arată că este destinată să cuprindă toată lumea. | ||
Versiunea de la data 4 aprilie 2008 21:50
Termenul de origine slavonă sobor ("adunaţi împreună", synaxis în greceşte) se poate referi la următoarele:
- În general, orice adunare a credincioşilor sau clerului Bisericii Ortodoxe pentru scopuri liturgice sau administrative, cum ar fi un sinod sau o slujbă; exemple concrete:
- o slujbă "în sobor" este o slujbă la care slujesc mai mulţi clerici
- "soborul mănăstirii" este întreaga obşte a mănăstirii adunată/convocată
- în Biserica Ortodoxă Rusă, soborul este o adunare de cler şi laici împreună, sau un sinod la care perticipă şi laici / mireni.
- Mai specific, în limba liturgică, o adunare pentru Sfânta Liturghie într-o zi de după o sărbătoare mare în onoarea sfinţilor implicaţi în sărbătoarea de dinainte (de exemplu, în 26 decembrie, ziua de după Năaşterea Domnului este Soborul Maicii Domnului).
- În slavonă, catedralele mai sunt numite şi soboare.
Derivate
În limba română bisericească, "sobor" a mai dat şi derivatele:
- "sobornicesc" - întemeiat pe hotărârile sinoadelor ecumenice
- "sobornicească" - este traducerea (inexactă) în Crez în limba română a grecescului "katholiki" (care are în principal sensul de "deplinătate a credinţei")
- "sobornicitate" - sobornicitatea este o însuşire a Bisericii prin care se arată că este destinată să cuprindă toată lumea.
