Sinodul tâlhăresc de la Efes

De la OrthodoxWiki
Versiunea din 11 octombrie 2009 18:45, autor: Cristianm (Discuție | contribuții) (Legături externe)
Salt la: navigare, căutare
Acest articol necesită îmbunătățiri.
Puteți da chiar dv. o mână de ajutor corectându-l, aducând informații noi, restructurându-l și/sau aducându-l mai aproape de
standardele de editare OrthodoxWiki.


Sinodul zis "tâlhăresc" de la Efes a fost convocat de Împăratul Teodosie al II-lea în 8 august 449 cu scopul de a rediscuta deciziile sinodului din noiembrie 448 prezidat de Flavian de Constantinopol care îl destituise şi excomunicase pe arhimandritul Eutihie pentru că refuza să admită cele două naturi ale lui Hristos. Sinodul, sub prezidarea lui Dioscor de Alexandria şi cu sprijinul Împăratului Teodosie al II-lea, a decis în favoarea lui Eutihie şi l-a destituit pe Flavian de Constantinopol.

Istoric

Dovezile istorice din secolul al IV-lea şi al V-lea prezintă o perioadă lungă de controverse privind natura Domnului nostru Iisus Hristos, numite controversele hristologice. În timpul acestei perioade au apărut unele erezii, printre care şi arianismul, nestorianismul şi monofizismul. Disputele se ţineau între ierarhii Bisericile Alexandriei, Antiohiei şi Constantinopolului prin intermediul unor sinoade la care participau reprezentanţi ai Bisericii Romei. Rezultatul controverselor era influenţat puternic de împăratul din Constantinopol care, în general,convocau aceste sinoade.

Perioada premergătoare

Primul şi al III-lea sinoade ecumenice au stabilit că arianismul şi nestorianismul sunt erezii şi i-au excomunicat pe capii acestora, Arie şi Nestorie. Excomunicarea şi exilul lui Nestorie au fost puternic influenţate de Împărăteasa Pulcheria, sora mai mare a Împăratului Teodosie al II-lea. În 441, Teodosie, sub influenţa eunucului Hrisafie, a fost convins să o îndepărteze pe sora sa. Apoi, Teodosie a început să sprijine eroarea monofizită promovată de arhimandritul Eutihie şi de Dioscor, o eroare care spunea că Hristos nu are numai o persoană ci şi doar o singură natură.

Domnie, Patriarh al Antiohiei a fost primul care a remarcat această eroare a lui Eutihie. În noiembrie 448, Flavian, Patriarhul Constantinopolului, a convocat un sinod în Constantinopol în care a fost formulată oficial acuzaţia împotriva erorii lui Eutihie, acuzaţie făcută de Eusebiu, episcop de Dorylaeum (Frigia). După ce l-a audiat pe Eutihie, sinodul l-a depus şi excomunicat pentru refuzul de a admite două naturi în Hristos după întrupare.

La rugămintea lui Eutihie făcută împăratului şi episcopilor simpatizanţi lui, inclusiv Dioscor, Teodosie a convocat, cu acceptul Papei Leon de Roma, un sinod care să stabilească dacă în sinodul din 448 Flavian îl demisese şi excomunicase pe Eutihie în mod corect.

Sinodul

Al II-lea Sinod de la Efes, aşa cum mai este numit acest sinod, a fost convocat de Împăratul Teodosie al II-lea sub prezidiul lui Dioscor. Înregistrările păstrate ale şedinţelor citite şi înregistrate la Sinodul de la Calcedon din 451 şi într-o traducere siriacă realizată de un călugăr monofizit oferă informaţii despre cum s-a desfăşurat sinodul. Sinodul a fost dominat de Teodosie, Dioscor şi suporterii monofiziţi. Flavian şi alţi şase episcopi, care participaseră la sinodul din 448, nu l-i s-a permis să aibă drept de decizie. Dioscor a ignorat delegaţia Romei şi nu a citit scrisoarea Papei Leon, dar a citit o scrisoare de la Teodosie care solicita prezenţa unui călugăr anti-nestorian, Barsuma. Eutihie a declarat, după ce a făcut o metanie, că el ţine credinţa de la Niceea şi Efes şi că a fost condamnat de Flavian pentru o întorsătură a limbii, dar, el a continuat să susţină o singură fire a lui Hristos. Încercările de a susţine cazul din partea acuzatorilor lui Eutihie, Episcopul Eusebiu de Dorylaeum, au fost refuzate, ca şi încercările lui Flavian. Eutihie a obiectat încercărilor de a citi scrisoarea lui Leon, în timp ce s-a citit o petiţie din partea mănăstirii lui Eutihie, în favoarea lui. La sfârşit, Eutihie a fost declarat ortodox şi reinstalat în preoţia sa.

Flavian a fost demis şi excomunicat şi, în curând, va muri din cauza tratamentului necorespunzător, fiind succedat de Anatolie, un diacon loial lui Dioscor. Eusebiu a fost şi el demis. Sinodul prezidat de Dioscor a continuat prin demiterea multor episcopi care i se opuseseră.

După sinod

Când Papa Leon a primit rapoarte despre sinodul condus de Dioscor şi acţiunile violente ale partizanilor lui el l-a condamnat şi numit Latrocinium, adică sinod tâlhăresc şi a refuzat să-l recunoască pe Anatolie ca Episcop legal de Constantinopol până când nu-şi va explica într-un mod satisfăcător credinţa. Totuşi, Teodosie, a ignorat poziţia lui Leon. În 28 iulie 450, situaţia s-a schimbat radical deoarece Teodosie a murit într-un accident de cal iar sora sa Pulcheria a preluat cârma imperiului şi s-a căsătorit cu generalul Marcian, care a devenit noul împărat. Împărăteasa şi noul împărat se opuneau amândoi învăţăturilor lui Dioscor şi Eutyches. Odată cu schimbarea conducerii imperiului, Anatolie şi mulţi alţi episcopi au condamnat, de asemenea, With the change in imperial leadership Anatolius and many other bishops now also condemned învăţăturilor lui Dioscor şi Eutihie. Ca un pas înainte pentru a clarifica disputele, Marcian a convocat un alt sinod care va avea loc în 451 în Calcedon.

Legături externe