Modificări

Salt la: navigare, căutare

Sinodul de la Stejar

2.448 de octeți adăugați, 13 august 2021 12:21
fără descrierea modificării
[[Image:John Chrysostom.jpg|right|thumb|200px|Sf. Ioan Gură de Aur]]
'''Sinodul de la Stejar''' (gr. Σύνοδος ἐπί Δρῦν) a fost un mic [[sinod]] local, considerat de [[Tradiția]] [[Biserica Ortodoxă|Bisericii Ortodoxe]] un [[Sinod tâlhăresc|preuso-sinod]], care s-a ținut în iulie 403 într-o suburbie a [[Calcedon|Calcedonului]] numită ''Ad Quercum'' (lat. La Stejar). La acest „sinod” a fost condamnat și depus Sfântul [[Ioan Gură de Aur]], apoi constrâns la exil. ==Preambul: Persecuția monahilor de la Nitria==În jurul anul 399, arhiepiscopul [[Teofil al Alexandriei]] intră în conflict cu preotul Isidor, care era responsabil cu instituțiile de binefacere ale Bisericii din Alexandria. Isidor primise de la o văduvă bogată 1000 piese de aur ca să cumpere haine și alte bunuri pentru săracii din Alexandria. Dar Isidor nu a informat pe arhiepiscopului Teofil despre primirea acestor bani, de teamă că Teofil va deturna banii de la săraci la construcțiile pe care le făcea, mania lui Teofil pentru construcții (gr. λιθομανία) fiind binecunoscută. Totuși, Teofil a aflat și l-a excomunicat pe Isidor<ref>Paladie, ''Viața lui Ioan Gură de Aur'', 6 // SC. 341. pp. 130-132</ref>. Isidor s-a refugiat la [[călugăr]]ii de la [[Nitria]], de care era apropiat. Călugării nitrioți numiți „Frații Lungi” (Dioscor, Ammonios, Eftimie și Eusebiu), [[ucenic]]i ai lui avva [[Pamvo]] (prăznuit la [[18 iulie]]), au încercat să mijlocească pentru Isidor preotul pe lângă arhiepiscopul Teofil, dar nu au făcut decât să-l stârnească pe acesta și împotriva lor.  La începutul anului 400 Teofil reunește un [[sinod]] la [[Alexandria]] în care [[Anatema|anatemizează]] scrierile lui [[Origen]] și poruncește să fie urmăriți peste tot cei care susțin origenismul. Îi acuză pe „Frații Lungi”, pe Isidor preotul și pe alți apropiați ai lor de la Nitria de origenism<ref>Socrate Scolasticul, ''Hist. eccl.'' VI7.</ref> și apoi obține de la guvernatorul Alexandriei un detașament de soldați cu care se duce noaptea la Nitria în căutarea celor pe care el îi acuza de „origenism” (primăvara anului 400). Sute de chilii sunt devastate, incendiate și mulți cuvioși Părinți răniți sau omorâți. Sute de călugări părăsesc Nitria, iar 300 dintre ei, printre care și Frații Lungi și Isidor preotul se refugiază în Palestina. Totuși, mânia arhiepiscopului Teofil a continuat să-i urmărească pe călugări, pentru că Teofil a scris scrisori către episcopii palestinieni ca să nu-i accepte pe monahii refugiați niciunde - nici în biserici și mănăstiri, și nici în alte instituții laice<ref>Pallad . Dial. De Vita Ioan. Chrysost. 7 // SC. 341. p. 148</ref>.  Așa se face că, după ce au rătăcit mai multe luni prin Palestina, 50 dintre ei, inclusiv Isidor și Frații Lungi, au plecat la Constantinopol ca să ceară judecata împăratului Arcadie. Sfântul [[Ioan Gură de Aur]], patriarhul Constantinopolului, care avea mare respect pentru călugării nitrioți, îi găduiește (401), le permite să participe la sfintele slujbe, dar nu îi primește la Împărtășire înainte ca lucrurile să fie clarificate bisericește. Monahii persecutați fac apel la Împărat (în ciuda sfatului sfântului Ioan Gură de Aur). Împăratul îl cheamă pe Arhiepiscopul Teofil la Constantinopol ca să fie judecată cauza, dar acesta vine abia în anul 403, căutând între timp să-i adune aliați din împotrivitorii sfântului Ioan Gură de Aur, printre care și sfântul [[Epifanie de Salamina]]. ==Desfășurarea sinodului==
{{Traducere EN}}
In 402În iunie 403, [[Theophilus of Alexandria|Theophilus]]Teofil ajunge la Constantinopol însoțit de nepotul său, Archbishop of Alexandria, suddenly brought charges against a group of Egyptian diaconul Chiril - viitorul arhiepiscop [[monkChiril al Alexandriei]]s, who had been his friends, and began to persecute them as [[Origen|Origenists]]. The monks fled Egypt, with a number of them particularly the so-called four “tall brothers” going to Constantinople to plead to the Emperor [[Arcadius]]. In response the emperor summoned Theophilus to Constantinople to appear before a council and apologize to the monks. In the meantime, Theophilus attempted unsuccessfully, through St. Epiphanius of Cyprus, to get Abp. John to also condemn the monks as Origenists. Abp. John, during this time, had delivered a sermon against the vanity of women and their desire for luxury. A report was made to Empress Eudoxia that the sermon was aimed at her. The empress, who had already been at odds with Abp. Johnși de alți 28 episcopi egipteni, was further embittered by the sermon. In June 403, Theophilus finally arrived in Constantinople, but not alone as he was commanded. With him, he brought twenty nine of his bishops and much money and gifts. aducând cu ei în același timp mulți bani și multe daruri<ref>Palladius, ''Dialogus'', xvi; Socrates Scholasticus, ''Ecclesiastical History'', VI, 7; Sozomen, ''Ecclesiastical History'', ch. viii</ref> . Lor li s-au adaăugat alți câțiva episcopi din Asia Mică, așa încât la începutul lucrărilor sinodului ei nu erau decât 36 de episcopi în total. After arriving in the capital he settled in one of the imperial palaces and began to confer with Patr. John’s adversaries. Later he moved to a villa, called Epi Dryn, near Constantinople where he, his bishops, and seven other bishops prepared an agenda of unfounded accusations against Chrysostom. <ref>Photius, ''Bibliotheca'', 59, in Migne, ''Patrologia Graecae'', CIII, 105-113</ref>
When the synod was convened, it no longer was an assembly meant to judge Theophilius as ordered by the emperor, but one that ordered Patr. John to present himself to it and apologize. The prosecution was presented by Severian, Bishop of Gabala in Syria, who earlier had been ordered to leave Constantinople for his involvement in a plot against the [[patriarch]]. <ref>[[http://www.newadvent.org/cathen/13742b.htm]]</ref> Not recognizing the legality of the synod, Chrysostom refused the order for his attendance to be judged by it, before a group that were his open enemies. After he had refused a third summons, the synod, with the agreement of emperor Arcadius, declared him deposed. Chrysostom, then, freely surrendered himself to the soldiers to avoid any useless bloodshed and went into exile.
==Surse==
*[[wikipedia: Synod_of_the_Oak]]
*https://www.universalis.fr/encyclopedie/concile-du-chene/
*https://ru.wikipedia.org/wiki/%D0%A1%D0%BE%D0%B1%D0%BE%D1%80_%D0%BF%D0%BE%D0%B4_%D0%94%D1%83%D0%B1%D0%BE%D0%BC
*https://www.pravenc.ru/text/540881.html
Birocrați, interwiki, renameuser, Administratori
18.161 de modificări

Meniu de navigare