5.288 de modificări
Modificări
ortografie
Mitropolitul Petru Movilă a trimis trei delegaţi din Kiev: Isaia Trofimovici Kozloski, egumenul Mănăstirii Sfântul Nicolae, Iosif Cononovici Gorbaţki, rectorul Academiei din Kiev şi pe Ignatie Oxenovici Staruşici, predicator al Catedralei Sfânta Sofia din Kiev. Din partea Bisericii din Moldova au participat, probabil, deşi nu avem documente precise în acest sens, Mitropolitul Varlaam şi episcopii săi sufragani: Evloghie al Romanului, Anastasie al Rădăuţilor şi Gheorghe al Huşilor, precum şi Sofronie Pociaţki, egumenul Mănăstirii Sfinţii Trei Ierarhi din Iaşi şi rectorul Academiei înfiinţate aici de Vasile Lupu .
Lucrările Sinodului de la Iaşi s-au deschis la 15 septembrie şi au durat până la 27 octombrie 1642. Astfel, la 27 octombrie, Mărturisirea lui Petru Movilă, în-dreptată îndreptată şi tradusă în greceşte, a fost trimisă la Patriarhia Ecumenică spre aprobare, ceea ce s-a şi întâmplat în martie 1643.
Prin faptul însuşi că Sinodul de la Iaşi nu a fost un sinod solemn de episcopi, ci un sinod de lucru, la care, alături de episcopi, au participat teologi competenţi şi conducători de instituţii bisericeşti importante: şcoli teologice şi mănăstiri, acest sinod arată coresponsabilitate şi cooperare internaţională în apărarea şi expunerea credinţei ortodoxe, într-un context socio-politic complex şi într-un climat interconfesional tensionat, cel al Europei secolului al XVII-lea. Nu atât rangul şi funcţia conta la Iaşi, ci mai ales competenţa şi vrednicia de a sluji dreapta credinţă, misiunea pastorală şi unitatea Bisericii.
