Sinodul IX Ecumenic

De la OrthodoxWiki
Versiunea din 1 februarie 2018 12:04, autor: Cristianm (Discuție | contribuții) (traducere articol)
Salt la: navigare, căutare
Acest articol necesită îmbunătățiri.
Puteți da chiar dv. o mână de ajutor corectându-l, aducând informații noi, restructurându-l și/sau aducându-l mai aproape de
standardele de editare OrthodoxWiki.


Sinodul IX Ecumenic, care a constat de fapt dintr-o serie de sinoade, s-a ținut în Constantinopol în 10 iunie 1341, 4 noiembrie 1344, 1 februarie 1347 și 28 mai 1351, și a exonerat teologia isihastă a Sfântului Grigorie Palama condamnând filozofia raționalistă a lui Varlaam de Calabria. Fiind cunoscut uneori și sub numele de Sinodul V de la Constantinopol, rezultatul acestor sinoade este recunoscut de unii creștini ortodocși, dar nu de toți, sub numele de Sinodul IX Ecumenic. Principalii suporteri ai cuprinderii acestei serii de sinoade sub numele de Sinodul IX Ecumenic include pe Mitropolitul Hierotheos (Vlachos) de Nafpaktos, Părintele. John S. Romanides, Părintele și Părintele George Metallinos.

Istoric

Disputa isihastă este anterioară sinodului din mai 1341 din Constantinopol. Acest sinod, prezidat de împăratul Andronic III Paleologul aflat sub influența admirației față de scrierile lui Pseudo-Dionisie, l-a condamnat pe Varlaam, care, în consecință, s-a dezis de Ortodoxie, convertindu-se la catolicism.

După plecarea lui Varlaam, criticul principal al lui Grigorie Palama a devenit Grigorie Achindinos. Un al doilea sinod ținut în Constantinopol în 1341 l-a condamnat pe Achindinos și a confirmat deciziile sinodului precedent. Cu toate acestea, la al treilea sinod pe această temă, ținut în 1344, Achindinos și suporterii lui au avut câștig de cauză, Palama a fost excomunicat iar unul din discipolii săi, Isidor Buchiras a fost demis.

În 1347, după războiul civil din 1341–1347, Ioan Cantacuzinul a fost încoronat co-împărat, el fiind un protector al lui Palama. Un al patrulea sinod pe această tema a fost convocat în februarie 1347, unde patriarhul în funcție, Ioan al XIV-lea Calecas a fost demis iar Achindinos a fost excomunicat, Isidor Buchiras fiind ridicat la rangul de patriarh. În aceeași lună, partida lui Varlaam a ținut un contra-sinod care a refuzat să-l recunoască pe Isidor ca patriarh și l-a excomunicat, din nou, pe Palama. Deoarece Achindinos a murit în 1348, Achindinos, Nichifor Grigoras a devenit oponentul principal al Isihasmului.

Ultimul sinod patriarhal din această serie s-a ținut în mai 1352 și l-a exonerat pe Palama, condamnându-i pe oponenți săi. Acest sinod a cerut ca mitropoliții de Efes și Ganos să fie caterisiți și închiși. Toți cei care nu vroiau să se supună hotărârilor sinodului urmau să fie excomunicați și ținuți sub urmărire la domiciliu. Au fost anatemizați Varlaam, Achindinos și adepții lor. În același timp, au fost făcute o serie de declarații în favoarea lui Grigorie Palama și a adepților doctrinei sale.

Nichifor Grigoras a refuzat să accepte hotărârile sinodului și a fost închis în mănăstire, efectiv, până în 1354 când Paleologii au câștigat războiul civil și i-au demis pe Cantacuzini.

Vezi și

Surse


Legături externe

The Eighth and Ninth Ecumenical Councils


Sinoade Ecumenice
I Niceea (325 d.Hr.)| I Constantinopol (381) | Efes (431) | Calcedon (451) | II Constantinopol (553) | III Constantinopol (680-681) | Quinisext (692) | II Niceea (787)|
IV Constantinopol* (879-880) | V Constantinopol* (1341-1351)
Sinoadele desemnate cu un * (IV şi V Constantinopol) sunt considerate doar de unii ortodocşi ca sinoade ecumenice, alţii considerându-le doar sinoade locale cu autoritate în Biserica Ortodoxă.