Modificări

{{Traducere_EN}} '''Al patrulea Sinod Ecumenic''' s-a ținut la Calcedon (Halkidon) în anul 451 d.Hr., fiind cunoscut și ca '''Sinodul de la Calcedon'''. Acest important [[sinod]] s-a ocupat de două mari chestiuni:*unele aspecte privind Firea (Natura) și Ipostasul (Persoana) lui [[Iisus Hristos|Hristos]], și *organizarea văzută a [[Biserica Ortodoxă|Bisericii]].

Al patrulea În anul 449, între [[Sinoade EcumeniceSinodul III Ecumenic|al treilea]] și al patrulea Sinod Ecumenic, s-a ținut un alt [[sinod]], la [[Efes]] s(în Asia Mică), sinod la care succesorul la tron al Sfântului [[Chiril al Alexandriei|Chiril]], [[Dioscor al Alexandriei]], a stăruit că „în Hristos este o singură fire (''physis'')”. Această poziție este cunoscută sub numele de [[monofizitism|monofizită]]; conform acestei doctrine, Mântuitorul ar fi „din două firi, dar după Întrupare este o singură fire întrupată a lui Dumnezeu-Cuvântul”. Sfântul Chiril folosise și el aceste cuvinte, dar Dioscor a ocupat omis multe din afirmațiile acestuia care completau și echilibrau acest punct de următoarele chestiuni: *Natura și Persoana lui vedere. Acest sinod, care sprijinise [[Iisus Hristoserezie|Hristoserezia]]*organizarea văzută monofizită, a rămas cunoscut în [[Biserica Ortodoxă|Istoria Bisericii]] sub numele de [[Sinodul tâlhăresc de la Efes]]. 

În anul 449După numai doi ani, între [[Sinodul III Ecumenic|al treilea]] și al patrulea Sinod Ecumenicîn 451, s-a ținut un alt convins de către [[sinodPulcheria Împărăteasa]] la (care succesorul Sfântului [[Chiril al Alexandriei|Chiril]]era o fermă adeptă a ortodoxiei şi adversară a monofiziţilor), împăratul [[Dioscor al Alexandriei]], "a insistat că în Hristos exita o singură natură Marcian (''physis''împărat)". Această poziție este cunoscută sub numele de [[monofizitism|monofizităMarcian]]; conform acestei doctrine, Mântuitorul ar fi "din două naturi, dar după Întruparea Lui exită 'o singură natură întrupată a lui Dumnezeu-Cuvântul'." Sfântul Chiril folosise și el aceste cuvinte, dar Dioscor a omis multe din afirmațiile acestuia menite să completeze și echilibreze acest punct de vedere. Astfel că, după numai doi ani, împăratul Marcian a convocat o nouă întrunire a [[Episcop]]ilor pentru a tranșa asupra acestei chestiuni. Acest [[Sinod]], care a avut loc la Calcedon, este considerat socotit al patrulea mare Sinod Ecumenic.

:"...în timp ce Hristos este o singură Persoană neîmpărțită, El nu este din două firi, ci în două firi. Episcopii au salutat Tomosul lui [[Leon cel Mare]], Papă al Romei (adormit în anul 461), în care este clar afirmată distincția dintre cele două naturi, fiind totodată subliniată și unitatea Persoanei lui Hristos. În mărturisirea lor de credință, ei și-au afirmat credința în ''Unul şi acelaşi Fiu, Domnul nostru Iisus Hristos, Însuşi desăvârşit întru dumnezeire cât şi întru omenitate, Însuşi Dumnezeu adevărat şi om adevărat... cunoscându-se în două firi, fără amestecare(asynchytos), fără schimbare(atreptos), fără împărţire(achoristos), fără despărţire(adairetos), deosebirea firilor nefiind nicidecum stricată din pricina unimii, ci mai degrabă păstrându-se însuşirile fiecărei firi într-o singură persoană şi într-un singur ipostas''." <ref> Citat din [[Kallistos (Ware) de Diokleia|Kallistos WARE]], ''The Orthodox Church'', cit. în [[:en:Fourth Ecumenical Council]]; citatul din ''Hotărârile Sinodului de la Calcedon'' este redat în traducerea românească de [http://www.credo.ro/sinodul-al-patrulea-ecumenic-calcedon.php aici] </ref>.

Această definiție, în care atât distincția deosebirea între cele două Firi (Naturi), cât și unitatea Persoanei lui Hristos sunt sublinate subliniate era stabilită nu doar pentru a-i combate pe monofiziți, ci și pe adepții lui [[Nestorianism|Nestorie]].

Cu privire la organizarea vizibilă a Bisericii, Canonul 28 al Sinodului de la Calcedon a confirmat Canonul 3 al [[Sinodul II Ecumenic|Sinodului al doilea]], lăsând locul al doilea în cinstire în Biserică, după scaunul Romei, celui al Constantinopolului - "Noua Romă". Aceasta era o lovitură dată [[Biserica Ortodoxă a Alexandriei|Bisericii din Alexandria]] și dorinței sale de a avea drept de jurisdicție deplină și exclusivă asupra întregului Răsărit. Leon al Romei a respins acest canon, dar Răsăritul i-a recunoscut întotdeauna validitatea. Sinodul a eliberat totodată [[Biserica Ortodoxă a Ierusalimului|Ierusalimul]] de sub jurisdicția Cezareei(Kesariei), dându-i cel de-al cincilea loc în cinstire, creând astfel ceea ce ortodocșii cunosc sub numele de '''[[Pentarhia|Pentarhie]]'''. Această Pentarhie a stabilit ordinea cinstirii după cum urmează. În ordinrea ordinea rangului:

În înțelegerea Pentarhiei, trebuie evitate două erori trebuie evitate:*ideea ca sistemul [[Patriarhie|patriarhiilor ]] și [[Mitropolie|mitropoliilor ]] se bazează pe structura ecleziastică și*ideea că Episcopul Romei (Papa) Romei are supremația asupra celorlalți episcopicelorlalţi [[episcop]]i. În ceea ce privește primul aspect, ortodocșii nu înțeleg Biserica din perspectiva ordinii ecleziastice, ci din perspectiva dreptului divin. Ei consideră că toți episcopii sunt prin definiție egali, indiferent de autoritatea sau prestigiul cetății pe care o administrează. Toți ou fost unși de Dumnezeu ca învățători ai credinței, toți sunt în mod egal urmașii Apostolilor și toți au autoritatea sacramentală. Atunci când apare o dispută, nu este suficient ca un singur episcop să își exprime poziția; toți episcopii eparhioți (titulari) au dreptul să participe la un [[sinod]] general, să își exprime punctul de vedere și să voteze. Sistemul Pentarhiei nu afectează calitățile esențiale ale fiecărui episcop, nici nu privează comunitățile locale de semnificația pe care le-a atribuit-o Ignatie. Cu privire la cea de a doua problemă, ortodocșii nu acceptă învăţătura autorității papale așa cum a fost ea formulată de Primul Conciliu de la Vatican din 1870 și așa cum o mărturisește Biserica Romano-Catolică în zilele noastre. Dar ei nici nu au refuzat Romei primatul de cinstire (sau de onoare), așa cum a fost el stabilit de al doilea Sinod Ecumenic, căci Roma a fost cea care a rămas cea mai fidelă dreptei-credințe, în fața [[erezie|ereziilor]], de-a lungul multor secole în primul mileniu creştin. Ortodocșii consideră însă că Roma a greșit atunci când a transformat această întâietate, acest "primat întru iubire" (după cum îl numea Sfântul [[Ignatie Teoforul]]) într-o supremație de jurisdicție și putere exterioară. Astfel, în înțelegerea ortodoxă, primatul atribuit Romei nu răsturna ordinea ecleziastică bazată pe egalitatea esențială a episcopilor. Papa poate fi considerat "cel dintâi Episcop al Bisericii", dar el este primul între egali.

În ceea ce privește primul aspect, ortodocșii nu înțeleg Biserica din perspectiva ordini ecleziastice, ci din perspectiva dreptului divin. Ei consideră că toți episcopii sunt prin definiție egali, indiferent ==Pomenire==Pomenirea '''Sfinților Părinți de autoritatea sau prestigiul cetății la al patrulea Sinod Ecumenic''' se face pe care o administrează. Toți ou fost unși de Dumnezeu ca învățători ai credinței, toți sunt în mod egal urmașii Apostolilor și toți au autoritatea sacramentală. Atunci când apare o dispută, nu este suficient ca un singur [[episcop16 iulie]] să își exprime poziția; toți episcopii eparhioți (titulari) au dreptul să participe la un și în a noua Duminică de după [[sinodPogorârea Sfântului Duh|Rusalii]] general, să își exprime punctul în [[Duminica Sfinţilor Părinţi de vedere și să voteze. Sostemul Pentarhiei nu afectează calitățile esențiale ale fiecărui episcop, nici nu privează comunitățile locale de semnificația pe care le-a atribuit-o Ignatiela primele şase Sinoade Ecumenice]].

==Commemoration ==The '''Holy Fathers of the *[[:en:Fourth Ecumenical Council]], inspirat din cartea ''The Orthodox Church'' are commemorated on [[July 16]] and also on the 9th Sunday after [[Pentecost]] the , de [[Sunday of the Fathers of the First Six CouncilsKallistos (Ware) de Diokleia|Kallistos WARE]].

== Source Articole înrudite==*''The Orthodox Church'', Bishop [[Kallistos (Ware) of Diokleia]]

== See also ==* [[:Category:Coptic interpretations of the Fourth Ecumenical Council]]** [[The Chalcedon Crisis and MonophysitismSinoade Ecumenice]]** [[Agreed Official Statements on Christology with the Catholic and Eastern Orthodox ChurchesSinod]]** [[Pastoral Agreement between the Coptic Orthodox and Greek Orthodox Patriarchates of Alexandria (2001)]]** [[Article by Fr. John S. Romanides]]** [[Chalcedon (An Analysis)]]** [[After Chalcedon - Orthodoxy in the 5th/6th Centuries]]** [[Pope Saint Dioscorus I of Alexandria (Coptic POV)]]** [[The Orthodox Christology of St. Severus of Antioch]]** [[Problems with the Chalcedonian Formula]]** [[The Humanity of Christ (What Oriental Orthodox Believe)]]** [[The One Will and the One Act]] - By HH Pope Shenouda III of Alexandria** [[Additional/Miscellaneous NotesErezie]]

== External Links A se vedea și == Puncte de vedere necalcedoniene și aspecte ale dialogului între ortodocși și necalcedonieni (articole în limba engleză):* [[:en:Category:Coptic interpretations of the Fourth Ecumenical Council]]* [[:en:The Chalcedon Crisis and Monophysitism]]*[http[://wwwen:Agreed Official Statements on Christology with the Catholic and Eastern Orthodox Churches]]* [[:en:Pastoral Agreement between the Coptic Orthodox and Greek Orthodox Patriarchates of Alexandria (2001)]]* [[:en:Article by Fr.intratextJohn S.comRomanides]]* [[:en:Chalcedon (An Analysis)]]* [[:en:After Chalcedon - Orthodoxy in the 5th/IXT/ENG0835/_INDEX6th Centuries]]* [[:en:Pope Saint Dioscorus I of Alexandria (Coptic POV)]]* [[:en:The Orthodox Christology of St.HTM Canons Severus of Antioch]]* [[:en:Problems with the seven ecumenical councilsChalcedonian Formula]]* [[:en:The Humanity of Christ (What Oriental Orthodox Believe)]]* [[:en:The One Will and the One Act]] - By HH Pope Shenouda III of Alexandria* [[:en:Additional/Miscellaneous Notes]]