Modificări

'''Sinoadele Ecumenice''' sunt [[sinod|sinoade]] [[episcop]]ale extraordinare care iau decizii în primul rând în privința formulărilor [[dogmă|dogmatice]], în special atunci când Biserica se confruntă cu [[erezie|erezii]]. În al doilea rând, ele se pot ocupa cu stabilirea unor [[drept canonic|norme canonice]] care reglementează modul de administrare al Bisericii.

==Ecumenicitatea==

Această atitudine a apărut în primul rând din opoziția față de perspectiva [[Biserica Romano-Catolică|romano-catolică]] asupra acestei chestiuni. Pentru Biserica Romano-Catolică, un sinod poate fi considerat ecumenic atunci când este ratificat de Papa de la Roma. Însă Ortodoxia nu are aceeași structură eclesiologică, ci una diferită de cea a Romei, iar Homiakov și alții au încercat să formuleze un alt model pentru stabilirea caracterului ecumenic și deci infailibil al unui Sinod particular.

Însă alți teologi, precum Pr. [[John S. Romanides]] au afirmat că, la Sinoadele considerate ecumenice în Biserica Ortodoxă nu pare să fi existat sentimentul că ar fi fost nevoie de o acceptare formală de către Biserică, înainte de intrarea lor în vigoare. În textele rămase de la acestea regăsim formule de auto-declarare a caracterului lor ecumenic, iar în cele mai multe cazuri hotărârile acestora au fost înscrise imediat în legislația imperială romană. Textele Sinoadelor nu par să cuprindă indicații cu privire la necesitatea unor aprobări sa recunoașteri ulterioare.

Nevoile determinate de circumstanțele istorice par să susțină și ele analiza lui Romanides. Atunci când Sinoadele s-au întrunit, stabilirea unor formulări dogmatice era o chestiune urgentă. Ideea că s-ar fi putut aștepta decenii sau secole întregi pentru a ști dacă un Sinod era cu adevărat ecumenic ar fi schimbat în mod dramatic caracterul unui astfel de sinod. Părinții de la Sinoadele Ecumenice considerau deciziile pe care luau în comun drept imediat aplicabile.

==Statut canonic==

Doctrina ortodoxă, bazându-se în primul rând pe cele stabilite la [[Sinoade Ecumenice|Sinoadele Ecumenice]], continuă să capete noi precizări de-a lungul timpului. Acestea cuprind părerea Bisericii (sau "mintea Bisericii", cum se mai spune), așa cum se exprimă ea în diferite [[Sinoade locale]] și prin scrisorile care cuprind mărturisirile de credință redactate de unii episcopi. Dintre deciziile și mărturisirile de credință care au o mare importanță până în ziua de astăzi, amintim:

#Deciziile Sinoadelor din Constantinopol din 1341 și 1351 cu privire la [[Controversa isihastă]];

#Scrisoarea enciclică a Sf. [[Marcu al Efesului]] (1440-1441);

#Răspunsul lui Ieremia al II-lea către luterani (1573-1581);

#Mărturisirea lui Dositei al Ierusalimului (ratificată de Sinodul de la Ierusalim din 1672);

#Răspunsurile Patriarhilor Ortodocși către ne-jurători (1718, 1723);