https://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=Simeon_al_Tesalonicului&feed=atom&action=historySimeon al Tesalonicului - Revizia istoricului2024-03-28T08:33:57ZIstoricul versiunilor pentru această pagină din wikiMediaWiki 1.30.0https://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=Simeon_al_Tesalonicului&diff=56769&oldid=prevRappY: Adăugare legătură2024-02-09T22:09:13Z<p>Adăugare legătură</p>
<table class="diff diff-contentalign-left" data-mw="interface">
<col class="diff-marker" />
<col class="diff-content" />
<col class="diff-marker" />
<col class="diff-content" />
<tr style="vertical-align: top;" lang="ro">
<td colspan="2" style="background-color: white; color:black; text-align: center;">← Versiunea anterioară</td>
<td colspan="2" style="background-color: white; color:black; text-align: center;">Versiunea de la data 9 februarie 2024 22:09</td>
</tr><tr><td colspan="2" class="diff-lineno" id="mw-diff-left-l12" >Linia 12:</td>
<td colspan="2" class="diff-lineno">Linia 12:</td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>Opera<ref>Opera, după: http://www.dervent.ro/dictionar.php?dTitle=U2ltZW9uIGFsIFRlc2Fsb25pY3VsdWk=&dL=S</ref> sa constituie, în ansamblu, cea mai cuprinzătoare interpretare și apologie a cultului ortodox (sec. XIV-XV). Scrierile sale au, în parte, cuprins dogmatic („împotriva Eresurilor“, „Explicarea Simbolului credinței“, „Despre Preoție“), dar, în majoritate, au cuprins liturgic. Ele explică simbolismul locașului sfânt — „Explicare (gr. ερμηνεία, ἡ — ermineia) despre Sfânta Biserică“ — și slujba sfințirii ei, veșmintele și vasele liturgice, hirotonia și funcțiile lor („Despre hirotonie“), dar cele mai multe sunt consacrate descrierii și explicării doctrinare și simbolice a slujbelor Bisericii (cele 7 Taine, cele 7 Laude) și diversele forme de rugăciune („Despre dumnezeiasca Rugăciune“) și parte din ierurgii, ca rânduiala călugăriei („Despre pocăință“), rânduiala înmormântării, pomenirile morților („Despre sfârșitul nostru și orânduielile îngropării...“) etc. Ca și Nicolae Cabasila, Sf. Simeon a făcut o explicare a Liturghiei („Despre Sfânta Liturghie“) care nu o egalează pe a marelui său înaintaș. Caracterul predominant al explicării lui Simeon este cel polemic. El combate cu multă competență atât practicile liturgice eterodoxe, dar mai ales practica liturgică latină (azima, împărtășirea sub o singură formă, obiecțiile latine împotriva epiclezei, întârzierea mirungerii copiilor, hirotonia prin ungere în loc de punerea mâinilor etc). Caracteristic pentru explicarea Liturghiei la Sf. Simeon este nu numai polemica (combaterea practicilor și inovațiilor latine și a ereziilor liturgice mai vechi), ci și pledoaria pentru păstrarea nealterată a practicii sau tradiției liturgice ortodoxe. Pentru acest motiv, explicarea Liturghiei Sfântului Simeon, deși inferioară celei a lui Cabasila, a fost cultivată și folosită de ortodocși mai mult decât cea a lui Cabasila, care a fost apreciată mult de catolici, atât pentru valoarea ei, cât și pentru caracterul ei irenic (lipsit de polemică, evitând chestiunile de amănunt prin care Liturghia ortodoxă se deosebește de cea catolică și care constituie obiect de polemică interconfesională). Locul cel dintâi, ca valoare și extensiune, în opera liturgică a Sf. Simeon, îl ocupă nu explicarea Liturghiei, ci a veșmintelor și obiectelor liturgice, a bisericii și a sfintelor slujbe, el fiind în această materie singurul interpret ortodox și deci singura călăuză, neavând nici înaintași și nici urmași. Explicarea sa se bazează — în majoritatea cazurilor — pe înțelesul direct al formulelor sau textelor liturgice. Marele ierarh nu este însă numai un tâlcuitor al slujbei ortodoxe, ci și un restaurator sau orânduitoral ei: el a așezat canoane la Utrenia cântată, după Ps. 50, căci la această slujbă, după vechiul tipic al Bisericii din Constantinopol, nu erau prevăzute canoane. A orânduit de asemenea să se facă înălțarea pâinii în cinstea Sfintei Fecioare, la fiecare Utrenie, după Cânt. 9. El este totodată un mare animator al spiritului liturgic, făcând apeluri numeroase către clerici de a nu-și uita slujba, adică misiunea, funcția lor harismatică sau sfințitoare. Tratatul său „Despre preoție“ este în fond o caldă pledoarie pentru slujba Liturghiei, care constituie culmea darurilor supranaturale conferite clericilor prin hirotonie, și pe care îi îndeamnă să o săvârșească cât mai des pentru sfințirea credincioșilor. Opera Sf. Simeon are, în întregimea ei, semnificația și valoarea unei ultime și mari apologii a Ortodoxiei. Ea urmărește să explice și să expună pentru fiecare dintre instituțiile și tradițiile de cult ale Bisericii Ortodoxe temeiurile dogmatice, istorice și simbolice care le justifică și prin care ele se valorifică în tezaurul dogmatic și liturgic al creștinătății, mai ales în comparație cu particularitățile și inovațiile catolice de atunci.  </div></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>Opera<ref>Opera, după: http://www.dervent.ro/dictionar.php?dTitle=U2ltZW9uIGFsIFRlc2Fsb25pY3VsdWk=&dL=S</ref> sa constituie, în ansamblu, cea mai cuprinzătoare interpretare și apologie a cultului ortodox (sec. XIV-XV). Scrierile sale au, în parte, cuprins dogmatic („împotriva Eresurilor“, „Explicarea Simbolului credinței“, „Despre Preoție“), dar, în majoritate, au cuprins liturgic. Ele explică simbolismul locașului sfânt — „Explicare (gr. ερμηνεία, ἡ — ermineia) despre Sfânta Biserică“ — și slujba sfințirii ei, veșmintele și vasele liturgice, hirotonia și funcțiile lor („Despre hirotonie“), dar cele mai multe sunt consacrate descrierii și explicării doctrinare și simbolice a slujbelor Bisericii (cele 7 Taine, cele 7 Laude) și diversele forme de rugăciune („Despre dumnezeiasca Rugăciune“) și parte din ierurgii, ca rânduiala călugăriei („Despre pocăință“), rânduiala înmormântării, pomenirile morților („Despre sfârșitul nostru și orânduielile îngropării...“) etc. Ca și Nicolae Cabasila, Sf. Simeon a făcut o explicare a Liturghiei („Despre Sfânta Liturghie“) care nu o egalează pe a marelui său înaintaș. Caracterul predominant al explicării lui Simeon este cel polemic. El combate cu multă competență atât practicile liturgice eterodoxe, dar mai ales practica liturgică latină (azima, împărtășirea sub o singură formă, obiecțiile latine împotriva epiclezei, întârzierea mirungerii copiilor, hirotonia prin ungere în loc de punerea mâinilor etc). Caracteristic pentru explicarea Liturghiei la Sf. Simeon este nu numai polemica (combaterea practicilor și inovațiilor latine și a ereziilor liturgice mai vechi), ci și pledoaria pentru păstrarea nealterată a practicii sau tradiției liturgice ortodoxe. Pentru acest motiv, explicarea Liturghiei Sfântului Simeon, deși inferioară celei a lui Cabasila, a fost cultivată și folosită de ortodocși mai mult decât cea a lui Cabasila, care a fost apreciată mult de catolici, atât pentru valoarea ei, cât și pentru caracterul ei irenic (lipsit de polemică, evitând chestiunile de amănunt prin care Liturghia ortodoxă se deosebește de cea catolică și care constituie obiect de polemică interconfesională). Locul cel dintâi, ca valoare și extensiune, în opera liturgică a Sf. Simeon, îl ocupă nu explicarea Liturghiei, ci a veșmintelor și obiectelor liturgice, a bisericii și a sfintelor slujbe, el fiind în această materie singurul interpret ortodox și deci singura călăuză, neavând nici înaintași și nici urmași. Explicarea sa se bazează — în majoritatea cazurilor — pe înțelesul direct al formulelor sau textelor liturgice. Marele ierarh nu este însă numai un tâlcuitor al slujbei ortodoxe, ci și un restaurator sau orânduitoral ei: el a așezat canoane la Utrenia cântată, după Ps. 50, căci la această slujbă, după vechiul tipic al Bisericii din Constantinopol, nu erau prevăzute canoane. A orânduit de asemenea să se facă înălțarea pâinii în cinstea Sfintei Fecioare, la fiecare Utrenie, după Cânt. 9. El este totodată un mare animator al spiritului liturgic, făcând apeluri numeroase către clerici de a nu-și uita slujba, adică misiunea, funcția lor harismatică sau sfințitoare. Tratatul său „Despre preoție“ este în fond o caldă pledoarie pentru slujba Liturghiei, care constituie culmea darurilor supranaturale conferite clericilor prin hirotonie, și pe care îi îndeamnă să o săvârșească cât mai des pentru sfințirea credincioșilor. Opera Sf. Simeon are, în întregimea ei, semnificația și valoarea unei ultime și mari apologii a Ortodoxiei. Ea urmărește să explice și să expună pentru fiecare dintre instituțiile și tradițiile de cult ale Bisericii Ortodoxe temeiurile dogmatice, istorice și simbolice care le justifică și prin care ele se valorifică în tezaurul dogmatic și liturgic al creștinătății, mai ales în comparație cu particularitățile și inovațiile catolice de atunci.  </div></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'>−</td><td style="color:black; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #ffe49c; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>Opera Sf. Simeon al Tesalonicului a fost tipărită pentru prima dată la noi în țară de patriarhul Dositei al Ierusalimului, la Iași, în 1683. Această ediție este folosită de J.P. Migne, care o retipărește în vol. 155 al Patrologiei sale, în secolul trecut. Chezarie, episcop al Râmnicului, o traduce în [[limba română]] și o tipărește la București, în 1765, sub titlul: „Voroavă de întrebări și răspunsuri“. Va fi retipărită în 1865-1866, cu titlul: „Tractat asupra tuturor dogmelor credinței noastre ortodoxe“, București, de tipograful Toma Teodorescu. În 1929, Pr. M. Bulacu publică la Oradea: „Voroavă de întrebări și răspunsuri, a lui Simeon arhiepiscopul Tesalonicului“. Forma de expunere a operei Sf. Simeon este de întrebări și răspunsuri, formă ce va fi folosită mai târziu de catehismele și erminiile liturgice ortodoxe.  </div></td><td class='diff-marker'>+</td><td style="color:black; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #a3d3ff; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>Opera Sf. Simeon al Tesalonicului a fost tipărită pentru prima dată la noi în țară de patriarhul <ins class="diffchange diffchange-inline">[[Dositei al II-lea al Ierusalimului|</ins>Dositei al Ierusalimului<ins class="diffchange diffchange-inline">]]</ins>, la Iași, în 1683. Această ediție este folosită de J.P. Migne, care o retipărește în vol. 155 al Patrologiei sale, în secolul trecut. Chezarie, episcop al Râmnicului, o traduce în [[limba română]] și o tipărește la București, în 1765, sub titlul: „Voroavă de întrebări și răspunsuri“. Va fi retipărită în 1865-1866, cu titlul: „Tractat asupra tuturor dogmelor credinței noastre ortodoxe“, București, de tipograful Toma Teodorescu. În 1929, Pr. M. Bulacu publică la Oradea: „Voroavă de întrebări și răspunsuri, a lui Simeon arhiepiscopul Tesalonicului“. Forma de expunere a operei Sf. Simeon este de întrebări și răspunsuri, formă ce va fi folosită mai târziu de catehismele și erminiile liturgice ortodoxe.  </div></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>==Posteritatea==</div></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>==Posteritatea==</div></td></tr>
</table>RappYhttps://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=Simeon_al_Tesalonicului&diff=56540&oldid=prevRappY: Adăugare legătură2024-02-05T23:19:54Z<p>Adăugare legătură</p>
<table class="diff diff-contentalign-left" data-mw="interface">
<col class="diff-marker" />
<col class="diff-content" />
<col class="diff-marker" />
<col class="diff-content" />
<tr style="vertical-align: top;" lang="ro">
<td colspan="2" style="background-color: white; color:black; text-align: center;">← Versiunea anterioară</td>
<td colspan="2" style="background-color: white; color:black; text-align: center;">Versiunea de la data 5 februarie 2024 23:19</td>
</tr><tr><td colspan="2" class="diff-lineno" id="mw-diff-left-l12" >Linia 12:</td>
<td colspan="2" class="diff-lineno">Linia 12:</td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>Opera<ref>Opera, după: http://www.dervent.ro/dictionar.php?dTitle=U2ltZW9uIGFsIFRlc2Fsb25pY3VsdWk=&dL=S</ref> sa constituie, în ansamblu, cea mai cuprinzătoare interpretare și apologie a cultului ortodox (sec. XIV-XV). Scrierile sale au, în parte, cuprins dogmatic („împotriva Eresurilor“, „Explicarea Simbolului credinței“, „Despre Preoție“), dar, în majoritate, au cuprins liturgic. Ele explică simbolismul locașului sfânt — „Explicare (gr. ερμηνεία, ἡ — ermineia) despre Sfânta Biserică“ — și slujba sfințirii ei, veșmintele și vasele liturgice, hirotonia și funcțiile lor („Despre hirotonie“), dar cele mai multe sunt consacrate descrierii și explicării doctrinare și simbolice a slujbelor Bisericii (cele 7 Taine, cele 7 Laude) și diversele forme de rugăciune („Despre dumnezeiasca Rugăciune“) și parte din ierurgii, ca rânduiala călugăriei („Despre pocăință“), rânduiala înmormântării, pomenirile morților („Despre sfârșitul nostru și orânduielile îngropării...“) etc. Ca și Nicolae Cabasila, Sf. Simeon a făcut o explicare a Liturghiei („Despre Sfânta Liturghie“) care nu o egalează pe a marelui său înaintaș. Caracterul predominant al explicării lui Simeon este cel polemic. El combate cu multă competență atât practicile liturgice eterodoxe, dar mai ales practica liturgică latină (azima, împărtășirea sub o singură formă, obiecțiile latine împotriva epiclezei, întârzierea mirungerii copiilor, hirotonia prin ungere în loc de punerea mâinilor etc). Caracteristic pentru explicarea Liturghiei la Sf. Simeon este nu numai polemica (combaterea practicilor și inovațiilor latine și a ereziilor liturgice mai vechi), ci și pledoaria pentru păstrarea nealterată a practicii sau tradiției liturgice ortodoxe. Pentru acest motiv, explicarea Liturghiei Sfântului Simeon, deși inferioară celei a lui Cabasila, a fost cultivată și folosită de ortodocși mai mult decât cea a lui Cabasila, care a fost apreciată mult de catolici, atât pentru valoarea ei, cât și pentru caracterul ei irenic (lipsit de polemică, evitând chestiunile de amănunt prin care Liturghia ortodoxă se deosebește de cea catolică și care constituie obiect de polemică interconfesională). Locul cel dintâi, ca valoare și extensiune, în opera liturgică a Sf. Simeon, îl ocupă nu explicarea Liturghiei, ci a veșmintelor și obiectelor liturgice, a bisericii și a sfintelor slujbe, el fiind în această materie singurul interpret ortodox și deci singura călăuză, neavând nici înaintași și nici urmași. Explicarea sa se bazează — în majoritatea cazurilor — pe înțelesul direct al formulelor sau textelor liturgice. Marele ierarh nu este însă numai un tâlcuitor al slujbei ortodoxe, ci și un restaurator sau orânduitoral ei: el a așezat canoane la Utrenia cântată, după Ps. 50, căci la această slujbă, după vechiul tipic al Bisericii din Constantinopol, nu erau prevăzute canoane. A orânduit de asemenea să se facă înălțarea pâinii în cinstea Sfintei Fecioare, la fiecare Utrenie, după Cânt. 9. El este totodată un mare animator al spiritului liturgic, făcând apeluri numeroase către clerici de a nu-și uita slujba, adică misiunea, funcția lor harismatică sau sfințitoare. Tratatul său „Despre preoție“ este în fond o caldă pledoarie pentru slujba Liturghiei, care constituie culmea darurilor supranaturale conferite clericilor prin hirotonie, și pe care îi îndeamnă să o săvârșească cât mai des pentru sfințirea credincioșilor. Opera Sf. Simeon are, în întregimea ei, semnificația și valoarea unei ultime și mari apologii a Ortodoxiei. Ea urmărește să explice și să expună pentru fiecare dintre instituțiile și tradițiile de cult ale Bisericii Ortodoxe temeiurile dogmatice, istorice și simbolice care le justifică și prin care ele se valorifică în tezaurul dogmatic și liturgic al creștinătății, mai ales în comparație cu particularitățile și inovațiile catolice de atunci.  </div></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>Opera<ref>Opera, după: http://www.dervent.ro/dictionar.php?dTitle=U2ltZW9uIGFsIFRlc2Fsb25pY3VsdWk=&dL=S</ref> sa constituie, în ansamblu, cea mai cuprinzătoare interpretare și apologie a cultului ortodox (sec. XIV-XV). Scrierile sale au, în parte, cuprins dogmatic („împotriva Eresurilor“, „Explicarea Simbolului credinței“, „Despre Preoție“), dar, în majoritate, au cuprins liturgic. Ele explică simbolismul locașului sfânt — „Explicare (gr. ερμηνεία, ἡ — ermineia) despre Sfânta Biserică“ — și slujba sfințirii ei, veșmintele și vasele liturgice, hirotonia și funcțiile lor („Despre hirotonie“), dar cele mai multe sunt consacrate descrierii și explicării doctrinare și simbolice a slujbelor Bisericii (cele 7 Taine, cele 7 Laude) și diversele forme de rugăciune („Despre dumnezeiasca Rugăciune“) și parte din ierurgii, ca rânduiala călugăriei („Despre pocăință“), rânduiala înmormântării, pomenirile morților („Despre sfârșitul nostru și orânduielile îngropării...“) etc. Ca și Nicolae Cabasila, Sf. Simeon a făcut o explicare a Liturghiei („Despre Sfânta Liturghie“) care nu o egalează pe a marelui său înaintaș. Caracterul predominant al explicării lui Simeon este cel polemic. El combate cu multă competență atât practicile liturgice eterodoxe, dar mai ales practica liturgică latină (azima, împărtășirea sub o singură formă, obiecțiile latine împotriva epiclezei, întârzierea mirungerii copiilor, hirotonia prin ungere în loc de punerea mâinilor etc). Caracteristic pentru explicarea Liturghiei la Sf. Simeon este nu numai polemica (combaterea practicilor și inovațiilor latine și a ereziilor liturgice mai vechi), ci și pledoaria pentru păstrarea nealterată a practicii sau tradiției liturgice ortodoxe. Pentru acest motiv, explicarea Liturghiei Sfântului Simeon, deși inferioară celei a lui Cabasila, a fost cultivată și folosită de ortodocși mai mult decât cea a lui Cabasila, care a fost apreciată mult de catolici, atât pentru valoarea ei, cât și pentru caracterul ei irenic (lipsit de polemică, evitând chestiunile de amănunt prin care Liturghia ortodoxă se deosebește de cea catolică și care constituie obiect de polemică interconfesională). Locul cel dintâi, ca valoare și extensiune, în opera liturgică a Sf. Simeon, îl ocupă nu explicarea Liturghiei, ci a veșmintelor și obiectelor liturgice, a bisericii și a sfintelor slujbe, el fiind în această materie singurul interpret ortodox și deci singura călăuză, neavând nici înaintași și nici urmași. Explicarea sa se bazează — în majoritatea cazurilor — pe înțelesul direct al formulelor sau textelor liturgice. Marele ierarh nu este însă numai un tâlcuitor al slujbei ortodoxe, ci și un restaurator sau orânduitoral ei: el a așezat canoane la Utrenia cântată, după Ps. 50, căci la această slujbă, după vechiul tipic al Bisericii din Constantinopol, nu erau prevăzute canoane. A orânduit de asemenea să se facă înălțarea pâinii în cinstea Sfintei Fecioare, la fiecare Utrenie, după Cânt. 9. El este totodată un mare animator al spiritului liturgic, făcând apeluri numeroase către clerici de a nu-și uita slujba, adică misiunea, funcția lor harismatică sau sfințitoare. Tratatul său „Despre preoție“ este în fond o caldă pledoarie pentru slujba Liturghiei, care constituie culmea darurilor supranaturale conferite clericilor prin hirotonie, și pe care îi îndeamnă să o săvârșească cât mai des pentru sfințirea credincioșilor. Opera Sf. Simeon are, în întregimea ei, semnificația și valoarea unei ultime și mari apologii a Ortodoxiei. Ea urmărește să explice și să expună pentru fiecare dintre instituțiile și tradițiile de cult ale Bisericii Ortodoxe temeiurile dogmatice, istorice și simbolice care le justifică și prin care ele se valorifică în tezaurul dogmatic și liturgic al creștinătății, mai ales în comparație cu particularitățile și inovațiile catolice de atunci.  </div></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'>−</td><td style="color:black; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #ffe49c; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>Opera Sf. Simeon al Tesalonicului a fost tipărită pentru prima dată la noi în țară de patriarhul Dositei al Ierusalimului, la Iași, în 1683. Această ediție este folosită de J.P. Migne, care o retipărește în vol. 155 al Patrologiei sale, în secolul trecut. Chezarie, episcop al Râmnicului, o traduce în limba română și o tipărește la București, în 1765, sub titlul: „Voroavă de întrebări și răspunsuri“. Va fi retipărită în 1865-1866, cu titlul: „Tractat asupra tuturor dogmelor credinței noastre ortodoxe“, București, de tipograful Toma Teodorescu. În 1929, Pr. M. Bulacu publică la Oradea: „Voroavă de întrebări și răspunsuri, a lui Simeon arhiepiscopul Tesalonicului“. Forma de expunere a operei Sf. Simeon este de întrebări și răspunsuri, formă ce va fi folosită mai târziu de catehismele și erminiile liturgice ortodoxe.  </div></td><td class='diff-marker'>+</td><td style="color:black; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #a3d3ff; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>Opera Sf. Simeon al Tesalonicului a fost tipărită pentru prima dată la noi în țară de patriarhul Dositei al Ierusalimului, la Iași, în 1683. Această ediție este folosită de J.P. Migne, care o retipărește în vol. 155 al Patrologiei sale, în secolul trecut. Chezarie, episcop al Râmnicului, o traduce în <ins class="diffchange diffchange-inline">[[</ins>limba română<ins class="diffchange diffchange-inline">]] </ins>și o tipărește la București, în 1765, sub titlul: „Voroavă de întrebări și răspunsuri“. Va fi retipărită în 1865-1866, cu titlul: „Tractat asupra tuturor dogmelor credinței noastre ortodoxe“, București, de tipograful Toma Teodorescu. În 1929, Pr. M. Bulacu publică la Oradea: „Voroavă de întrebări și răspunsuri, a lui Simeon arhiepiscopul Tesalonicului“. Forma de expunere a operei Sf. Simeon este de întrebări și răspunsuri, formă ce va fi folosită mai târziu de catehismele și erminiile liturgice ortodoxe.  </div></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>==Posteritatea==</div></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>==Posteritatea==</div></td></tr>
</table>RappYhttps://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=Simeon_al_Tesalonicului&diff=49747&oldid=prevSîmbotin: +categ.2019-09-15T04:39:47Z<p>+categ.</p>
<table class="diff diff-contentalign-left" data-mw="interface">
<col class="diff-marker" />
<col class="diff-content" />
<col class="diff-marker" />
<col class="diff-content" />
<tr style="vertical-align: top;" lang="ro">
<td colspan="2" style="background-color: white; color:black; text-align: center;">← Versiunea anterioară</td>
<td colspan="2" style="background-color: white; color:black; text-align: center;">Versiunea de la data 15 septembrie 2019 04:39</td>
</tr><tr><td colspan="2" class="diff-lineno" id="mw-diff-left-l23" >Linia 23:</td>
<td colspan="2" class="diff-lineno">Linia 23:</td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>[[Categorie:Episcopi ai Tesalonicului]]</div></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>[[Categorie:Episcopi ai Tesalonicului]]</div></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>[[Categorie:Sfinți]]</div></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>[[Categorie:Sfinți]]</div></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'>−</td><td style="color:black; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #ffe49c; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>[[Categorie:Sfinți <del class="diffchange diffchange-inline">greci</del>]]</div></td><td class='diff-marker'>+</td><td style="color:black; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #a3d3ff; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>[[Categorie:Sfinți <ins class="diffchange diffchange-inline">bizantini</ins>]]</div></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>[[Categorie:Teologi]]</div></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>[[Categorie:Teologi]]</div></td></tr>
</table>Sîmbotinhttps://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=Simeon_al_Tesalonicului&diff=39865&oldid=prevNick15 la 4 septembrie 2014 07:512014-09-04T07:51:09Z<p></p>
<table class="diff diff-contentalign-left" data-mw="interface">
<col class="diff-marker" />
<col class="diff-content" />
<col class="diff-marker" />
<col class="diff-content" />
<tr style="vertical-align: top;" lang="ro">
<td colspan="2" style="background-color: white; color:black; text-align: center;">← Versiunea anterioară</td>
<td colspan="2" style="background-color: white; color:black; text-align: center;">Versiunea de la data 4 septembrie 2014 07:51</td>
</tr><tr><td colspan="2" class="diff-lineno" id="mw-diff-left-l10" >Linia 10:</td>
<td colspan="2" class="diff-lineno">Linia 10:</td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>==Opera teologică==</div></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>==Opera teologică==</div></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'>−</td><td style="color:black; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #ffe49c; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>Opera<ref>Opera, după: http://www.dervent.ro/dictionar.php?dTitle=U2ltZW9uIGFsIFRlc2Fsb25pY3VsdWk=&dL=S</ref> sa constituie, în ansamblu, cea mai cuprinzătoare interpretare <del class="diffchange diffchange-inline">şi </del>apologie a cultului ortodox (sec. XIV-XV). Scrierile sale au, în parte, cuprins dogmatic („împotriva Eresurilor“, „Explicarea Simbolului <del class="diffchange diffchange-inline">credinţei“</del>, „Despre <del class="diffchange diffchange-inline">Preoţie“</del>), dar, în majoritate, au cuprins liturgic. Ele explică simbolismul <del class="diffchange diffchange-inline">locaşului </del>sfânt — „Explicare (gr. ερμηνεία, ἡ — ermineia) despre Sfânta Biserică“ — <del class="diffchange diffchange-inline">şi </del>slujba <del class="diffchange diffchange-inline">sfinţirii </del>ei, <del class="diffchange diffchange-inline">veşmintele şi </del>vasele liturgice, hirotonia <del class="diffchange diffchange-inline">şi funcţiile </del>lor („Despre hirotonie“), dar cele mai multe sunt consacrate descrierii <del class="diffchange diffchange-inline">şi </del>explicării doctrinare <del class="diffchange diffchange-inline">şi </del>simbolice a slujbelor Bisericii (cele 7 Taine, cele 7 Laude) <del class="diffchange diffchange-inline">şi </del>diversele forme de rugăciune („Despre dumnezeiasca Rugăciune“) <del class="diffchange diffchange-inline">şi </del>parte din ierurgii, ca rânduiala călugăriei („Despre <del class="diffchange diffchange-inline">pocăinţă“</del>), rânduiala înmormântării, pomenirile <del class="diffchange diffchange-inline">morţilor </del>(„Despre <del class="diffchange diffchange-inline">sfârşitul </del>nostru <del class="diffchange diffchange-inline">şi </del>orânduielile îngropării...“) etc. Ca <del class="diffchange diffchange-inline">şi </del>Nicolae Cabasila, Sf. Simeon a făcut o explicare a Liturghiei („Despre Sfânta Liturghie“) care nu o egalează pe a marelui său <del class="diffchange diffchange-inline">înaintaş</del>. Caracterul predominant al explicării lui Simeon este cel polemic. El combate cu multă <del class="diffchange diffchange-inline">competenţă </del>atât practicile liturgice eterodoxe, dar mai ales practica liturgică latină (azima, <del class="diffchange diffchange-inline">împărtăşirea </del>sub o singură formă, <del class="diffchange diffchange-inline">obiecţiile </del>latine împotriva epiclezei, întârzierea mirungerii copiilor, hirotonia prin ungere în loc de punerea mâinilor etc). Caracteristic pentru explicarea Liturghiei la Sf. Simeon este nu numai polemica (combaterea practicilor <del class="diffchange diffchange-inline">şi inovaţiilor </del>latine <del class="diffchange diffchange-inline">şi </del>a ereziilor liturgice mai vechi), ci <del class="diffchange diffchange-inline">şi </del>pledoaria pentru păstrarea nealterată a practicii sau <del class="diffchange diffchange-inline">tradiţiei </del>liturgice ortodoxe. Pentru acest motiv, explicarea Liturghiei Sfântului Simeon, <del class="diffchange diffchange-inline">deşi </del>inferioară celei a lui Cabasila, a fost cultivată <del class="diffchange diffchange-inline">şi </del>folosită de <del class="diffchange diffchange-inline">ortodocşi </del>mai mult decât cea a lui Cabasila, care a fost apreciată mult de catolici, atât pentru valoarea ei, cât <del class="diffchange diffchange-inline">şi </del>pentru caracterul ei irenic (lipsit de polemică, evitând chestiunile de amănunt prin care Liturghia ortodoxă se <del class="diffchange diffchange-inline">deosebeşte </del>de cea catolică <del class="diffchange diffchange-inline">şi </del>care constituie obiect de polemică interconfesională). Locul cel dintâi, ca valoare <del class="diffchange diffchange-inline">şi </del>extensiune, în opera liturgică a Sf. Simeon, îl ocupă nu explicarea Liturghiei, ci a <del class="diffchange diffchange-inline">veşmintelor şi </del>obiectelor liturgice, a bisericii <del class="diffchange diffchange-inline">şi </del>a sfintelor slujbe, el fiind în această materie singurul interpret ortodox <del class="diffchange diffchange-inline">şi </del>deci singura călăuză, neavând nici <del class="diffchange diffchange-inline">înaintaşi şi </del>nici <del class="diffchange diffchange-inline">urmaşi</del>. Explicarea sa se bazează — în majoritatea cazurilor — pe <del class="diffchange diffchange-inline">înţelesul </del>direct al formulelor sau textelor liturgice. Marele ierarh nu este însă numai un tâlcuitor al slujbei ortodoxe, ci <del class="diffchange diffchange-inline">şi </del>un restaurator sau orânduitoral ei: el a <del class="diffchange diffchange-inline">aşezat </del>canoane la Utrenia cântată, după Ps. 50, căci la această slujbă, după vechiul tipic al Bisericii din Constantinopol, nu erau prevăzute canoane. A orânduit de asemenea să se facă <del class="diffchange diffchange-inline">înălţarea </del>pâinii în cinstea Sfintei Fecioare, la fiecare Utrenie, după Cânt. 9. El este totodată un mare animator al spiritului liturgic, făcând apeluri numeroase către clerici de a nu-<del class="diffchange diffchange-inline">şi </del>uita slujba, adică misiunea, <del class="diffchange diffchange-inline">funcţia </del>lor harismatică sau <del class="diffchange diffchange-inline">sfinţitoare</del>. Tratatul său „Despre <del class="diffchange diffchange-inline">preoţie“ </del>este în fond o caldă pledoarie pentru slujba Liturghiei, care constituie culmea darurilor supranaturale conferite clericilor prin hirotonie, <del class="diffchange diffchange-inline">şi </del>pe care îi îndeamnă să o <del class="diffchange diffchange-inline">săvârşească </del>cât mai des pentru <del class="diffchange diffchange-inline">sfinţirea credincioşilor</del>. Opera Sf. Simeon are, în întregimea ei, <del class="diffchange diffchange-inline">semnificaţia şi </del>valoarea unei ultime <del class="diffchange diffchange-inline">şi </del>mari apologii a Ortodoxiei. Ea <del class="diffchange diffchange-inline">urmăreşte </del>să explice <del class="diffchange diffchange-inline">şi </del>să expună pentru fiecare dintre <del class="diffchange diffchange-inline">instituţiile şi tradiţiile </del>de cult ale Bisericii Ortodoxe temeiurile dogmatice, istorice <del class="diffchange diffchange-inline">şi </del>simbolice care le justifică <del class="diffchange diffchange-inline">şi </del>prin care ele se valorifică în tezaurul dogmatic <del class="diffchange diffchange-inline">şi </del>liturgic al <del class="diffchange diffchange-inline">creştinătăţii</del>, mai ales în <del class="diffchange diffchange-inline">comparaţie </del>cu <del class="diffchange diffchange-inline">particularităţile şi inovaţiile </del>catolice de atunci.  </div></td><td class='diff-marker'>+</td><td style="color:black; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #a3d3ff; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>Opera<ref>Opera, după: http://www.dervent.ro/dictionar.php?dTitle=U2ltZW9uIGFsIFRlc2Fsb25pY3VsdWk=&dL=S</ref> sa constituie, în ansamblu, cea mai cuprinzătoare interpretare <ins class="diffchange diffchange-inline">și </ins>apologie a cultului ortodox (sec. XIV-XV). Scrierile sale au, în parte, cuprins dogmatic („împotriva Eresurilor“, „Explicarea Simbolului <ins class="diffchange diffchange-inline">credinței“</ins>, „Despre <ins class="diffchange diffchange-inline">Preoție“</ins>), dar, în majoritate, au cuprins liturgic. Ele explică simbolismul <ins class="diffchange diffchange-inline">locașului </ins>sfânt — „Explicare (gr. ερμηνεία, ἡ — ermineia) despre Sfânta Biserică“ — <ins class="diffchange diffchange-inline">și </ins>slujba <ins class="diffchange diffchange-inline">sfințirii </ins>ei, <ins class="diffchange diffchange-inline">veșmintele și </ins>vasele liturgice, hirotonia <ins class="diffchange diffchange-inline">și funcțiile </ins>lor („Despre hirotonie“), dar cele mai multe sunt consacrate descrierii <ins class="diffchange diffchange-inline">și </ins>explicării doctrinare <ins class="diffchange diffchange-inline">și </ins>simbolice a slujbelor Bisericii (cele 7 Taine, cele 7 Laude) <ins class="diffchange diffchange-inline">și </ins>diversele forme de rugăciune („Despre dumnezeiasca Rugăciune“) <ins class="diffchange diffchange-inline">și </ins>parte din ierurgii, ca rânduiala călugăriei („Despre <ins class="diffchange diffchange-inline">pocăință“</ins>), rânduiala înmormântării, pomenirile <ins class="diffchange diffchange-inline">morților </ins>(„Despre <ins class="diffchange diffchange-inline">sfârșitul </ins>nostru <ins class="diffchange diffchange-inline">și </ins>orânduielile îngropării...“) etc. Ca <ins class="diffchange diffchange-inline">și </ins>Nicolae Cabasila, Sf. Simeon a făcut o explicare a Liturghiei („Despre Sfânta Liturghie“) care nu o egalează pe a marelui său <ins class="diffchange diffchange-inline">înaintaș</ins>. Caracterul predominant al explicării lui Simeon este cel polemic. El combate cu multă <ins class="diffchange diffchange-inline">competență </ins>atât practicile liturgice eterodoxe, dar mai ales practica liturgică latină (azima, <ins class="diffchange diffchange-inline">împărtășirea </ins>sub o singură formă, <ins class="diffchange diffchange-inline">obiecțiile </ins>latine împotriva epiclezei, întârzierea mirungerii copiilor, hirotonia prin ungere în loc de punerea mâinilor etc). Caracteristic pentru explicarea Liturghiei la Sf. Simeon este nu numai polemica (combaterea practicilor <ins class="diffchange diffchange-inline">și inovațiilor </ins>latine <ins class="diffchange diffchange-inline">și </ins>a ereziilor liturgice mai vechi), ci <ins class="diffchange diffchange-inline">și </ins>pledoaria pentru păstrarea nealterată a practicii sau <ins class="diffchange diffchange-inline">tradiției </ins>liturgice ortodoxe. Pentru acest motiv, explicarea Liturghiei Sfântului Simeon, <ins class="diffchange diffchange-inline">deși </ins>inferioară celei a lui Cabasila, a fost cultivată <ins class="diffchange diffchange-inline">și </ins>folosită de <ins class="diffchange diffchange-inline">ortodocși </ins>mai mult decât cea a lui Cabasila, care a fost apreciată mult de catolici, atât pentru valoarea ei, cât <ins class="diffchange diffchange-inline">și </ins>pentru caracterul ei irenic (lipsit de polemică, evitând chestiunile de amănunt prin care Liturghia ortodoxă se <ins class="diffchange diffchange-inline">deosebește </ins>de cea catolică <ins class="diffchange diffchange-inline">și </ins>care constituie obiect de polemică interconfesională). Locul cel dintâi, ca valoare <ins class="diffchange diffchange-inline">și </ins>extensiune, în opera liturgică a Sf. Simeon, îl ocupă nu explicarea Liturghiei, ci a <ins class="diffchange diffchange-inline">veșmintelor și </ins>obiectelor liturgice, a bisericii <ins class="diffchange diffchange-inline">și </ins>a sfintelor slujbe, el fiind în această materie singurul interpret ortodox <ins class="diffchange diffchange-inline">și </ins>deci singura călăuză, neavând nici <ins class="diffchange diffchange-inline">înaintași și </ins>nici <ins class="diffchange diffchange-inline">urmași</ins>. Explicarea sa se bazează — în majoritatea cazurilor — pe <ins class="diffchange diffchange-inline">înțelesul </ins>direct al formulelor sau textelor liturgice. Marele ierarh nu este însă numai un tâlcuitor al slujbei ortodoxe, ci <ins class="diffchange diffchange-inline">și </ins>un restaurator sau orânduitoral ei: el a <ins class="diffchange diffchange-inline">așezat </ins>canoane la Utrenia cântată, după Ps. 50, căci la această slujbă, după vechiul tipic al Bisericii din Constantinopol, nu erau prevăzute canoane. A orânduit de asemenea să se facă <ins class="diffchange diffchange-inline">înălțarea </ins>pâinii în cinstea Sfintei Fecioare, la fiecare Utrenie, după Cânt. 9. El este totodată un mare animator al spiritului liturgic, făcând apeluri numeroase către clerici de a nu-<ins class="diffchange diffchange-inline">și </ins>uita slujba, adică misiunea, <ins class="diffchange diffchange-inline">funcția </ins>lor harismatică sau <ins class="diffchange diffchange-inline">sfințitoare</ins>. Tratatul său „Despre <ins class="diffchange diffchange-inline">preoție“ </ins>este în fond o caldă pledoarie pentru slujba Liturghiei, care constituie culmea darurilor supranaturale conferite clericilor prin hirotonie, <ins class="diffchange diffchange-inline">și </ins>pe care îi îndeamnă să o <ins class="diffchange diffchange-inline">săvârșească </ins>cât mai des pentru <ins class="diffchange diffchange-inline">sfințirea credincioșilor</ins>. Opera Sf. Simeon are, în întregimea ei, <ins class="diffchange diffchange-inline">semnificația și </ins>valoarea unei ultime <ins class="diffchange diffchange-inline">și </ins>mari apologii a Ortodoxiei. Ea <ins class="diffchange diffchange-inline">urmărește </ins>să explice <ins class="diffchange diffchange-inline">și </ins>să expună pentru fiecare dintre <ins class="diffchange diffchange-inline">instituțiile și tradițiile </ins>de cult ale Bisericii Ortodoxe temeiurile dogmatice, istorice <ins class="diffchange diffchange-inline">și </ins>simbolice care le justifică <ins class="diffchange diffchange-inline">și </ins>prin care ele se valorifică în tezaurul dogmatic <ins class="diffchange diffchange-inline">și </ins>liturgic al <ins class="diffchange diffchange-inline">creștinătății</ins>, mai ales în <ins class="diffchange diffchange-inline">comparație </ins>cu <ins class="diffchange diffchange-inline">particularitățile și inovațiile </ins>catolice de atunci.  </div></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'>−</td><td style="color:black; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #ffe49c; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>Opera Sf. Simeon al Tesalonicului a fost tipărită pentru prima dată la noi în <del class="diffchange diffchange-inline">ţară </del>de patriarhul Dositei al Ierusalimului, la <del class="diffchange diffchange-inline">Iaşi</del>, în 1683. Această <del class="diffchange diffchange-inline">ediţie </del>este folosită de J.P. Migne, care o <del class="diffchange diffchange-inline">retipăreşte </del>în vol. 155 al Patrologiei sale, în secolul trecut. Chezarie, episcop al Râmnicului, o traduce în limba română <del class="diffchange diffchange-inline">şi </del>o <del class="diffchange diffchange-inline">tipăreşte </del>la <del class="diffchange diffchange-inline">Bucureşti</del>, în 1765, sub titlul: „Voroavă de întrebări <del class="diffchange diffchange-inline">şi </del>răspunsuri“. Va fi retipărită în 1865-1866, cu titlul: „Tractat asupra tuturor dogmelor <del class="diffchange diffchange-inline">credinţei </del>noastre ortodoxe“, <del class="diffchange diffchange-inline">Bucureşti</del>, de tipograful Toma Teodorescu. În 1929, Pr. M. Bulacu publică la Oradea: „Voroavă de întrebări <del class="diffchange diffchange-inline">şi </del>răspunsuri, a lui Simeon arhiepiscopul Tesalonicului“. Forma de expunere a operei Sf. Simeon este de întrebări <del class="diffchange diffchange-inline">şi </del>răspunsuri, formă ce va fi folosită mai târziu de catehismele <del class="diffchange diffchange-inline">şi </del>erminiile liturgice ortodoxe.  </div></td><td class='diff-marker'>+</td><td style="color:black; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #a3d3ff; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>Opera Sf. Simeon al Tesalonicului a fost tipărită pentru prima dată la noi în <ins class="diffchange diffchange-inline">țară </ins>de patriarhul Dositei al Ierusalimului, la <ins class="diffchange diffchange-inline">Iași</ins>, în 1683. Această <ins class="diffchange diffchange-inline">ediție </ins>este folosită de J.P. Migne, care o <ins class="diffchange diffchange-inline">retipărește </ins>în vol. 155 al Patrologiei sale, în secolul trecut. Chezarie, episcop al Râmnicului, o traduce în limba română <ins class="diffchange diffchange-inline">și </ins>o <ins class="diffchange diffchange-inline">tipărește </ins>la <ins class="diffchange diffchange-inline">București</ins>, în 1765, sub titlul: „Voroavă de întrebări <ins class="diffchange diffchange-inline">și </ins>răspunsuri“. Va fi retipărită în 1865-1866, cu titlul: „Tractat asupra tuturor dogmelor <ins class="diffchange diffchange-inline">credinței </ins>noastre ortodoxe“, <ins class="diffchange diffchange-inline">București</ins>, de tipograful Toma Teodorescu. În 1929, Pr. M. Bulacu publică la Oradea: „Voroavă de întrebări <ins class="diffchange diffchange-inline">și </ins>răspunsuri, a lui Simeon arhiepiscopul Tesalonicului“. Forma de expunere a operei Sf. Simeon este de întrebări <ins class="diffchange diffchange-inline">și </ins>răspunsuri, formă ce va fi folosită mai târziu de catehismele <ins class="diffchange diffchange-inline">și </ins>erminiile liturgice ortodoxe.  </div></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>==Posteritatea==</div></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>==Posteritatea==</div></td></tr>
<tr><td colspan="2" class="diff-lineno" id="mw-diff-left-l23" >Linia 23:</td>
<td colspan="2" class="diff-lineno">Linia 23:</td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>[[Categorie:Episcopi ai Tesalonicului]]</div></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>[[Categorie:Episcopi ai Tesalonicului]]</div></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>[[Categorie:Sfinți]]</div></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>[[Categorie:Sfinți]]</div></td></tr>
<tr><td colspan="2"> </td><td class='diff-marker'>+</td><td style="color:black; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #a3d3ff; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div><ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">[[Categorie:Sfinți greci]]</ins></div></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>[[Categorie:Teologi]]</div></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>[[Categorie:Teologi]]</div></td></tr>
</table>Nick15https://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=Simeon_al_Tesalonicului&diff=39096&oldid=prevNick15: /* Note */2014-08-14T08:40:16Z<p><span dir="auto"><span class="autocomment">Note</span></span></p>
<table class="diff diff-contentalign-left" data-mw="interface">
<col class="diff-marker" />
<col class="diff-content" />
<col class="diff-marker" />
<col class="diff-content" />
<tr style="vertical-align: top;" lang="ro">
<td colspan="2" style="background-color: white; color:black; text-align: center;">← Versiunea anterioară</td>
<td colspan="2" style="background-color: white; color:black; text-align: center;">Versiunea de la data 14 august 2014 08:40</td>
</tr><tr><td colspan="2" class="diff-lineno" id="mw-diff-left-l22" >Linia 22:</td>
<td colspan="2" class="diff-lineno">Linia 22:</td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>[[Categorie:Episcopi]]</div></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>[[Categorie:Episcopi]]</div></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>[[Categorie:Episcopi ai Tesalonicului]]</div></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>[[Categorie:Episcopi ai Tesalonicului]]</div></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'>−</td><td style="color:black; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #ffe49c; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>[[Categorie:<del class="diffchange diffchange-inline">Sfinţi</del>]]</div></td><td class='diff-marker'>+</td><td style="color:black; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #a3d3ff; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>[[Categorie:<ins class="diffchange diffchange-inline">Sfinți</ins>]]</div></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>[[Categorie:Teologi]]</div></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>[[Categorie:Teologi]]</div></td></tr>
</table>Nick15https://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=Simeon_al_Tesalonicului&diff=33018&oldid=prevInistea: img2013-04-05T23:40:05Z<p>img</p>
<table class="diff diff-contentalign-left" data-mw="interface">
<col class="diff-marker" />
<col class="diff-content" />
<col class="diff-marker" />
<col class="diff-content" />
<tr style="vertical-align: top;" lang="ro">
<td colspan="2" style="background-color: white; color:black; text-align: center;">← Versiunea anterioară</td>
<td colspan="2" style="background-color: white; color:black; text-align: center;">Versiunea de la data 5 aprilie 2013 23:40</td>
</tr><tr><td colspan="2" class="diff-lineno" id="mw-diff-left-l1" >Linia 1:</td>
<td colspan="2" class="diff-lineno">Linia 1:</td></tr>
<tr><td colspan="2"> </td><td class='diff-marker'>+</td><td style="color:black; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #a3d3ff; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div><ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">[[Image:Symeon of Thessaloniki.jpg|thumb|Simeon al Tesalonicului]]</ins></div></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>Cel întru [[sfinți]] părintele nostru '''Simeon al Tesalonicului''' (aprox. 1381-1429) a fost [[arhiepiscop]] de [[Tesalonic]] de la 1410 și până la moartea sa, în septembrie 1429<ref>Tesalonicul va cădea sub turci șase luni după moartea sf. Simeon, la [[29 martie]] 1430.</ref>. Este considerat ultimul [[ucenic]] al sfântului [[Grigorie Palama]] și un [[teolog]] important al vremii sale. [[Prăznuire]]a sa în [[Biserica Ortodoxă]] se face la [[15 septembrie]].</div></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>Cel întru [[sfinți]] părintele nostru '''Simeon al Tesalonicului''' (aprox. 1381-1429) a fost [[arhiepiscop]] de [[Tesalonic]] de la 1410 și până la moartea sa, în septembrie 1429<ref>Tesalonicul va cădea sub turci șase luni după moartea sf. Simeon, la [[29 martie]] 1430.</ref>. Este considerat ultimul [[ucenic]] al sfântului [[Grigorie Palama]] și un [[teolog]] important al vremii sale. [[Prăznuire]]a sa în [[Biserica Ortodoxă]] se face la [[15 septembrie]].</div></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"></td></tr>
</table>Inisteahttps://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=Simeon_al_Tesalonicului&diff=33013&oldid=prevInistea: Pagină nouă: Cel întru sfinți părintele nostru '''Simeon al Tesalonicului''' (aprox. 1381-1429) a fost arhiepiscop de Tesalonic de la 1410 și până la moartea sa, în septembri...2013-04-05T23:23:45Z<p>Pagină nouă: Cel întru <a href="/Sfin%C8%9Bi" title="Sfinți">sfinți</a> părintele nostru '''Simeon al Tesalonicului''' (aprox. 1381-1429) a fost <a href="/Arhiepiscop" title="Arhiepiscop">arhiepiscop</a> de <a href="/index.php?title=Tesalonic&action=edit&redlink=1" class="new" title="Tesalonic (pagină inexistentă)">Tesalonic</a> de la 1410 și până la moartea sa, în septembri...</p>
<p><b>Pagină nouă</b></p><div>Cel întru [[sfinți]] părintele nostru '''Simeon al Tesalonicului''' (aprox. 1381-1429) a fost [[arhiepiscop]] de [[Tesalonic]] de la 1410 și până la moartea sa, în septembrie 1429<ref>Tesalonicul va cădea sub turci șase luni după moartea sf. Simeon, la [[29 martie]] 1430.</ref>. Este considerat ultimul [[ucenic]] al sfântului [[Grigorie Palama]] și un [[teolog]] important al vremii sale. [[Prăznuire]]a sa în [[Biserica Ortodoxă]] se face la [[15 septembrie]].<br />
<br />
==Viața==<br />
Sf. Simeon s-a născut în [[Constantinopol]], cel mai probabil între 1381 și 1387. <br />
<br />
S-a făcut de tânăr [[călugăr]] într-una din [[Mănăstire|mănăstirile]] contantinopolitane, poate la mănăstirea isihastă Xanthopouloi<ref>http://en.wikipedia.org/wiki/Symeon_of_Thessaloniki și http://fr.wikipedia.org/wiki/Sym%C3%A9on_de_Thessalonique</ref>. <br />
<br />
În 1410 sau 1416 sau 1417, Simeon a fost ales arhiepiscop al Tesalonicului, și a rămas în [[scaun]] până la moartea sa în septembrie 1429, în perioada dificilă de dinaintea căderii orașului sub turcii otomani.<br />
<br />
==Opera teologică==<br />
Opera<ref>Opera, după: http://www.dervent.ro/dictionar.php?dTitle=U2ltZW9uIGFsIFRlc2Fsb25pY3VsdWk=&dL=S</ref> sa constituie, în ansamblu, cea mai cuprinzătoare interpretare şi apologie a cultului ortodox (sec. XIV-XV). Scrierile sale au, în parte, cuprins dogmatic („împotriva Eresurilor“, „Explicarea Simbolului credinţei“, „Despre Preoţie“), dar, în majoritate, au cuprins liturgic. Ele explică simbolismul locaşului sfânt — „Explicare (gr. ερμηνεία, ἡ — ermineia) despre Sfânta Biserică“ — şi slujba sfinţirii ei, veşmintele şi vasele liturgice, hirotonia şi funcţiile lor („Despre hirotonie“), dar cele mai multe sunt consacrate descrierii şi explicării doctrinare şi simbolice a slujbelor Bisericii (cele 7 Taine, cele 7 Laude) şi diversele forme de rugăciune („Despre dumnezeiasca Rugăciune“) şi parte din ierurgii, ca rânduiala călugăriei („Despre pocăinţă“), rânduiala înmormântării, pomenirile morţilor („Despre sfârşitul nostru şi orânduielile îngropării...“) etc. Ca şi Nicolae Cabasila, Sf. Simeon a făcut o explicare a Liturghiei („Despre Sfânta Liturghie“) care nu o egalează pe a marelui său înaintaş. Caracterul predominant al explicării lui Simeon este cel polemic. El combate cu multă competenţă atât practicile liturgice eterodoxe, dar mai ales practica liturgică latină (azima, împărtăşirea sub o singură formă, obiecţiile latine împotriva epiclezei, întârzierea mirungerii copiilor, hirotonia prin ungere în loc de punerea mâinilor etc). Caracteristic pentru explicarea Liturghiei la Sf. Simeon este nu numai polemica (combaterea practicilor şi inovaţiilor latine şi a ereziilor liturgice mai vechi), ci şi pledoaria pentru păstrarea nealterată a practicii sau tradiţiei liturgice ortodoxe. Pentru acest motiv, explicarea Liturghiei Sfântului Simeon, deşi inferioară celei a lui Cabasila, a fost cultivată şi folosită de ortodocşi mai mult decât cea a lui Cabasila, care a fost apreciată mult de catolici, atât pentru valoarea ei, cât şi pentru caracterul ei irenic (lipsit de polemică, evitând chestiunile de amănunt prin care Liturghia ortodoxă se deosebeşte de cea catolică şi care constituie obiect de polemică interconfesională). Locul cel dintâi, ca valoare şi extensiune, în opera liturgică a Sf. Simeon, îl ocupă nu explicarea Liturghiei, ci a veşmintelor şi obiectelor liturgice, a bisericii şi a sfintelor slujbe, el fiind în această materie singurul interpret ortodox şi deci singura călăuză, neavând nici înaintaşi şi nici urmaşi. Explicarea sa se bazează — în majoritatea cazurilor — pe înţelesul direct al formulelor sau textelor liturgice. Marele ierarh nu este însă numai un tâlcuitor al slujbei ortodoxe, ci şi un restaurator sau orânduitoral ei: el a aşezat canoane la Utrenia cântată, după Ps. 50, căci la această slujbă, după vechiul tipic al Bisericii din Constantinopol, nu erau prevăzute canoane. A orânduit de asemenea să se facă înălţarea pâinii în cinstea Sfintei Fecioare, la fiecare Utrenie, după Cânt. 9. El este totodată un mare animator al spiritului liturgic, făcând apeluri numeroase către clerici de a nu-şi uita slujba, adică misiunea, funcţia lor harismatică sau sfinţitoare. Tratatul său „Despre preoţie“ este în fond o caldă pledoarie pentru slujba Liturghiei, care constituie culmea darurilor supranaturale conferite clericilor prin hirotonie, şi pe care îi îndeamnă să o săvârşească cât mai des pentru sfinţirea credincioşilor. Opera Sf. Simeon are, în întregimea ei, semnificaţia şi valoarea unei ultime şi mari apologii a Ortodoxiei. Ea urmăreşte să explice şi să expună pentru fiecare dintre instituţiile şi tradiţiile de cult ale Bisericii Ortodoxe temeiurile dogmatice, istorice şi simbolice care le justifică şi prin care ele se valorifică în tezaurul dogmatic şi liturgic al creştinătăţii, mai ales în comparaţie cu particularităţile şi inovaţiile catolice de atunci. <br />
<br />
Opera Sf. Simeon al Tesalonicului a fost tipărită pentru prima dată la noi în ţară de patriarhul Dositei al Ierusalimului, la Iaşi, în 1683. Această ediţie este folosită de J.P. Migne, care o retipăreşte în vol. 155 al Patrologiei sale, în secolul trecut. Chezarie, episcop al Râmnicului, o traduce în limba română şi o tipăreşte la Bucureşti, în 1765, sub titlul: „Voroavă de întrebări şi răspunsuri“. Va fi retipărită în 1865-1866, cu titlul: „Tractat asupra tuturor dogmelor credinţei noastre ortodoxe“, Bucureşti, de tipograful Toma Teodorescu. În 1929, Pr. M. Bulacu publică la Oradea: „Voroavă de întrebări şi răspunsuri, a lui Simeon arhiepiscopul Tesalonicului“. Forma de expunere a operei Sf. Simeon este de întrebări şi răspunsuri, formă ce va fi folosită mai târziu de catehismele şi erminiile liturgice ortodoxe. <br />
<br />
==Posteritatea==<br />
Simeon al Tesalonicului a fost canonizat la [[3 mai]] 1981 de [[Biserica Ortodoxă a Constantinopolului|Patriarhia de Constantinopol]] și de [[Biserica Ortodoxă a Greciei|Biserica Greciei]], cu data de prăznuire la [[15 septembrie]]. <br />
<br />
==Note==<br />
<references /><br />
<br />
[[Categorie:Episcopi]]<br />
[[Categorie:Episcopi ai Tesalonicului]]<br />
[[Categorie:Sfinţi]]<br />
[[Categorie:Teologi]]</div>Inistea