Sfintele Taine: Diferență între versiuni

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
(el)
m (Corectare diacritice. Actualizare legături.)
 
(Nu s-au afișat 2 versiuni intermediare efectuate de alți 2 utilizatori)
Linia 1: Linia 1:
 
{{spiritualitate}}
 
{{spiritualitate}}
'''Sfintele Taine''' sunt acele lucrări deosebite ale [[harul]]ui divin prin care omul intră în [[Biserică]] şi se sfinţeşte. [[Biserica Ortodoxă]] consideră că Sfintele Taine sunt lăsate de însuşi Domnul nostru [[Iisus Hristos]], ca o lucrare a Duhului Sfânt, Mângâietorul promis de El ucenicilor săi.
+
'''Sfintele Taine''' sunt acele lucrări deosebite ale [[har]]ului divin prin care omul intră în [[Biserică]] și se sfințește. [[Biserica Ortodoxă]] consideră că Sfintele Taine sunt lăsate de însuși Domnul nostru [[Iisus Hristos]], ca o lucrare a Duhului Sfânt, Mângâietorul promis de El ucenicilor săi.
  
Sfintele Taine sunt o lucrare a harului lui Dumnezeu în Biserică, şi prin Biserică, Trupul viu al lui Hristos în istorie. Această lucrare a harului nu este una mecanică, ci este lucrarea dinamică a harului în Biserica cea vie. Concret lucrarea aceasta tainică a harului este însoţită de slujbe şi semne vizibile, stabilite în timp de Biserică. Sfântul [[Ioan Gură de Aur]] spune că ele se numesc taine pentru că ceea ce credem este diferit de ceea ce vedem, adică a harul lucrează în mod nevăzut pentru credinţa Bisericii, prin nişte semne văzute.
+
Sfintele Taine sunt o lucrare a harului lui Dumnezeu în Biserică, și prin Biserică, Trupul viu al lui Hristos în istorie. Această lucrare a harului nu este una mecanică, ci este lucrarea dinamică a harului în Biserica cea vie. Concret lucrarea aceasta tainică a harului este însoțită de slujbe și semne vizibile, stabilite în timp de Biserică. Sfântul [[Ioan Gură de Aur]] spune că ele se numesc taine pentru că ceea ce credem este diferit de ceea ce vedem, adică a harul lucrează în mod nevăzut pentru credința Bisericii, prin niște semne văzute.
  
 
==Etimologie==
 
==Etimologie==
  
Termenul ''sacrament'' vine din latinescul ''sacramentum'', care înseamnă "un lucru sau act sfințit", i.e. "ceva sfânt" (sacru), "a sfinți"; la rându-i, termenul este traducerea în latina bisericească a grecescului ''mysterion'', care înseamă "taină" (provenind din slavonă în limba română).
+
Termenul ''sacrament'' vine din latinescul ''sacramentum'', care înseamnă „un lucru sau act sfințit”, i.e. „ceva sfânt” (sacru), „a sfinți”; la rându-i, termenul este traducerea în latina bisericească a grecescului ''mysterion'', care înseamă „taină” (provenind din slavonă în limba română).
  
În secolele XIX-XX teologii români au folosit în paralel cuvintele "taină", "misteriu" şi "sacrament", pentru ca în a doua jumătate a secolului XX teologia ortodoxă românească să opteze definitiv pentru "taină" şi "sfinte taine". "Sacrament" a rămas astfel un termen utilizat de teologia catolică, iar neologismul "misteriu" a fost eliminat definitiv din teologia ortodoxă românească.
+
În secolele XIX–XX teologii români au folosit în paralel cuvintele „taină”, „misteriu” și „sacrament”, pentru ca în a doua jumătate a secolului al XX-lea teologia ortodoxă românească să opteze definitiv pentru „taină” și „sfinte taine”. „Sacrament” a rămas astfel un termen utilizat de teologia catolică, iar neologismul „misteriu” a fost eliminat definitiv din teologia ortodoxă românească.
  
 
==Tainele==
 
==Tainele==
Sub influenţa teologiei de şcoală (scolastice), se vorbeşte în general de şapte Sfinte Taine:
+
Sub influența teologiei de școală (scolastice), se vorbește în general de șapte Sfinte Taine:
 
*[[Botez]]ul
 
*[[Botez]]ul
 
*[[Mirungere]]a
 
*[[Mirungere]]a
*[[Euharistia|Sfânta Împărtășanie]]
+
*[[Euharistie|Sfânta Împărtășanie]]
 
*[[Spovedania|Mărturisirea]]
 
*[[Spovedania|Mărturisirea]]
 
*[[Maslu|Sf. Maslu]]
 
*[[Maslu|Sf. Maslu]]
*[[Căsătoria]]
+
*[[Căsătorie|Căsătoria]]
 
*[[Hirotonie|Preoția]]
 
*[[Hirotonie|Preoția]]
Acest număr de şapte taine "oficiale" s-a încetăţenit în teologia occidentală în secolul al XVII-lea. [[Sfinţii Părinţi]] însă nu au dat un număr fix: deşi unii au vorbit de şapte (număr simbolic al perfecţiunii), sfântul [[Ioan Damaschin]] a vorbit de două, [[Dionisie Areopagitul]] a vorbit de şase, Ioasaf, mitropolit de Efes (sec. XV) a vorbit de zece.
 
  
Printre lucrările Bisericii considerate la diferite momente ca "sfinte taine" s-ar mai număra:
+
Acest număr de șapte taine „oficiale” s-a încetățenit în teologia occidentală în secolul al XVII-lea. [[Sfinții Părinți]] însă nu au dat un număr fix: deși unii au vorbit de șapte (număr simbolic al perfecțiunii), sfântul [[Ioan Damaschin]] a vorbit de două; [[Dionisie Areopagitul]] a vorbit de șase; Ioasaf, mitropolit de Efes (sec. XV) a vorbit de zece.
 +
 
 +
Printre lucrările Bisericii considerate la diferite momente ca „sfinte taine” s-ar mai număra:
 
* slujba înmormântării  
 
* slujba înmormântării  
 
* călugăria (tunderea în [[monahism]])
 
* călugăria (tunderea în [[monahism]])
* binecuvântarea mare a apelor la [[Epifanie]]
+
* binecuvântarea mare a apelor la [[Epifania|Epifanie]]
 
* ungerea unui monarh.
 
* ungerea unui monarh.
  
Redescoperirea istorică şi teologică a unui sens mai puţin scolastic al Sfintelor Taine, a făcut pe unii teologi ortodocşi să facă o distincţie între taine şi sacramente, considerând că sacramentele ar fi cele şapte cunoscute, iar tainele ar fi mai multe, şi anume oriunde este o lucrare liturgică a harului prin Biserică dată omului spre înaintare în viaţa creştină.
+
Redescoperirea istorică și teologică a unui sens mai puțin scolastic al Sfintelor Taine, a făcut pe unii teologi ortodocși să facă o distincție între taine și sacramente, considerând că sacramentele ar fi cele șapte cunoscute, iar tainele ar fi mai multe, și anume oriunde este o lucrare liturgică a harului prin Biserică dată omului spre înaintare în viața creștină.
  
==Împărţiri==
+
==Împărțiri==
  
Într-un sens mai larg, întreaga viață a creștinului poate fi înțeleasă ca o unică taină, ca in sacrament în întregul ei. Diferitele aspecte ale acestuia sunt exprimate prin diferite acte, unele înfăptuite o singură dată în viață ([[Botez]]ul, [[Căsătorie|Căsătoria]], altele poate chiar zilnic ([[Spovedania]], [[Euharistie|Împărtășania]]).
+
Într-un sens mai larg, întreaga viață a creștinului poate fi înțeleasă ca o unică taină, ca și un sacrament în întregul ei. Diferitele aspecte ale acestuia sunt exprimate prin diferite acte, unele înfăptuite o singură dată în viață ([[Botez]]ul, [[Căsătorie|Căsătoria]], altele poate chiar zilnic ([[Spovedania]], [[Euharistie|Împărtășania]]).
  
 
==Surse==
 
==Surse==
  
 
*[[:en:Holy_Mysteries]]
 
*[[:en:Holy_Mysteries]]
 
+
*en: [http://oca.org/OCchapter.asp?SID=2&ID=50 The Sacraments] ''The Orthodox Faith'' de Pr. [[Thomas Hopko]]  
În limba engleză:
+
*en: ''[http://www.fatheralexander.org/booklets/english/history_timothy_ware_2.htm#n5  Orthodox Church]'' de PS [[Kallistos (Ware) de Diokleia|Kallistos Ware]]
*[http://oca.org/OCchapter.asp?SID=2&ID=50 The Sacraments] - ''The Orthodox Faith'' de Pr. [[Thomas Hopko]]  
 
*''[http://www.fatheralexander.org/booklets/english/history_timothy_ware_2.htm#n5  Orthodox Church]'' de PS [[Kallistos (Ware) de Diokleia|Kallistos Ware]]
 
  
  
  
[[Categorie:Sfinte Taine]]
+
[[Categorie:Sfinte Taine|*]]
 
[[Categorie:Teologie]]
 
[[Categorie:Teologie]]
  
Linia 49: Linia 48:
 
[[en:Holy_Mysteries]]
 
[[en:Holy_Mysteries]]
 
[[fr:Saints Mystères]]
 
[[fr:Saints Mystères]]
 +
[[mk:Свети Тајни]]

Versiunea curentă din 15 august 2017 08:15

Acest articol face parte din seria
Spiritualitate ortodoxă
Sfintele Taine
BotezulMirungerea
Sf. ÎmpărtășanieSpovedania
CăsătoriaPreoția
Sf. Maslu
Starea omului
PăcatulPatimaVirtutea
RaiulIadul
Păcate
Păcate strigătoare la cer
Păcate capitale
Alte păcate
Păcatele limbii
Virtuți
Virtuțile teologice

CredințaNădejdeaIubirea

Virtuțile morale

ÎnțelepciuneaSmerenia
RăbdareaStăruința în bine
PrieteniaIertareaBlândețea
PaceaMilaDreptateaHărnicia

Etapele vieții duhovnicești
Despătimirea (Curățirea)
Contemplația
Îndumnezeirea
Isihasm
Trezvia Pocăința
IsihiaDiscernământul
Mintea
Asceza
FecioriaAscultarea
StatorniciaPostul
SărăciaMonahismul
Rugăciunea
ÎnchinareaCinstirea
Pravila de rugăciune
Rugăciunea lui Iisus
Sf. MoașteSemnul Sf. Cruci
Sfinții Părinți
Părinții apostolici
Părinții pustiei
Părinții capadocieni
Filocalia
Scara dumnezeiescului urcuș
Editați această casetă

Sfintele Taine sunt acele lucrări deosebite ale harului divin prin care omul intră în Biserică și se sfințește. Biserica Ortodoxă consideră că Sfintele Taine sunt lăsate de însuși Domnul nostru Iisus Hristos, ca o lucrare a Duhului Sfânt, Mângâietorul promis de El ucenicilor săi.

Sfintele Taine sunt o lucrare a harului lui Dumnezeu în Biserică, și prin Biserică, Trupul viu al lui Hristos în istorie. Această lucrare a harului nu este una mecanică, ci este lucrarea dinamică a harului în Biserica cea vie. Concret lucrarea aceasta tainică a harului este însoțită de slujbe și semne vizibile, stabilite în timp de Biserică. Sfântul Ioan Gură de Aur spune că ele se numesc taine pentru că ceea ce credem este diferit de ceea ce vedem, adică a harul lucrează în mod nevăzut pentru credința Bisericii, prin niște semne văzute.

Etimologie

Termenul sacrament vine din latinescul sacramentum, care înseamnă „un lucru sau act sfințit”, i.e. „ceva sfânt” (sacru), „a sfinți”; la rându-i, termenul este traducerea în latina bisericească a grecescului mysterion, care înseamă „taină” (provenind din slavonă în limba română).

În secolele XIX–XX teologii români au folosit în paralel cuvintele „taină”, „misteriu” și „sacrament”, pentru ca în a doua jumătate a secolului al XX-lea teologia ortodoxă românească să opteze definitiv pentru „taină” și „sfinte taine”. „Sacrament” a rămas astfel un termen utilizat de teologia catolică, iar neologismul „misteriu” a fost eliminat definitiv din teologia ortodoxă românească.

Tainele

Sub influența teologiei de școală (scolastice), se vorbește în general de șapte Sfinte Taine:

Acest număr de șapte taine „oficiale” s-a încetățenit în teologia occidentală în secolul al XVII-lea. Sfinții Părinți însă nu au dat un număr fix: deși unii au vorbit de șapte (număr simbolic al perfecțiunii), sfântul Ioan Damaschin a vorbit de două; Dionisie Areopagitul a vorbit de șase; Ioasaf, mitropolit de Efes (sec. XV) a vorbit de zece.

Printre lucrările Bisericii considerate la diferite momente ca „sfinte taine” s-ar mai număra:

  • slujba înmormântării
  • călugăria (tunderea în monahism)
  • binecuvântarea mare a apelor la Epifanie
  • ungerea unui monarh.

Redescoperirea istorică și teologică a unui sens mai puțin scolastic al Sfintelor Taine, a făcut pe unii teologi ortodocși să facă o distincție între taine și sacramente, considerând că sacramentele ar fi cele șapte cunoscute, iar tainele ar fi mai multe, și anume oriunde este o lucrare liturgică a harului prin Biserică dată omului spre înaintare în viața creștină.

Împărțiri

Într-un sens mai larg, întreaga viață a creștinului poate fi înțeleasă ca o unică taină, ca și un sacrament în întregul ei. Diferitele aspecte ale acestuia sunt exprimate prin diferite acte, unele înfăptuite o singură dată în viață (Botezul, Căsătoria, altele poate chiar zilnic (Spovedania, Împărtășania).

Surse