Sfințirea (obiectelor de cult)
Biserica Ortodoxă are mai multe slujbe sau ritualuri de sfinţire, sau de binecuvântare a unor obiecte destinate cultului: potir, disc, linguriţă, copie (lance), acoperămintele pentru sfintele vase etc.
Totuşi, când se vorbeşte de "sfinţirea" anumitor lucruri/obiecte, termenul "sfinţire" este sau rezonează, în ziua de astăzi prea puternic faţă de realitatea pe care o acoperă. Sinonimul mai potrivit pentru "sfinţire", în acest caz, ar fi "consacrare". "Consacrare" nu e doar mai inteligibil pentru omul de azi (exemplu: "Acest caiet mi-l consacru pentru a-mi scrie jurnalul."), dar este şi mai exact.
Biserica (nu doar preotul, în mod magic), prin preot şi toată comunitatea împreună cu el, consacră anumite obiecte cultului. Astfel, fiind ele consacrate unei lucrări de sfinţire, unei lucrări a harului lui Dumnezeu, spunem ca sunt "sfinţite".
