Sfințirea (obiectelor de cult): Diferență între versiuni
(nou) |
|||
| Linia 1: | Linia 1: | ||
| − | Biserica Ortodoxă are mai multe slujbe sau ritualuri de [[sfinţire]], sau de [[binecuvântare]] a unor obiecte destinate cultului: potir, disc, linguriţă, copie (lance), acoperămintele pentru sfintele vase etc. | + | Biserica Ortodoxă are mai multe slujbe sau ritualuri de [[sfinţire]], sau de [[binecuvântare]] a unor obiecte destinate cultului: [[potir]], [[disc]], [[linguriţă]], [[copie]] (lance), acoperămintele pentru sfintele vase etc. |
Totuşi, când se vorbeşte de "sfinţirea" anumitor lucruri/obiecte, termenul "sfinţire" este sau rezonează, în ziua de astăzi prea puternic faţă de realitatea pe care o acoperă. Sinonimul mai potrivit pentru "sfinţire", în acest caz, ar fi "consacrare". "Consacrare" nu e doar mai inteligibil pentru omul de azi (exemplu: "Acest caiet mi-l consacru pentru a-mi scrie jurnalul."), dar este şi mai exact. | Totuşi, când se vorbeşte de "sfinţirea" anumitor lucruri/obiecte, termenul "sfinţire" este sau rezonează, în ziua de astăzi prea puternic faţă de realitatea pe care o acoperă. Sinonimul mai potrivit pentru "sfinţire", în acest caz, ar fi "consacrare". "Consacrare" nu e doar mai inteligibil pentru omul de azi (exemplu: "Acest caiet mi-l consacru pentru a-mi scrie jurnalul."), dar este şi mai exact. | ||
| − | Biserica (nu doar | + | [[Biserica]] (nu doar [[preot]]ul, în mod magic), prin preot şi toată comunitatea împreună cu el, consacră anumite obiecte cultului. Astfel, fiind ele consacrate unei lucrări de sfinţire, unei lucrări a harului lui Dumnezeu, spunem ca sunt "sfinţite". |
[[Categorie:Obiecte liturgice]] | [[Categorie:Obiecte liturgice]] | ||
Versiunea de la data 28 decembrie 2006 20:14
Biserica Ortodoxă are mai multe slujbe sau ritualuri de sfinţire, sau de binecuvântare a unor obiecte destinate cultului: potir, disc, linguriţă, copie (lance), acoperămintele pentru sfintele vase etc.
Totuşi, când se vorbeşte de "sfinţirea" anumitor lucruri/obiecte, termenul "sfinţire" este sau rezonează, în ziua de astăzi prea puternic faţă de realitatea pe care o acoperă. Sinonimul mai potrivit pentru "sfinţire", în acest caz, ar fi "consacrare". "Consacrare" nu e doar mai inteligibil pentru omul de azi (exemplu: "Acest caiet mi-l consacru pentru a-mi scrie jurnalul."), dar este şi mai exact.
Biserica (nu doar preotul, în mod magic), prin preot şi toată comunitatea împreună cu el, consacră anumite obiecte cultului. Astfel, fiind ele consacrate unei lucrări de sfinţire, unei lucrări a harului lui Dumnezeu, spunem ca sunt "sfinţite".
