Sfinții români din închisori: Diferență între versiuni

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
(completări, reformulări, reorganizare, format:îmbunătățire)
Linia 1: Linia 1:
[[Imagine:Sfinții închisorilor.bmp|thumb|right]]
+
{{Îmbunătățire}}
'''Sfinții români din închisori''' (numiți și '''sfinții închisorilor''') sunt românii ortodocși care au pătimit în închisorile comuniste pentru [[Hristos]] și, fie au murit ca [[mucenic]]i, fie au fost eliberați. Între 2 și 3 milioane de români au suferit în temnițele comuniste, iar 800 de mii dintre ei au și murit acolo. Totuși, nu putem spune că toți ortodocșii care au fost eliberați din temniță au dus o viață sfântă după aceasta și din această cauză, nu-i putem pune pe toți aceștia în categoria [[sfinți]]lor.
+
'''Sfinții români din închisori''' (numiți și '''sfinții închisorilor''') creștinii ortodocși care au care au murit sau au suferit pentru Hristos în închisorile comuniste pentru [[Hristos]] și, ca [[mucenic]]i sau [[mărturisitor]]i. Aceștia sunt considerați sfinți și cinstiți ca atare de către cei care au evlavie față de ei, dar nu au fost [[proslăvire|canonizați]] încă de nici o Biserică Ortodoxă.  
 
 
Deși nici unul dintre ei n-a fost încă [[proslăvire|canonizat]], cei care îi cinstesc în [[praznic|prăznuiesc]] pe [[14 mai]].<ref>http://danielvla.wordpress.com/2014/05/14/14-mai-ziua-aleasa-de-parintele-iustin-parvu-pentru-cinstirea-sfintilor-inchisorilor/</ref>
 
  
 
==Personalități==
 
==Personalități==
 
''Articol principal: [[Lista sfinților români din închisori]]''
 
''Articol principal: [[Lista sfinților români din închisori]]''
  
În închisorile comuniste au ajuns mai multe personalități, iar multe dintre ele au fost membri ai diferitor partide politice din România. Una dintre cele mai remarcabile și cunoscute personalități din rândul sfinților închisorilor este [[mucenic]]ul [[Valeriu Gafencu]]. De asemenea, au suferit pesonalități care au devenit mai târziu, duhovnici foarte iubiți și cunoscuți. Este vorba de oameni ca [[Iustin Pârvu]], [[Arsenie Papacioc|Anghel Papacioc]] (mai târziu, când a intrat în [[monahism]], a luat numele Arsenie), [[Sofian Boghiu]], [[Cleopa Ilie]], [[Arsenie Boca]], [[Gheorghe Calciu-Dumitreasa]] sau [[Bartolomeu Anania]].
+
În închisorile comuniste au ajuns mai multe personalități, membri sau nu ai diferitor partide politice și mișcări de extremă dreapta din România.  
 +
 
 +
Una dintre cele mai remarcabile, mai cunoscute și mai frecvent evocate personalități din rândul sfinților închisorilor este [[Valeriu Gafencu]], care a murit în închisoare.  
 +
 
 +
De asemenea, printre cei care au suferit în închisorile comuniste s-au aflat și personalități - monahi și clerici - care au devenit iubiți și cunoscuți în primul rând prin ca duhovnici și povățuitori de suflete, precum părinții [[Sofian Boghiu]], [[Gheorghe Calciu-Dumitreasa]], [[Arsenie Papacioc]], [[Iustin Pârvu]], sau pentru lucrarea lor ca ierarhi și cărturari - mitropolitul [[Bartolomeu Anania]].
 +
 
 +
Duhovnici cunoscuți precum părintele [[Arsenie Boca]] au sau părintele [[Ilie Cleopa|Cleopa]] au trecut prin experiența închisorilor pentru un timp scurt, precum cel dintâi sau au rămas sub urmărirea permanentă a Securității, precum cel de-al doilea.  
 +
 
 +
==Evlavia populară și procesul de canonizare==
  
==Alți sfinți ai închisorilor==
+
Spre deosebire de [[Biserica Ortodoxă Rusă]], care a canonizat un număr important de [[Noii martiri și mărturisitori ai Rusiei|sfinți martiri și mărturisitori ai perioadei comuniste]], Biserica Ortodoxă Română nu a făcut încă nici o proslăvire oficială a sfinților perioadei comuniste.
Deși când vorbești de sfinții închisorilor te gândești în primul rând la cei din temnițele comuniste. Într-un sens mai larg, sfinți ai închisorilor sunt și mucenicii români care au fost întemnițați în Imperiul Habsburgic. Tot în categoria sfinților închisorilor mai sunt puși și diferinți legionari care au fost uciși în timpul regimului lui Carol al II-lea, cum ar fi [[Nicoleta Nicolescu]], care a avut suferințe mari înainte de moarte.<ref>http://www.doxologia.ro/puncte-de-vedere/10-iulie-martiriul-nicoletei-nicolescu-o-eroina-inchisorilor-comuniste</ref>
 
  
==Moaște==
+
Această situație particulară s-a datorat și situației distincte a Bisericii Române, care, de la obținerea [[autocefalie]]i, proclamase doar (în 1955) un număr foarte mic de sfinți născuți sau care au trăit pe [[teritoriu canonic|teritoriul său canonic]]. De aceea, după 1990, Biserica Ortodoxă Română s-a concentrat pe canonizarea sfinților celor mai cunoscuți, precum și a sfinților din primele veacuri ale Bisericii, în ordine cronologică, ajungându-se până în secolul al XIX-lea.
De la [[moaște]]le sfinților închisorilor a izvorât nu o dată mir. De exemplu, potrivit unei mărturii făcute de [[Danion Vasile]] în 2013, de la un craniu al unui sfânt al închisorilor a izvorât mir în casa unei familii, atunci când un copil bolnav l-a luat în brațe. <ref>http://www.ziarmm.ro/moastele-sfintilor-inchisorilor-au-izvorat-mir-in-bratele-unui-copil-bolnav-din-maramures/</ref>
 
  
Nu se știe exact căror persoane aparțin moaștele.
+
În acest sens, în 2013, purtătorul de cuvânt al [[Biserica Ortodoxă Română|Patriarhiei Române]], pr. Constantin Stoica a făcut următoarea declarație cu privire la posibilitatea canonizării sfinților închisorilor: „Este în atenția Bisericii și această problemă, dar există un principiu cronologic. Mai sunt monahi, mărturisitori, ierarhi din secolele anterioare care trebuie canonizați. Sunt mitropoliți ai Țării Românești care au făcut foarte multe pentru Biserică și care trebuie canonizați. Mai e cuvioasa Mavra din Ceahlău. Pe de altă parte, nu este în practica Bisericii Ortodoxe să se grăbească. În acest moment se fac cercetări asupra tuturor celor care au pătimit în temnițele comuniste din cauza chinurilor, sunt niște criterii stabilite și pe care Patriarhia le-a făcut publice în urmă cu vreo 10 ani. În momentul în care această problemă va fi clarificată, după aceea normal că vor intra în atenția Sfântului Sinod”. {{citare}}
  
==Proslăvire==
+
===Cinstirea ca eroi===
Deocamdată, nici unul dintre sfinții închisorilor n-a fost canonizat. Cu toate acestea, ei deja sunt cinstiți și au o zi neoficială de [[praznic|prăznuire]].  
+
În cultul Bisericii Ortodoxe Române există deocamdată o formă de cinstire colectivă a sfinților închisorilor și de recunoaștere a jertfei lor pentru credință, prin pomenirea lor la Sfânta Liturghie la [[ectenie|ectenia cererii]] de la [[Vohodul Mare|Ieșirea Mare]]<ref> [http://www.dervent.ro/liturghia.php Sfânta Liturghie] (text)</ref> și în slujbele de pomenire a eroilor <ref> [http://molitfelnic.ro/randuiala-parastasului/Rânduiala parastasului] din [[Molitfelnic]].</ref>
  
[[Mitropolia Chișinăului și a Întregii Moldove]], afiliată [[Biserica Ortodoxă Rusă|Patriarhiei Ruse]], a constituit în anul 2011, o comisie de canonizare a sfinților moldoveni (basarabeni). Mai înainte, în același an, [[mitropolit]]ul [[Vladimir (Cantarean) al Chișinăului și al întregii Moldove|Vladimir]] a declarat la o emisiune că susține canonizarea acestor sfinți. Asociația „Noua Galilee” a întocmit o listă cu sfinții basarabeni necanonizați, în care sunt incluși [[Valeriu Gafencu]] și Părintele [[Sofian Boghiu]], care sunt originari din Basarabia, dar au suferit în închisorile din România.<ref>http://www.nouagalilee.info/2011/03/in-sprijinirea-canonizarii-sfintilor-din-pamanturile-basarabiei/#more-237</ref>
+
===Evlavia populară===
 +
[[Imagine:Sfinții închisorilor.bmp|thumb|right]]
 +
Deocamdată, nici unul dintre sfinții închisorilor din România nu a fost canonizat de o Biserică Ortodoxă. Cu toate acestea, cei care îi consideră sfinți îi [[prăznuire|cinstesc]] încă de pe acum, colectiv sau individual, propunând chiar zile anume de prăznuire a acestora<ref>De exemplu, în ziua de  [[14 mai]]: http://danielvla.wordpress.com/2014/05/14/14-mai-ziua-aleasa-de-parintele-iustin-parvu-pentru-cinstirea-sfintilor-inchisorilor/</ref>.
 +
 
 +
În cinstea unora dintre aceștia au fost scrise [[tropar]]e și au fost scrise [[acatist]]e și [[rugăciune|rugăciuni]] și li s-au alcătuit icoane. <ref> Potrivit practicii Bisericii Ortodoxe, existența evlaviei populare față de o persoană considerată sfântă este o condiție necesară a [[proslăvire|trecerii sale în rândul sfinților]] de către Biserica locală (v. materialul: [http://basilica.ro/stiri/sfintii_canonizati_de_catre_biserica_ortodoxa_romana.html Sfinții canonizați de Biserica Ortodoxă Română], basilica.ro).</ref>  
  
În 2013, purtătorul de cuvânt al [[Biserica Ortodoxă Română|Patriarhiei Române]], [[Constantin Stoica]], a făcut următoarea declarație despre canonizarea sfinților închisorilor: „Este în atenția Bisericii și această problemă, dar există un principiu cronologic. Mai sunt monahi, mărturisitori, ierarhi din secolele anterioare care trebuie canonizați. Sunt mitropoliți ai Țării Românești care au făcut foarte multe pentru Biserică și care trebuie canonizați. Mai e cuvioasa Mavra din Ceahlău. Pe de altă parte, nu este în practica Bisericii Ortodoxe să se grăbească. În acest moment se fac cercetări asupra tuturor celor care au pătimit în temnițele comuniste din cauza chinurilor, sunt niște criterii stabilite și pe care Patriarhia le-a făcut publice în urmă cu vreo 10 ani. În momentul în care această problemă va fi clarificată, după aceea normal că vor intra în atenția Sfântului Sinod”.
+
====Imnografie====
 +
Un astfel de rugăciune alcătuită în cinstea sfinților rugăciunilor este și troparul de mai jos:
  
==Imnografie==
 
 
[[Tropar]] ([[glas]]ul 1)  
 
[[Tropar]] ([[glas]]ul 1)  
 
:Mărturisitorii cei adevărați ai lui Hristos cu vitejie  
 
:Mărturisitorii cei adevărați ai lui Hristos cu vitejie  
Linia 33: Linia 41:
 
:Hristoase Dumnezeule, mântuiește sufletele  
 
:Hristoase Dumnezeule, mântuiește sufletele  
 
:noastre.<ref>http://www.crestinortodox.ro/acatiste/acatistul-sfintilor-romani-inchisori-67112.html</ref>
 
:noastre.<ref>http://www.crestinortodox.ro/acatiste/acatistul-sfintilor-romani-inchisori-67112.html</ref>
 +
 +
===Procesul de canonizare===
 +
Mai mulți credincioși care doresc demararea procesului de canonizare a celor care au primit mucenicia sau au suferit ca mărturisitori pentru Hristos în închisorile comuniste au demarat o serie de campanii publice pentru încurajarea evlaviei populare față de aceștia, pentru a aduce în atenția Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române această chestiune și pentru a grăbi procesul de canonizare a acestora.<ref>O listă a acestor campanii, a rugăciunilor și a diferitor materiale cu privire la experiența carcerală din România în perioada comunistă este disponibilă [http://viatalatara.wordpress.com/sfintii-inchisorilor/ aici]. </ref>
 +
 +
[[Mitropolia Chișinăului și a Întregii Moldove]], afiliată [[Biserica Ortodoxă Rusă|Patriarhiei Ruse]], a constituit în anul 2011, o comisie de canonizare a sfinților moldoveni (basarabeni). Mai înainte, în același an, [[mitropolit]]ul [[Vladimir (Cantarean) al Chișinăului și al întregii Moldove|Vladimir]] a declarat la o emisiune că susține canonizarea acestor sfinți. Asociația „Noua Galilee” a întocmit o listă cu sfinții basarabeni necanonizați, în care sunt incluși [[Valeriu Gafencu]] și Părintele [[Sofian Boghiu]], care sunt originari din Basarabia, dar au suferit în închisorile din România.<ref>http://www.nouagalilee.info/2011/03/in-sprijinirea-canonizarii-sfintilor-din-pamanturile-basarabiei/#more-237</ref>
 +
 +
În contextul pregătirii demarării procesului de canonizare a sfinților perioadei comuniste se înscriu și evenimentele publice, comemorările, conferințele și publicarea unor volume biografice, enciclopedice sau memorialistice cu privire la sfinții închisorilor sau sfinții perioadei comuniste în general. Multe astfel de evenimente se bucură de girul unor ierarhi ortodocși români<ref>exemple</ref> și chiar al [[Sfântul Sinod|Sfântului Sinod]] al Bisericii Ortodoxe Române <ref>Este cazul volumului ''Martiri pentru Hristos, din România, în perioada regimului comunist'', Ed. IBMBOR, București, 2007, rezultatul unei inițiative și al unui efort ecumenic. </ref>
 +
 +
Având în vedere că evlavia populară este unul dintre criteriile ''sine qua non'' ale canonizării unui sfânt, unii ierarhi ortodocși încurajează evlavia personală a credincioșilor față de părinții și martirii perioadei comuniste, ca parte importantă a pregătirii Bisericii pentru demararea procesului oficial de canonizare a acestora.<ref>exemple?</ref>
 +
 +
==Moaște și minuni==
 +
 +
Există unele mărturii potrivit cărora de la [[moaște]]le sfinților închisorilor ar fi izvorât nu o dată mir. De exemplu, potrivit unei mărturii făcute de publicistul [[Danion Vasile]] în 2013, de la un craniu al unui sfânt al închisorilor ar fi izvorât mir în casa unei familii, atunci când un copil bolnav l-a luat în brațe. Nu se știe exact căror persoane le aparțin moaștele. <ref>De ex: http://www.ziarmm.ro/moastele-sfintilor-inchisorilor-au-izvorat-mir-in-bratele-unui-copil-bolnav-din-maramures/</ref>
 +
 +
==O sintagmă disputată?==
 +
 +
Sintagma "sfinții închisorilor" este folosită de cele mai multe ori în dezbaterile publice pentru a-i desemna pe cei care au pătimit pentru Hristos în închisorile comuniste. Sintagma este însă folosită uneori pentru a desemna mai multe categorii de persoane.
 +
 +
Unii folosesc însă această sintagmă și pentru a-i desemna și pe mucenicii sau mărturisitorii români care au fost întemnițați în pentru apărarea credinței ortodoxe în secolele XVII-XVIII în Imperiul Habsburgic, pe teritoriul Transilvaniei. {{citare}}
 +
 +
În mediile online există și un curent de opinie potrivit căruia ar trebui desemnați ca |sfinți ai închisorilor" și unii membri ai Mișcării Legionare<ref>Mișcare politică de extremă dreapta din perioada interbelică. </ref> care au fost arestați și/sau uciși în închisoare, datorită adeziunii lor la Mișcarea Legionară, în perioada regimului lui Carol al II-lea<ref>Unul din cazurile citate ar fi, de exemplu, cel al [[Nicoleta Nicolescu|Nicoletei Nicolescu]], care, potrivit literaturii memorialistice, a murit în închisoare în 1939 în urma maltratării și a torturilor la care fusese supusă http://www.doxologia.ro/puncte-de-vedere/10-iulie-martiriul-nicoletei-nicolescu-o-eroina-inchisorilor-comuniste</ref>, uneori în mod brutal. Asimilarea victimelor legionare ale represiunii regimului autoritar al lui Carol al II-lea cu sfinții închisorilor comuniste este promovată îndeosebi de simpatizanții actuali ai ideologiei și Mișcării Legionare.{{citare}}.
  
 
==Note==
 
==Note==

Versiunea de la data 1 septembrie 2014 21:32

Acest articol necesită îmbunătățiri.
Puteți da chiar dv. o mână de ajutor corectându-l, aducând informații noi, restructurându-l și/sau aducându-l mai aproape de
standardele de editare OrthodoxWiki.


Sfinții români din închisori (numiți și sfinții închisorilor) creștinii ortodocși care au care au murit sau au suferit pentru Hristos în închisorile comuniste pentru Hristos și, ca mucenici sau mărturisitori. Aceștia sunt considerați sfinți și cinstiți ca atare de către cei care au evlavie față de ei, dar nu au fost canonizați încă de nici o Biserică Ortodoxă.

Personalități

Articol principal: Lista sfinților români din închisori

În închisorile comuniste au ajuns mai multe personalități, membri sau nu ai diferitor partide politice și mișcări de extremă dreapta din România.

Una dintre cele mai remarcabile, mai cunoscute și mai frecvent evocate personalități din rândul sfinților închisorilor este Valeriu Gafencu, care a murit în închisoare.

De asemenea, printre cei care au suferit în închisorile comuniste s-au aflat și personalități - monahi și clerici - care au devenit iubiți și cunoscuți în primul rând prin ca duhovnici și povățuitori de suflete, precum părinții Sofian Boghiu, Gheorghe Calciu-Dumitreasa, Arsenie Papacioc, Iustin Pârvu, sau pentru lucrarea lor ca ierarhi și cărturari - mitropolitul Bartolomeu Anania.

Duhovnici cunoscuți precum părintele Arsenie Boca au sau părintele Cleopa au trecut prin experiența închisorilor pentru un timp scurt, precum cel dintâi sau au rămas sub urmărirea permanentă a Securității, precum cel de-al doilea.

Evlavia populară și procesul de canonizare

Spre deosebire de Biserica Ortodoxă Rusă, care a canonizat un număr important de sfinți martiri și mărturisitori ai perioadei comuniste, Biserica Ortodoxă Română nu a făcut încă nici o proslăvire oficială a sfinților perioadei comuniste.

Această situație particulară s-a datorat și situației distincte a Bisericii Române, care, de la obținerea autocefaliei, proclamase doar (în 1955) un număr foarte mic de sfinți născuți sau care au trăit pe teritoriul său canonic. De aceea, după 1990, Biserica Ortodoxă Română s-a concentrat pe canonizarea sfinților celor mai cunoscuți, precum și a sfinților din primele veacuri ale Bisericii, în ordine cronologică, ajungându-se până în secolul al XIX-lea.

În acest sens, în 2013, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, pr. Constantin Stoica a făcut următoarea declarație cu privire la posibilitatea canonizării sfinților închisorilor: „Este în atenția Bisericii și această problemă, dar există un principiu cronologic. Mai sunt monahi, mărturisitori, ierarhi din secolele anterioare care trebuie canonizați. Sunt mitropoliți ai Țării Românești care au făcut foarte multe pentru Biserică și care trebuie canonizați. Mai e cuvioasa Mavra din Ceahlău. Pe de altă parte, nu este în practica Bisericii Ortodoxe să se grăbească. În acest moment se fac cercetări asupra tuturor celor care au pătimit în temnițele comuniste din cauza chinurilor, sunt niște criterii stabilite și pe care Patriarhia le-a făcut publice în urmă cu vreo 10 ani. În momentul în care această problemă va fi clarificată, după aceea normal că vor intra în atenția Sfântului Sinod”. [citare / referință critică necesară]

Cinstirea ca eroi

În cultul Bisericii Ortodoxe Române există deocamdată o formă de cinstire colectivă a sfinților închisorilor și de recunoaștere a jertfei lor pentru credință, prin pomenirea lor la Sfânta Liturghie la ectenia cererii de la Ieșirea Mare[1] și în slujbele de pomenire a eroilor [2]

Evlavia populară

Sfinții închisorilor.bmp

Deocamdată, nici unul dintre sfinții închisorilor din România nu a fost canonizat de o Biserică Ortodoxă. Cu toate acestea, cei care îi consideră sfinți îi cinstesc încă de pe acum, colectiv sau individual, propunând chiar zile anume de prăznuire a acestora[3].

În cinstea unora dintre aceștia au fost scrise tropare și au fost scrise acatiste și rugăciuni și li s-au alcătuit icoane. [4]

Imnografie

Un astfel de rugăciune alcătuită în cinstea sfinților rugăciunilor este și troparul de mai jos:

Tropar (glasul 1)

Mărturisitorii cei adevărați ai lui Hristos cu vitejie
au stat împotriva uneltirilor satanei, și nici
prigoana, nici temnița, nici chinurile, nici lanțurile
nu i-au spăimântat, ci cu putere de sus credința și
neamul românesc au păzit. Pentru rugăciunile lor,
Hristoase Dumnezeule, mântuiește sufletele
noastre.[5]

Procesul de canonizare

Mai mulți credincioși care doresc demararea procesului de canonizare a celor care au primit mucenicia sau au suferit ca mărturisitori pentru Hristos în închisorile comuniste au demarat o serie de campanii publice pentru încurajarea evlaviei populare față de aceștia, pentru a aduce în atenția Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române această chestiune și pentru a grăbi procesul de canonizare a acestora.[6]

Mitropolia Chișinăului și a Întregii Moldove, afiliată Patriarhiei Ruse, a constituit în anul 2011, o comisie de canonizare a sfinților moldoveni (basarabeni). Mai înainte, în același an, mitropolitul Vladimir a declarat la o emisiune că susține canonizarea acestor sfinți. Asociația „Noua Galilee” a întocmit o listă cu sfinții basarabeni necanonizați, în care sunt incluși Valeriu Gafencu și Părintele Sofian Boghiu, care sunt originari din Basarabia, dar au suferit în închisorile din România.[7]

În contextul pregătirii demarării procesului de canonizare a sfinților perioadei comuniste se înscriu și evenimentele publice, comemorările, conferințele și publicarea unor volume biografice, enciclopedice sau memorialistice cu privire la sfinții închisorilor sau sfinții perioadei comuniste în general. Multe astfel de evenimente se bucură de girul unor ierarhi ortodocși români[8] și chiar al Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române [9]

Având în vedere că evlavia populară este unul dintre criteriile sine qua non ale canonizării unui sfânt, unii ierarhi ortodocși încurajează evlavia personală a credincioșilor față de părinții și martirii perioadei comuniste, ca parte importantă a pregătirii Bisericii pentru demararea procesului oficial de canonizare a acestora.[10]

Moaște și minuni

Există unele mărturii potrivit cărora de la moaștele sfinților închisorilor ar fi izvorât nu o dată mir. De exemplu, potrivit unei mărturii făcute de publicistul Danion Vasile în 2013, de la un craniu al unui sfânt al închisorilor ar fi izvorât mir în casa unei familii, atunci când un copil bolnav l-a luat în brațe. Nu se știe exact căror persoane le aparțin moaștele. [11]

O sintagmă disputată?

Sintagma "sfinții închisorilor" este folosită de cele mai multe ori în dezbaterile publice pentru a-i desemna pe cei care au pătimit pentru Hristos în închisorile comuniste. Sintagma este însă folosită uneori pentru a desemna mai multe categorii de persoane.

Unii folosesc însă această sintagmă și pentru a-i desemna și pe mucenicii sau mărturisitorii români care au fost întemnițați în pentru apărarea credinței ortodoxe în secolele XVII-XVIII în Imperiul Habsburgic, pe teritoriul Transilvaniei. [citare / referință critică necesară]

În mediile online există și un curent de opinie potrivit căruia ar trebui desemnați ca |sfinți ai închisorilor" și unii membri ai Mișcării Legionare[12] care au fost arestați și/sau uciși în închisoare, datorită adeziunii lor la Mișcarea Legionară, în perioada regimului lui Carol al II-lea[13], uneori în mod brutal. Asimilarea victimelor legionare ale represiunii regimului autoritar al lui Carol al II-lea cu sfinții închisorilor comuniste este promovată îndeosebi de simpatizanții actuali ai ideologiei și Mișcării Legionare.[citare / referință critică necesară].

Note

  1. Sfânta Liturghie (text)
  2. parastasului din Molitfelnic.
  3. De exemplu, în ziua de 14 mai: http://danielvla.wordpress.com/2014/05/14/14-mai-ziua-aleasa-de-parintele-iustin-parvu-pentru-cinstirea-sfintilor-inchisorilor/
  4. Potrivit practicii Bisericii Ortodoxe, existența evlaviei populare față de o persoană considerată sfântă este o condiție necesară a trecerii sale în rândul sfinților de către Biserica locală (v. materialul: Sfinții canonizați de Biserica Ortodoxă Română, basilica.ro).
  5. http://www.crestinortodox.ro/acatiste/acatistul-sfintilor-romani-inchisori-67112.html
  6. O listă a acestor campanii, a rugăciunilor și a diferitor materiale cu privire la experiența carcerală din România în perioada comunistă este disponibilă aici.
  7. http://www.nouagalilee.info/2011/03/in-sprijinirea-canonizarii-sfintilor-din-pamanturile-basarabiei/#more-237
  8. exemple
  9. Este cazul volumului Martiri pentru Hristos, din România, în perioada regimului comunist, Ed. IBMBOR, București, 2007, rezultatul unei inițiative și al unui efort ecumenic.
  10. exemple?
  11. De ex: http://www.ziarmm.ro/moastele-sfintilor-inchisorilor-au-izvorat-mir-in-bratele-unui-copil-bolnav-din-maramures/
  12. Mișcare politică de extremă dreapta din perioada interbelică.
  13. Unul din cazurile citate ar fi, de exemplu, cel al Nicoletei Nicolescu, care, potrivit literaturii memorialistice, a murit în închisoare în 1939 în urma maltratării și a torturilor la care fusese supusă http://www.doxologia.ro/puncte-de-vedere/10-iulie-martiriul-nicoletei-nicolescu-o-eroina-inchisorilor-comuniste