Sfeșnic: Diferență între versiuni
Oql (Discuție | contribuții) m (Actualizare link-uri. Corectare diacritice.) |
|||
Linia 1: | Linia 1: | ||
− | [[Image:Candelabra.jpg|thumb|right|150px| | + | [[Image:Candelabra.jpg|thumb|right|150px|Sfeșnic cu șapte brațe]] |
− | ''' | + | '''Sfeșnicul''' este un suport de lemn, metal, ceramică sau chiar marmură, de obicei de formă cilindrică, de înălțimi variabile, care are în partea de sus un orificiu în care sunt înfipte [[lumânare|lumânările]]. Sunt folosite în cultul creștin public și privat. |
− | ==Tipuri de | + | ==Tipuri de sfeșnice== |
+ | Sfeșnicul poate avea unul sau mai multe brațe, având un anumit simbolism. Sfeșnicul cu un braț (gr. ''primikirion'') simbolizează unitatea [[Sfânta Treime|Sfintei Treimi]]. Sfeșnicul cu două braţe sau [[Dicher și Tricher|dicherul]] (gr. ''dikirion'') simbolizează cele două firi ale [[Iisus Hristos|Mântuitorului]] (firea dumnezeiască și firea umană). Sfeșnicul cu trei brațe sau tricherul (gr. ''trikirion'') simbolizează cele trei Persoane ale Sfintei Treimi. Sfeșnicele cu șapte brațe simbolizează cele 7 daruri ale [[Duhul Sfânt|Sf. Duh]], iar sfeșnicele cu 12 brațe simbolizează pe cei 12 [[apostol]]i. În [[Biserică|bisericile]] ortodoxe se află în fața [[icoană|icoanelor]] împărătești de pe [[iconostas|catapeteasmă]] două sfeșnice cu câte trei brațe, cel din mijloc fiind mai înalt, numite sfeșnice împărătești. | ||
− | + | Sfeșnicele au mărimi și forme variabile: unele sunt formate doar dintr-un mic suport, pentru a fi ținute în mână; altele, cu o bază mai lată, se pot așeza pe masă; unele au un picior înalt, fiind așezate direct pe podea; există și sfeșnice care se pot atașa de perete. Pot fi foarte simple sau bogat împodobite cu picturi, sculpturi, modele vegetale, decorațiuni din email sau porțelan, din metale simple sau prețioase [http://magazin.mmb.ro/obiecte-bisericesti/sfesnice/sfanta-masa-1.html]. | |
− | + | În biserici se mai găsesc și suporturi pentru un număr mare de lumânări, așezate pe un picior cilindric, în care credincioșii pot așeza ei înșiși lumânări aprinse. | |
− | + | Creștinii mai pot folosi și acasă, la rugăciune, sfeșnice în care așază lumânări, alternativ sau împreună cu [[candelă|candela]] precum și la diferitele slujbe care se oficiază prin [[casa creștinului|casele]] credincioșilor. | |
− | |||
− | |||
==Bibliografie== | ==Bibliografie== | ||
− | #[[Ene | + | #[[Ene Braniște]] și Ecaterina Braniște - ''Dicționar enciclopedic de cunoștințe religioase'', pag 446-447, Editura Diecezană, Caransebeș, 2001, ISBN 973-97569-7-2 |
[[Categorie:Obiecte liturgice]] | [[Categorie:Obiecte liturgice]] |
Versiunea curentă din 9 aprilie 2013 19:52
Sfeșnicul este un suport de lemn, metal, ceramică sau chiar marmură, de obicei de formă cilindrică, de înălțimi variabile, care are în partea de sus un orificiu în care sunt înfipte lumânările. Sunt folosite în cultul creștin public și privat.
Tipuri de sfeșnice
Sfeșnicul poate avea unul sau mai multe brațe, având un anumit simbolism. Sfeșnicul cu un braț (gr. primikirion) simbolizează unitatea Sfintei Treimi. Sfeșnicul cu două braţe sau dicherul (gr. dikirion) simbolizează cele două firi ale Mântuitorului (firea dumnezeiască și firea umană). Sfeșnicul cu trei brațe sau tricherul (gr. trikirion) simbolizează cele trei Persoane ale Sfintei Treimi. Sfeșnicele cu șapte brațe simbolizează cele 7 daruri ale Sf. Duh, iar sfeșnicele cu 12 brațe simbolizează pe cei 12 apostoli. În bisericile ortodoxe se află în fața icoanelor împărătești de pe catapeteasmă două sfeșnice cu câte trei brațe, cel din mijloc fiind mai înalt, numite sfeșnice împărătești.
Sfeșnicele au mărimi și forme variabile: unele sunt formate doar dintr-un mic suport, pentru a fi ținute în mână; altele, cu o bază mai lată, se pot așeza pe masă; unele au un picior înalt, fiind așezate direct pe podea; există și sfeșnice care se pot atașa de perete. Pot fi foarte simple sau bogat împodobite cu picturi, sculpturi, modele vegetale, decorațiuni din email sau porțelan, din metale simple sau prețioase [1].
În biserici se mai găsesc și suporturi pentru un număr mare de lumânări, așezate pe un picior cilindric, în care credincioșii pot așeza ei înșiși lumânări aprinse.
Creștinii mai pot folosi și acasă, la rugăciune, sfeșnice în care așază lumânări, alternativ sau împreună cu candela precum și la diferitele slujbe care se oficiază prin casele credincioșilor.
Bibliografie
- Ene Braniște și Ecaterina Braniște - Dicționar enciclopedic de cunoștințe religioase, pag 446-447, Editura Diecezană, Caransebeș, 2001, ISBN 973-97569-7-2