Sfânta Tradiție: Diferență între versiuni

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
m (mici corectări)
m (diacritice noi (cu virgulă))
 
(Nu s-a afișat o versiune intermediară efectuată de un alt utilizator)
Linia 1: Linia 1:
{{CreştinismOrtodox}}
+
{{CreștinismOrtodox}}
'''Sfânta Tradiţie''' sau '''Sfânta Predanie''' este învăţătura dată (lăsată şi transmisă) de Dumnezeu prin viu grai [[Biserică|Bisericii]], din care o parte s-a fixat în scris, mai târziu. Ca şi [[Sfânta Scriptură]], Sfânta Tradiţie cuprinde descoperirea dumnezeiască trebuitoare mântuirii noastre. Ea este viaţa Bisericii în [[Duhul Sfânt]] (sau "viaţa Duhului Sfânt în Biserică" - [[Vladimir Lossky]]) şi curentul, fluviul viu al vieţii Bisericii.
+
'''Sfânta Tradiție''' sau '''Sfânta Predanie''' este învățătura dată (lăsată și transmisă) de Dumnezeu prin viu grai [[Biserică|Bisericii]], din care o parte s-a fixat în scris, mai târziu. Ca și [[Sfânta Scriptură]], Sfânta Tradiție cuprinde descoperirea dumnezeiască trebuitoare mântuirii noastre. Ea este viața Bisericii în [[Duhul Sfânt]] (sau "viața Duhului Sfânt în Biserică" - [[Vladimir Lossky]]) și curentul, fluviul viu al vieții Bisericii.
  
Altfel definită, Tradiţia sfântă este "învăţătura dată de apostoli primilor [[episcop]]i, iar aceştia celor de după ei până astăzi, prezentă în definiţiile sinoadelor ecumenice, în scrierile Sfinţilor Părinţi şi în cărţile de slujbă ale Bisericii" (Dicţionar religios).
+
Altfel definită, Tradiția sfântă este "învățătura dată de apostoli primilor [[episcop]]i, iar aceștia celor de după ei până astăzi, prezentă în definițiile sinoadelor ecumenice, în scrierile Sfinților Părinți și în cărțile de slujbă ale Bisericii" (Dicționar religios).
  
==Tradiţie şi tradiţii==
+
==Tradiție și tradiții==
Învăţătura ortodoxă face diferenţa între Sfânta Tradiţie, sau Tradiţia (cu majusculă) şi diferitele tradiţii bisericeşti care ar putea exista în istoria creştinismului.
+
Învățătura ortodoxă face diferența între Sfânta Tradiție, sau Tradiția (cu majusculă) și diferitele tradiții bisericești care ar putea exista în istoria creștinismului.
  
Un prim nivel al distincţiei dintre Tradiţie şi tradiţii este dat de sfântul [[Vincenţiu de Lerins]], în mica sa scriere ''Commonitorium'', unde afirmă: "''Quod ubique, quod semper, quod ab omnibus traditur est''" - "Trebuie să primim ceea ce este crezut pretutindeni, dintotdeauna şi de către toţi".
+
Un prim nivel al distincției dintre Tradiție și tradiții este dat de sfântul [[Vincențiu de Lerins]], în mica sa scriere ''Commonitorium'', unde afirmă: "''Quod ubique, quod semper, quod ab omnibus traditur est''" - "Trebuie să primim ceea ce este crezut pretutindeni, dintotdeauna și de către toți".
  
Această "definire" a Tradiţiei, unanim apreciată de teologii Bisericii creştine, avea totuşi defectul că prin prisma ei Tradiţia ar putea fi interpretată ca ceva static, ca un tezaur care s-a dat o dată pentru totdeauna. Ori, lucrarea [[Duhul Sfânt|Duhului Sfânt]] în istorie şi în Biserică nu s-a oprit, după făgăduinţa Mântuitorului referitoare la Duhul Sfânt: "Dar Mângâietorul, Duhul Sfânt, pe Care-L va trimite Tatăl, în numele Meu, Acela vă va învăţa toate şi vă va aduce aminte despre toate cele ce v-am spus Eu" (Ioan 14, 26).
+
Această "definire" a Tradiției, unanim apreciată de teologii Bisericii creștine, avea totuși defectul că prin prisma ei Tradiția ar putea fi interpretată ca ceva static, ca un tezaur care s-a dat o dată pentru totdeauna. Ori, lucrarea [[Duhul Sfânt|Duhului Sfânt]] în istorie și în Biserică nu s-a oprit, după făgăduința Mântuitorului referitoare la Duhul Sfânt: "Dar Mângâietorul, Duhul Sfânt, pe Care-L va trimite Tatăl, în numele Meu, Acela vă va învăța toate și vă va aduce aminte despre toate cele ce v-am spus Eu" (Ioan 14, 26).
  
Această lucrare a Duhului Sfânt în Biserică, în cazul explicitării, interpretării sau dezvoltării organice a învăţăturii de credinţă sau a Sfintei Scripturi, s-a făcut în istoria Bisericii prin [[Sfinţii Părinţi]] şi prin [[Sinod ecumenic|Sinoadele ecumenice]]. Pe de-o parte însă, această explicitare, interpretare sau dezvoltare organică se face în spiritul predicii Mântuitorului, a [[Apostoli]]lor şi a urmaşilor lor; iar pe de altă parte, aceste dezvoltări organice, interpretări sau explicitări trebuie să primească girul Bisericii universale, să fie receptate de conştiinţa eclesială în timp.
+
Această lucrare a Duhului Sfânt în Biserică, în cazul explicitării, interpretării sau dezvoltării organice a învățăturii de credință sau a Sfintei Scripturi, s-a făcut în istoria Bisericii prin [[Sfinții Părinți]] și prin [[Sinod ecumenic|Sinoadele ecumenice]]. Pe de-o parte însă, această explicitare, interpretare sau dezvoltare organică se face în spiritul predicii Mântuitorului, a [[Apostoli]]lor și a urmașilor lor; iar pe de altă parte, aceste dezvoltări organice, interpretări sau explicitări trebuie să primească girul Bisericii universale, să fie receptate de conștiința eclesială în timp.
  
Cât timp această validare a conştiinţei Bisericii nu are loc, aceste învăţături, explicitări, interpretări sau dezvoltări organice rămân nişte păreri/opinii teologice, sau nişte tradiţii bisericeşti.
+
Cât timp această validare a conștiinței Bisericii nu are loc, aceste învățături, explicitări, interpretări sau dezvoltări organice rămân niște păreri/opinii teologice, sau niște tradiții bisericești.
  
==Sfânta Tradiţie şi Sfânta Scriptură==
+
==Sfânta Tradiție și Sfânta Scriptură==
De la moartea Mântuitorului [[Iisus Hristos]] şi până la compunerea primelor scrieri inspirate de către sfinţii Apostoli, învaţătura creştină s-a transmis prin viu grai. Din aceasta transmisie orală s-au născut diferite scrieri, au constituit în timp ceea ce numim azi [[Noul Testament]]. Evanghelistul Luca zice în prologul [[evanghelie]]i sale ca a studiat toate documentele despre Iisus pe care le-a putut găsi (Luca 1, 1-3).  
+
De la moartea Mântuitorului [[Iisus Hristos]] și până la compunerea primelor scrieri inspirate de către sfinții Apostoli, învățătura creștină s-a transmis prin viu grai. Din această transmisie orală s-au născut diferite scrieri, au constituit în timp ceea ce numim azi [[Noul Testament]]. Evanghelistul Luca zice în prologul [[evanghelie]]i sale ca a studiat toate documentele despre Iisus pe care le-a putut găsi (Luca 1, 1-3).  
  
Aşadar, Noul Testament s-a născut din această Tradiţie, în cadrul Bisericii (alte compoziţii care pretindeau a fi inspirate au circulat şi înainte şi după, în comunităţi creştine ne-ortodoxe). Noul Testament face deci parte din Tradiţie, din unul şi acelaşi fluviu al vieţii Duhului Sfânt în istorie.
+
Așadar, Noul Testament s-a născut din această Tradiție, în cadrul Bisericii (alte compoziții care pretindeau a fi inspirate au circulat și înainte și după, în comunități creștine ne-ortodoxe). Noul Testament face deci parte din Tradiție, din unul și același fluviu al vieții Duhului Sfânt în istorie.
  
De aceea, în Biserica Ortodoxă nu există propriu-zis diferenţă de "autoritate" între Sfânta Tradiţie şi Sfânta Scriptură.
+
De aceea, în Biserica Ortodoxă nu există propriu-zis diferență de "autoritate" între Sfânta Tradiție și Sfânta Scriptură.
  
==Tradiţie şi inovaţie (înnoire) în Biserica Ortodoxă==
+
==Tradiție și inovație (înnoire) în Biserica Ortodoxă==
 
* http://www.nistea.com/intrebari-raspunsuri/traditie-inovatie-biserica-ortodoxa.htm
 
* http://www.nistea.com/intrebari-raspunsuri/traditie-inovatie-biserica-ortodoxa.htm
  
==A se vedea şi==
+
==A se vedea și==
 
* [[Sfânta Scriptură]]
 
* [[Sfânta Scriptură]]
* [[Sfinţii Părinţi]]
+
* [[Sfinții Părinți]]
* [[Părinţii apostolici]]
+
* [[Părinții apostolici]]
  
 
==Legături externe==
 
==Legături externe==
* http://www.sfaturiortodoxe.ro/secte/traditie.htm - Părintele Cleopa, ''Călăuză în învăţătura ortodoxă'', cap. "Despre Sfânta Tradiţie"
+
* http://www.sfaturiortodoxe.ro/secte/traditie.htm - Părintele Cleopa, ''Călăuză în învățătura ortodoxă'', cap. "Despre Sfânta Tradiție"
  
 
==Bibliografie==
 
==Bibliografie==
* A. Vedimicov, "Problema tradiţiei în teologia ortodoxă", ''MMS'' XXXIX (1963), nr. 3-4, p. 200-208
+
* A. Vedimicov, "Problema tradiției în teologia ortodoxă", ''MMS'' XXXIX (1963), nr. 3-4, p. 200-208
* Dr. Prof. Isidor Todoran, "Sfânta Tradiţie şi tradiţia bisericească", ''MA'' VII (1962), nr. 9-12, p. 678-685
+
* Dr. Prof. Isidor Todoran, "Sfânta Tradiție și tradiția bisericească", ''MA'' VII (1962), nr. 9-12, p. 678-685
* Vasile, episcopul Oradei, "Caracterul Tradiţiei în Ortodoxie", ''MA'' XVII (1972), nr. 9-10, p. 708-714
+
* Vasile, episcopul Oradei, "Caracterul Tradiției în Ortodoxie", ''MA'' XVII (1972), nr. 9-10, p. 708-714
* Atenagoras din Eleas, "Tradiţia şi tradiţiile", ''ST'' XVI (1964), nr. 3-4, p. 159
+
* Atenagoras din Eleas, "Tradiția și tradițiile", ''ST'' XVI (1964), nr. 3-4, p. 159
* Pr. Prof. Dr. Dumitru Stăniloae, "Caracterul permanent şi mobil al tradiţiei", ''ST '' 3-4 / 1973, p. 140-164
+
* Pr. Prof. Dr. Dumitru Stăniloae, "Caracterul permanent și mobil al tradiției", ''ST '' 3-4 / 1973, p. 140-164
* Pr. Prof. Dr. Dumitru Stăniloae, "Sfânta Tradiţie - Definirea noţiunii şi întinderea ei", ''Ortodoxia'', nr. 1 / 1964, p. 47
+
* Pr. Prof. Dr. Dumitru Stăniloae, "Sfânta Tradiție - Definirea noțiunii și întinderea ei", ''Ortodoxia'', nr. 1 / 1964, p. 47
* Pr. Prof. Dr. Dumitru Stăniloae, "Concepţia ortodoxă despre tradiţie şi despre dezvoltarea doctrinei", ''Ortodoxia'', nr. 1 / 1973, p. 5
+
* Pr. Prof. Dr. Dumitru Stăniloae, "Concepția ortodoxă despre tradiție și despre dezvoltarea doctrinei", ''Ortodoxia'', nr. 1 / 1973, p. 5
* Pr. Prof. I. Bria, "Tradiţie şi dezvoltare în teologia ortodoxă", ''Ortodoxia'', nr. 1 / 1973, p. 18
+
* Pr. Prof. I. Bria, "Tradiție și dezvoltare în teologia ortodoxă", ''Ortodoxia'', nr. 1 / 1973, p. 18
* Vladimir Lossky, "Tradiţie şi tradiţii", ''ST'' XXII (1970), nr. 7-8.
+
* Vladimir Lossky, "Tradiție și tradiții", ''ST'' XXII (1970), nr. 7-8.
  
 
[[Categorie:Istoria Bisericii]]
 
[[Categorie:Istoria Bisericii]]

Versiunea curentă din 7 iulie 2014 17:44

Acest articol face parte din seria
Introducere în
Creștinismul Ortodox
Sfânta Tradiție
Sfânta Scriptură
Simbolul credinței
Sinoade ecumenice
Sfinții Părinți
Sfânta Liturghie
Drept canonic
Icoane
Sfânta Treime
Dumnezeu Tatăl
Iisus Hristos
Sfântul Duh
Biserica
Eclesiologie
Istoria Bisericii
Sfintele Taine
Viața Bisericii
Editează această cutie

Sfânta Tradiție sau Sfânta Predanie este învățătura dată (lăsată și transmisă) de Dumnezeu prin viu grai Bisericii, din care o parte s-a fixat în scris, mai târziu. Ca și Sfânta Scriptură, Sfânta Tradiție cuprinde descoperirea dumnezeiască trebuitoare mântuirii noastre. Ea este viața Bisericii în Duhul Sfânt (sau "viața Duhului Sfânt în Biserică" - Vladimir Lossky) și curentul, fluviul viu al vieții Bisericii.

Altfel definită, Tradiția sfântă este "învățătura dată de apostoli primilor episcopi, iar aceștia celor de după ei până astăzi, prezentă în definițiile sinoadelor ecumenice, în scrierile Sfinților Părinți și în cărțile de slujbă ale Bisericii" (Dicționar religios).

Tradiție și tradiții

Învățătura ortodoxă face diferența între Sfânta Tradiție, sau Tradiția (cu majusculă) și diferitele tradiții bisericești care ar putea exista în istoria creștinismului.

Un prim nivel al distincției dintre Tradiție și tradiții este dat de sfântul Vincențiu de Lerins, în mica sa scriere Commonitorium, unde afirmă: "Quod ubique, quod semper, quod ab omnibus traditur est" - "Trebuie să primim ceea ce este crezut pretutindeni, dintotdeauna și de către toți".

Această "definire" a Tradiției, unanim apreciată de teologii Bisericii creștine, avea totuși defectul că prin prisma ei Tradiția ar putea fi interpretată ca ceva static, ca un tezaur care s-a dat o dată pentru totdeauna. Ori, lucrarea Duhului Sfânt în istorie și în Biserică nu s-a oprit, după făgăduința Mântuitorului referitoare la Duhul Sfânt: "Dar Mângâietorul, Duhul Sfânt, pe Care-L va trimite Tatăl, în numele Meu, Acela vă va învăța toate și vă va aduce aminte despre toate cele ce v-am spus Eu" (Ioan 14, 26).

Această lucrare a Duhului Sfânt în Biserică, în cazul explicitării, interpretării sau dezvoltării organice a învățăturii de credință sau a Sfintei Scripturi, s-a făcut în istoria Bisericii prin Sfinții Părinți și prin Sinoadele ecumenice. Pe de-o parte însă, această explicitare, interpretare sau dezvoltare organică se face în spiritul predicii Mântuitorului, a Apostolilor și a urmașilor lor; iar pe de altă parte, aceste dezvoltări organice, interpretări sau explicitări trebuie să primească girul Bisericii universale, să fie receptate de conștiința eclesială în timp.

Cât timp această validare a conștiinței Bisericii nu are loc, aceste învățături, explicitări, interpretări sau dezvoltări organice rămân niște păreri/opinii teologice, sau niște tradiții bisericești.

Sfânta Tradiție și Sfânta Scriptură

De la moartea Mântuitorului Iisus Hristos și până la compunerea primelor scrieri inspirate de către sfinții Apostoli, învățătura creștină s-a transmis prin viu grai. Din această transmisie orală s-au născut diferite scrieri, au constituit în timp ceea ce numim azi Noul Testament. Evanghelistul Luca zice în prologul evangheliei sale ca a studiat toate documentele despre Iisus pe care le-a putut găsi (Luca 1, 1-3).

Așadar, Noul Testament s-a născut din această Tradiție, în cadrul Bisericii (alte compoziții care pretindeau a fi inspirate au circulat și înainte și după, în comunități creștine ne-ortodoxe). Noul Testament face deci parte din Tradiție, din unul și același fluviu al vieții Duhului Sfânt în istorie.

De aceea, în Biserica Ortodoxă nu există propriu-zis diferență de "autoritate" între Sfânta Tradiție și Sfânta Scriptură.

Tradiție și inovație (înnoire) în Biserica Ortodoxă

A se vedea și

Legături externe

Bibliografie

  • A. Vedimicov, "Problema tradiției în teologia ortodoxă", MMS XXXIX (1963), nr. 3-4, p. 200-208
  • Dr. Prof. Isidor Todoran, "Sfânta Tradiție și tradiția bisericească", MA VII (1962), nr. 9-12, p. 678-685
  • Vasile, episcopul Oradei, "Caracterul Tradiției în Ortodoxie", MA XVII (1972), nr. 9-10, p. 708-714
  • Atenagoras din Eleas, "Tradiția și tradițiile", ST XVI (1964), nr. 3-4, p. 159
  • Pr. Prof. Dr. Dumitru Stăniloae, "Caracterul permanent și mobil al tradiției", ST 3-4 / 1973, p. 140-164
  • Pr. Prof. Dr. Dumitru Stăniloae, "Sfânta Tradiție - Definirea noțiunii și întinderea ei", Ortodoxia, nr. 1 / 1964, p. 47
  • Pr. Prof. Dr. Dumitru Stăniloae, "Concepția ortodoxă despre tradiție și despre dezvoltarea doctrinei", Ortodoxia, nr. 1 / 1973, p. 5
  • Pr. Prof. I. Bria, "Tradiție și dezvoltare în teologia ortodoxă", Ortodoxia, nr. 1 / 1973, p. 18
  • Vladimir Lossky, "Tradiție și tradiții", ST XXII (1970), nr. 7-8.