Sfânta Sofia (Constantinopol): Diferență între versiuni

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
(Pagină nouă: {{Traducere EN}} right|thumb|350px|The Church of [[Holy Wisdom]] '''Hagia Sophia''' (Άγια Σοφία in Greek), th...)
 
(ortografie)
(Nu s-au afișat 19 versiuni intermediare efectuate de alți 4 utilizatori)
Linia 1: Linia 1:
−
{{Traducere EN}}
+
[[Image:Hagia_Sophia.jpg|right|thumb|350px|Biserica Sfânta Sofia]]
 +
'''Sfânta Sofia''', din grecescul Aghia Sofia (Άγια Σοφία), sau '''Biserica Sfintei Înţelepciuni''', cunoscută şi sub alte nume precum '''Sancta Sophia''' în limba latină, sau '''Ayasofya''' în limba turcă,  este o veche [[catedrală]] ce aparţine de [[Biserica Ortodoxă a Constantinopolului]], şi care se află în oraşul Istanbul din Turcia zilelor noastre.  Ea a fost transformată în moschee de către turci, iar acum este utilizată ca muzeu. Este recunoscută universal ca una dintre marile clădiri ale lumii, reprezentând un punct de referinţă în istoria arhitecturii.  (Numele bisericii este uneori greşit interpretat, ca şi cum ar fi numele unei sfinte cu numele de Sofia.)
  
 +
==Construcţia bisericii==
 +
[[Image:Hagia_Sophia_no_minarets.jpg|left|thumb|300px|Sfânta Sofia cu minaretele musulmane înlăturate prin metode grafice]]
 +
Prima biserică importantă de pe acel loc a fost construită de Constanţiu al II-lea, fiul lui [[Constantin cel Mare]], dar ea a fost pârjolită în timpul răscoalei Nika din anul 532. Biserica a fost reconstruită între anii 532 și 537 sub însăşi supravegherea Împăratului [[Iustinian|Iustinian cel Mare]], şi a rămas în această formă până în zilele noastre. Este unul dintre cele mai măreţe exemple de arhitectură bizantină. Interiorul său decorat cu mozaicuri, cât şi coloanele şi acoperirile cu marmură sunt de o mare valoare artistică.  Templul în sine era atât de bogat şi de frumos decorat, încât se crede că Iustinian ar fi spus ''Νενίκηκά σε Σολομών'':  "[[Solomon]], te-am întrecut!"
  
−
[[Image:Hagia_Sophia.jpg|right|thumb|350px|The Church of [[Holy Wisdom]]]]
+
Arhitecţii bisericii au fost Isidor din Milet şi Anthemiu din Tralles, profesori de geometrie la Universitatea din Constantinopol. Biserica lui Iustinian a fost deopotrivă apogeul arhitectural al Antichităţii târzii, cât şi prima capodoperă a arhitecturii bizantine.  Influenţa sa arhitecturală, dar şi liturgică s-a răspândit şi a rezistat în [[Biserica Ortodoxă]], [[Biserica Romano-Catolică]], şi în lumea musulmană de asemenea.
−
'''Hagia Sophia''' (Άγια Σοφία in Greek), the '''Church of Holy Wisdom''', known variously as '''Sancta Sophia''' in Latin or '''Ayasofya''' in Turkish, is an ancient [[cathedral]] of the [[Church of Constantinople]] located in modern-day Istanbul, Turkey.  It was converted to a mosque by the Turks and is now used as a museum.  It is universally acknowledged as one of the great buildings of the world and a reference point in history of architecture.  (The church is sometimes mistakenly called "Saint Sophia," as though it were named for a saint called Sophia.)
+
[[Image:Hagia_Sophia_interior.jpg|right|thumb|300px|Interiorul bisericii Sfânta Sofia]]
  
−
==Construction==
+
== Descriere ==
−
[[Image:Hagia_Sophia_no_minarets.jpg|left|thumb|300px|Hagia Sophia with the Muslim minarets graphically removed]]
 
−
The first great church on the site was built by Constantius II, the son of [[Constantine the Great]], but was burned  down during the Nika riots of 532. The building was rebuilt in its present form between 532 and 537 under the personal supervision of emperor [[Justinian the Great]]. It is one of the greatest surviving examples of Byzantine architecture. Of great artistic value was its decorated interior with mosaics and marble pillars and coverings. The temple itself was so richly and artistically decorated that Justinian is believed to have said ''Νενίκηκά σε Σολομών'':  "[[Solomon]], I have surpassed you!"
 
  
−
[[Image:Hagia_Sophia_interior.jpg|right|thumb|300px|Interior of Hagia Sophia]]
+
Sfânta Sofia este acoperită de o cupolă centrală cu diametrul de 31 de metri, puţin mai mic decât cel al Panteonului. Acest dom pare a fi „suspendat în văzduh” de către o arcadă neîntreruptă ce se situează pe ferestre arcuite. Aceste ferestre ajută ca interiorul plin de culori să fie inundat de lumină. Bolta este sprijinită de pandantive, şi anume, patru secţiuni triunghiulare de zidărie ce rezolvă problema aşezării unei baze rotunde pe o formă pătrată. Greutatea domului se transmite prin pandative către patru piloni masivi ce se află în colţuri. Între aceştia, cupola pare că pluteşte deasupra a patru arce uriaşe.  
−
The architects of the church were Isidore of Miletus and Anthemius of Tralles, professors of geometry at the University of Constantinople. Justinian's basilica was at once the culminating architectural achievement of late antiquity and the first masterpiece of Byzantine architecture. Its influence, both architecturally and liturgically, was widespread and enduring in the [[Orthodox Church|Orthodox]], [[Roman Catholic Church|Roman Catholic]], and [[Islam|Muslim]] worlds alike.
 
  
−
== Description ==
+
La capătul vestic (intrarea) şi cel de la răsărit (liturgic), deschiderile arcuite sunt extinse de semi-domuri, la rândul lor suspendate pe exedre.  Aşadar, o ierarhie alcătuită din elemente în formă de dom creează un vast interior cu aspect dreptunghiular, ce este încoronat cu bolta principală. Această înşiruire de elemente arhitecturale este fără pereche în antichitate.
−
Hagia Sophia is covered by a central dome with a diameter of 31 meters (102 feet), slightly smaller than the Pantheon's.  The dome seems rendered weightless by the unbroken arcade of arched windows under it, which help flood the colorful interior with light. The dome is carried on pendentives: four concave triangular sections of masonry which solve the problem of setting the circular base of a dome on a rectangular base.  In Hagia Sophia the weight of the dome passes through the pendentives to four massive piers at the corners. Between them the dome seems to float upon four great arches.
 
  
−
At the western (entrance) and eastern (liturgical) ends, the arched openings are extended by half domes carried on smaller semidomed exedras. Thus a hierarchy of dome-headed elements build up to create a vast oblong interior crowned by the main dome, a sequence unexampled in antiquity.
+
Structura a fost serios deteriorată de mai multe cutremure. Cupola s-a prăbuşit după un cutremur din anul 558, iar înlocuirea ei a cedat în anul 563. Au mai existat şi alte surpări parţiale în anii 989 şi 1346.
  
−
The structure has been severely damaged several times by earthquakes. The dome collapsed after an earthquake in 558; its replacement fell in 563. There were additional partial collapses in 989 and 1346.
+
Toate suprafeţele interioare sunt îmbrăcate cu piese de marmură de multe culori, verzi și albe, cu porfir purpuriu şi mozaicuri din aur, ce sunt încrustate pe cărămidă. Exteriorul bisericii este format din pereţi simplu tencuiţi şi care dezvăluie claritatea ansamblului de bolte şi domuri.
  
−
All interior surfaces are sheathed with polychrome marbles, green and white with purple porphyry and gold mosaics, encrusted upon the brick.  On the exterior, simple stuccoed walls reveal the clarity of massed vaults and domes.  
+
== Istoria târzie a bisericii ==
 +
[[image:Hagia_Sophia_Christ.jpg|thumb|300px|left|Mozaic cu [[Iisus Hristos]]]]
 +
Pentru mai bine de 900 de ani, Sfânta Sofia a reprezentat scaunul Patriarhiei de Constantinopol, cât şi incintă principală pentru ceremoniile imperiale.  La [[Căderea Constantinopolului]] din anul 1453, biserica a fost transformată în moschee de către turcii otomani, sub Sultanul Mehmed al II-lea.  Deoarece islamul consideră blasfemie reprezentarea formelor omeneşti, va să zică [[iconoclasm|iconoclastică]], mozaicurile iconografice ale bisericii au fost acoperite cu ipsos.  Pentru timp de aproape 500 de ani, principala moschee a oraşului Istanbul, '''Ayasofya''', a fost model de inspiraţie pentru moschei otomane din Constantinopol precum Şehzad, Suleiman si Rustem Paşa.
  
−
== Later history ==
+
În anul 1934, sub preşedintele turc Kamal Atatürk, Sfânta Sofia a fost secularizată şi transformată în '''Muzeul Ayasofya'''.  Cu toate acestea, mozaicurile au rămas în mare parte acoperite, iar clădirea a fost lăsată să se deterioreze.  O misiune UNESCO din anul 1993 a raportat că s-a observat tencuială căzând, piese de de marmură murdare, geamuri sparte, picturi decorative afectate de umezeală şi acoperişul prost întreţinut.  De atunci, s-au început lucrări de restaurare şi acoperire.
−
[[image:Hagia_Sophia_Christ.jpg|thumb|300px|left|Mosaic of [[Jesus Christ]]]]
 
−
For over 900 years the Hagia Sophia was the seat of the Patriarch of Constantinople and a principal setting for imperial ceremonies. It was converted to a mosque at the [[Fall of Constantinople]] to the Ottoman Turks under Sultan Mehmet II in 1453.  Since [[Islam]] considers the depiction of the human form to be blasphemous— that is, it is [[iconoclasm|iconoclastic]]—Hagia Sophia's iconographic mosaics were covered with plaster.  For almost 500 years the principal mosque of Istanbul, '''Ayasofya''', served as model for many of the Ottoman mosques of Constantinople such as the Shehzade Mosque, the Suleiman Mosque, and the Rustem Pasha Mosque.
 
  
−
In 1934, under Turkish president Kemal Atatürk, Hagia Sofia was secularized and turned into the '''Ayasofya Museum'''. Nevertheless, the mosaics remained largely plastered over, and the building was allowed to decay.  A 1993 UNESCO mission to Turkey noted falling plaster, dirty marble facings, broken windows, decorative paintings damaged by moisture, and ill-maintained lead roofing. Cleaning, roofing and restoration have since been undertaken.  
+
Deşi Turcia, şi mai ales Istanbulul, este mai secularizată de cât majoritatea statelor musulmane, statutul bisericii Sfânta Sofia rămâne un subiect sensibil. Semnele ce conţin caligrafie islamică rămân în continuare agăţate de cupola principală.  Mozaicurile au început să iasă cu încetul la iveală.
  
−
Although Turkey, and Istanbul in particular, are more secular than most Muslim countries, the status of Hagia Sophia remains a sensitive subject.  The Islamic calligraphic displays suspended from the main dome remain in place.  The mosaics are being gradually uncovered, including some visible from the ground floor.
+
[[image:Istanbul086.jpg|thumb|350px|right|Sfânta Sofia văzută noaptea]]
  
−
[[image:Istanbul086.jpg|thumb|350px|right|Hagia Sophia at night]]
+
==Legături externe==
 +
* Byzantium 1200. [http://www.byzantium1200.com/hagia.html Hagia Sophia].  (Computer reconstruction).
 +
*[http://gbgm-umc.org/umw/bible/procopius.stm Contemporary description] by Procopius, ''De Aedificiis'', published in 561 AD.
 +
*[http://www.focusmm.com/civilization/hagia/welcome.htm Introduction, with floor plan and elevations.]
 +
*[http://www.archaeology.org/online/news/sophia.html Very brief illustrated report on restorations]
 +
 
 +
==Alte lecturi==
 +
* Dr. Robert S. Nelson. ''[http://books.google.ca/books?id=r-OsEpcTYpMC&printsec=frontcover&source=gbs_v2_summary_r&cad=0 Hagia Sophia, 1850-1950: Holy Wisdom Modern Monument].'' University of Chicago Press, 2004. ISBN 9780226571713
 +
* Prof. Erik Goldstein. ''Holy Wisdom and British Foreign Policy, 1918-1922: The St. Sophia Redemption Agitation''. In '''Byzantine and Modern Greek Studies''' Vol.15 (1991): pp.36-64.
 +
 
 +
==Surse==
 +
*Mainstone, Rowland J. (1997). ''Hagia Sophia: Architecture, Structure, and Liturgy of Justinian's Great Church'' (reprint edition). W W Norton & Co Inc. (ISBN 0500279454)
  
 
[[Categorie:Biserici]]
 
[[Categorie:Biserici]]
−
[[Categorie:Articole în limba engleză, propuse pentru a fi traduse]]
+
 
 +
 
 +
[[en:Hagia Sophia (Constantinople)]]

Versiunea de la data 18 noiembrie 2013 16:33

Biserica Sfânta Sofia

Sfânta Sofia, din grecescul Aghia Sofia (Άγια Σοφία), sau Biserica Sfintei Înţelepciuni, cunoscută şi sub alte nume precum Sancta Sophia în limba latină, sau Ayasofya în limba turcă, este o veche catedrală ce aparţine de Biserica Ortodoxă a Constantinopolului, şi care se află în oraşul Istanbul din Turcia zilelor noastre. Ea a fost transformată în moschee de către turci, iar acum este utilizată ca muzeu. Este recunoscută universal ca una dintre marile clădiri ale lumii, reprezentând un punct de referinţă în istoria arhitecturii. (Numele bisericii este uneori greşit interpretat, ca şi cum ar fi numele unei sfinte cu numele de Sofia.)

Construcţia bisericii

Sfânta Sofia cu minaretele musulmane înlăturate prin metode grafice

Prima biserică importantă de pe acel loc a fost construită de Constanţiu al II-lea, fiul lui Constantin cel Mare, dar ea a fost pârjolită în timpul răscoalei Nika din anul 532. Biserica a fost reconstruită între anii 532 și 537 sub însăşi supravegherea Împăratului Iustinian cel Mare, şi a rămas în această formă până în zilele noastre. Este unul dintre cele mai măreţe exemple de arhitectură bizantină. Interiorul său decorat cu mozaicuri, cât şi coloanele şi acoperirile cu marmură sunt de o mare valoare artistică. Templul în sine era atât de bogat şi de frumos decorat, încât se crede că Iustinian ar fi spus Νενίκηκά σε Σολομών: "Solomon, te-am întrecut!"

Arhitecţii bisericii au fost Isidor din Milet şi Anthemiu din Tralles, profesori de geometrie la Universitatea din Constantinopol. Biserica lui Iustinian a fost deopotrivă apogeul arhitectural al Antichităţii târzii, cât şi prima capodoperă a arhitecturii bizantine. Influenţa sa arhitecturală, dar şi liturgică s-a răspândit şi a rezistat în Biserica Ortodoxă, Biserica Romano-Catolică, şi în lumea musulmană de asemenea.

Interiorul bisericii Sfânta Sofia

Descriere

Sfânta Sofia este acoperită de o cupolă centrală cu diametrul de 31 de metri, puţin mai mic decât cel al Panteonului. Acest dom pare a fi „suspendat în văzduh” de către o arcadă neîntreruptă ce se situează pe ferestre arcuite. Aceste ferestre ajută ca interiorul plin de culori să fie inundat de lumină. Bolta este sprijinită de pandantive, şi anume, patru secţiuni triunghiulare de zidărie ce rezolvă problema aşezării unei baze rotunde pe o formă pătrată. Greutatea domului se transmite prin pandative către patru piloni masivi ce se află în colţuri. Între aceştia, cupola pare că pluteşte deasupra a patru arce uriaşe.

La capătul vestic (intrarea) şi cel de la răsărit (liturgic), deschiderile arcuite sunt extinse de semi-domuri, la rândul lor suspendate pe exedre. Aşadar, o ierarhie alcătuită din elemente în formă de dom creează un vast interior cu aspect dreptunghiular, ce este încoronat cu bolta principală. Această înşiruire de elemente arhitecturale este fără pereche în antichitate.

Structura a fost serios deteriorată de mai multe cutremure. Cupola s-a prăbuşit după un cutremur din anul 558, iar înlocuirea ei a cedat în anul 563. Au mai existat şi alte surpări parţiale în anii 989 şi 1346.

Toate suprafeţele interioare sunt îmbrăcate cu piese de marmură de multe culori, verzi și albe, cu porfir purpuriu şi mozaicuri din aur, ce sunt încrustate pe cărămidă. Exteriorul bisericii este format din pereţi simplu tencuiţi şi care dezvăluie claritatea ansamblului de bolte şi domuri.

Istoria târzie a bisericii

Mozaic cu Iisus Hristos

Pentru mai bine de 900 de ani, Sfânta Sofia a reprezentat scaunul Patriarhiei de Constantinopol, cât şi incintă principală pentru ceremoniile imperiale. La Căderea Constantinopolului din anul 1453, biserica a fost transformată în moschee de către turcii otomani, sub Sultanul Mehmed al II-lea. Deoarece islamul consideră blasfemie reprezentarea formelor omeneşti, va să zică iconoclastică, mozaicurile iconografice ale bisericii au fost acoperite cu ipsos. Pentru timp de aproape 500 de ani, principala moschee a oraşului Istanbul, Ayasofya, a fost model de inspiraţie pentru moschei otomane din Constantinopol precum Şehzad, Suleiman si Rustem Paşa.

În anul 1934, sub preşedintele turc Kamal Atatürk, Sfânta Sofia a fost secularizată şi transformată în Muzeul Ayasofya. Cu toate acestea, mozaicurile au rămas în mare parte acoperite, iar clădirea a fost lăsată să se deterioreze. O misiune UNESCO din anul 1993 a raportat că s-a observat tencuială căzând, piese de de marmură murdare, geamuri sparte, picturi decorative afectate de umezeală şi acoperişul prost întreţinut. De atunci, s-au început lucrări de restaurare şi acoperire.

Deşi Turcia, şi mai ales Istanbulul, este mai secularizată de cât majoritatea statelor musulmane, statutul bisericii Sfânta Sofia rămâne un subiect sensibil. Semnele ce conţin caligrafie islamică rămân în continuare agăţate de cupola principală. Mozaicurile au început să iasă cu încetul la iveală.

Sfânta Sofia văzută noaptea

Legături externe

Alte lecturi

  • Dr. Robert S. Nelson. Hagia Sophia, 1850-1950: Holy Wisdom Modern Monument. University of Chicago Press, 2004. ISBN 9780226571713
  • Prof. Erik Goldstein. Holy Wisdom and British Foreign Policy, 1918-1922: The St. Sophia Redemption Agitation. In Byzantine and Modern Greek Studies Vol.15 (1991): pp.36-64.

Surse

  • Mainstone, Rowland J. (1997). Hagia Sophia: Architecture, Structure, and Liturgy of Justinian's Great Church (reprint edition). W W Norton & Co Inc. (ISBN 0500279454)
Adus de la „https://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=Sfânta_Sofia_(Constantinopol)&oldid=35989”