Sfânt
| La acest articol se lucrează chiar în acest moment!
Ca o curtoazie față de persoana care dezvoltă acest articol și pentru a evita conflictele de versiuni din baza de date a sistemului, evitați să îl editați până la dispariția etichetei. În cazul în care considerați că este necesar, vă recomandăm să contactați editorul prin pagina de discuții a articolului. |
Sfânt se referă în mod exact, sau absolut, la Dumnezeu, ca fiind singur perfect şi dincolo de orice urmă de lipsă. În Teologie se spune că "sfânt" este unul din atributele lui Dumnezeu.
Pentru participarea la dumnezeire prin harul necreat, sau energiile necreate ale lui Dumnezeu, se numesc:
- "sfinţi" - unii oameni (a se vedea mai jos)
- "sfinte" - unele lucrări (de exemplu: sfintele slujbe, Sfânta Liturghie etc.)
- "sfinte" - unele obiecte (sfintele icoane, sfântul potir etc.)
Sfinţii
Sfinţii sunt persoane care au rămas în conştiinţa Bisericii ca unii care s-au făcut, prin împreună-lucrarea cu harului lui Dumnezeu, "fiu al Tatălui" şi "prieten al Mirelui Hristos", şi care astfel se roagă / mijloceşte pentru creştinii care-i cer ajutorul.
Cetele sfinţilor
În timp, s-a produs în liturghia şi spiritualitatea ortodoxă o împărţire a sfinţilor în mai multe grupe, sau "cete":
- mucenicii
- mărturisitorii
- cuvioşii (uneori cu subgrupe, ca: stâlpnicii, păscătorii, întemeietorii monahismului etc.)
- apostolii
- sfinţii ierarhi / episcopi
- prorocii şi drepţii din Vechiul Testament
- sfinţii imnografi
- sfinţii iconografi
- nebunii pentru Hristos
