Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
La acest articol se lucrează chiar în acest moment!

Ca o curtoazie față de persoana care dezvoltă acest articol și pentru a evita conflictele de versiuni din baza de date a sistemului, evitați să îl editați până la dispariția etichetei. În cazul în care considerați că este necesar, vă recomandăm să contactați editorul prin pagina de discuții a articolului.

În Biserica Ortodoxă Română, Sfântul Sinod este unul din organisme centrale deliberative (alături de Sinodul Permanent și Adunarea Națională Bisericească) [1].

Sfântul Sinod este cea mai înaltă autoritate a Bisericii Ortodoxe Române, în toate domeniile ei de activitate” [2].

Sfântul Sinod este prezidat de patriarhul României [3] și se compune din toți ierarhii în funcție în Biserica Ortodoxă Română [4]. „Secretarul Sfântului Sinod este unul dintre Episcopii-vicari patriarhali desemnat de plenul acestuia, la propunerea Patriarhului.” [5] Actualmente, secretarul Sfântului Sinod şi coordonatorul Cancelariei Sfântului Sinod este Preasfințitul Ciprian Câmpineanul – Episcop-vicar patriarhal.

„Sfântul Sinod se întrunește anual în cel puțin două ședințe de lucru în perioadele de primăvară și toamnă, iar în ședințe extraordinare, ori de câte ori este nevoie. Sfântul Sinod se poate întruni și în ședințe solemne.” [6]

Atribuțiile Sfântului Sinod

Conform Art. 14 al Statutului pentru organizarea și funcționarea Bisericii Ortodoxe Române, atribuțiile Sfântului Sinod sunt:

a) păstrează unitatea dogmatică, liturgică și canonică în Biserica Ortodoxă Română, precum și comuniunea cu întreaga Biserică Ortodoxă;

b) examinează orice problemă de ordin dogmatic, liturgic, canonic și pastoral-misionar, pe care o soluționează în conformitate cu învățătura Bisericii Ortodoxe și hotărăște, potrivit Sfintelor Canoane, asupra problemelor bisericești de orice natură;

c) hotărăște cu privire la sfințirea Sfântului și Marelui Mir, potrivit cerințelor pastoral-misionare din Biserica Ortodoxă Română;

d) hotărăște în privința canonizării sfinților și emite tomosul de proclamare a canonizării;

e) exprimă poziția oficială a Bisericii Ortodoxe Române asupra proiectelor de acte normative ale Statului referitoare la activitatea cultelor, la învățământul teologic și religios, la asistența socială și religioasă, la patrimoniul cultural-național, în special cel bisericesc, precum și în alte domenii de interes bisericesc și social;

f) aprobă, cu o majoritate de două treimi din numărul membrilor prezenți, Statutul pentru organizarea și funcționarea Bisericii Ortodoxe Române și hotărăște asupra modificării acestuia;

g) aprobă regulamentele bisericești întocmite în conformitate cu prezentul Statut;

h) inițiază și aprobă acorduri și parteneriate cu Statul și cu alte instituții în domenii de interes general bisericesc;

i) exprimă poziția oficială a Bisericii Ortodoxe Române în probleme de interes general ale societății;

j) aprobă, cu o majoritate de două treimi din numărul membrilor prezenți, înființarea, desființarea, modificarea teritorială și schimbarea titulaturii eparhiilor și mitropoliilor aparținătoare Patriarhiei Române;

k) aprobă statutele eparhiilor, mitropoliilor și ale altor unități bisericești din afara granițelor României;

l) alege, cu voturile a două treimi din totalul membrilor prezenți, pe Patriarh, și cu voturile a jumătate plus unu din totalul membrilor prezenți, pe mitropoliții, arhiepiscopii și pe episcopii eparhioți pentru eparhiile aparținătoare Patriarhiei Române;

m) alege, cu voturile a jumătate plus unu din totalul membrilor prezenți, pe episcopii-vicari patriarhali, pe episcopii-vicari și pe arhiereii-vicari;

n) emite gramata pentru întronizarea Patriarhului;

o) hotărăște cu privire la retragerea ierarhilor și stabilește drepturile acestora;

p) hotărăște, cu o majoritate de două treimi din totalul membrilor săi, cu privire la trimiterea în judecată canonică a acelora dintre membrii săi care sunt învinuiți de abateri de la învățătura și disciplina Bisericii;

q) aprobă sau respinge, în principiu, recursurile clericilor în materie de caterisire și se pronunță asupra cererilor de iertare ale acestora, cu avizul prealabil al chiriarhului locului;

r) îndrumă și supraveghează ca activitatea organismelor deliberative și executive de la episcopii, arhiepiscopii, mitropolii și Patriarhie să se desfășoare potrivit prevederilor statutare și regulamentare bisericești;

s) inițiază și cultivă relații frățești inter-ortodoxe, relații de dialog și cooperare intercreștină și interreligioasă pe plan național și internațional;

t) aprobă normele privind organizarea și funcționarea unităților de învățământ teologic preuniversitar și universitar, precum pe și cele privind predarea religiei în școlile de stat, particulare și confesionale. Stabilește normele privind învățământul confesional de toate nivelurile, precum și programele pentru catehizarea tinerilor și adulților;

u) aprobă normele activității misionar-pastorale și pe cele pentru promovarea vieții religioase și morale a clerului;

v) stabilește normele activității de asistență social-filantropică pentru întreaga Biserică Ortodoxă Română și aprobă măsurile pentru organizarea asistenței religioase în armată, penitenciare, spitale, cămine pentru copii și pentru bătrâni, așezăminte sociale destinate persoanelor defavorizate etc;

w) hotărăște înființarea, organizarea și desființarea asociațiilor și fundațiilor bisericești cu caracter național care sunt constituite și conduse de către Biserica Ortodoxă Română; acordă sau retrage binecuvântarea (aprobarea) pentru înființarea, organizarea și desființarea asociațiilor și fundațiilor ortodoxe din Patriarhia Româna care au conducere proprie și activează în eparhiile acesteia;

x) inițiază, autorizează și supraveghează traducerea, diortosirea, editarea și difuzarea Sfintei Scripturi, tipărirea și răspândirea cărților de cult, a calendarului bisericesc, a manualelor de teologie și a manualelor de religie; supraveghează din punct de vedere dogmatic, liturgic și canonic, lucrările de arhitectură, pictură, sculptură și alte forme de artă bisericească ortodoxă și ia măsurile cuvenite în caz de abateri;

y) aprobă anual modul de constituire și de repartizare a Fondului central misionar; instituie fonduri speciale și stabilește modul de constituire și destinația acestora;

z) interpretează, în formă definitivă și obligatorie, pentru toate organismele bisericești, dispozițiile statutare sau regulamentare.

Comisii și subcomisii

În conformitate cu Art. 15 din Statutul pentru organizarea și funcționarea Bisericii Ortodoxe Române, dintre membrii săi, Sfântul Sinod alege membrii a patru comisii sinodale, al căror obiectiv este să studieze și să formuleze propuneri asupra problemelor ce urmează a se supune deliberării în Sfântul Sinod. Fiecare din aceste comisii este prezidată de un mitropolit și are un raportor. Ceilalți mitropoliți sunt copreședinți ai comisiilor în care sunt repartizați de Sfântul Sinod.

Comisiile Sfântului Sinod sunt:

a) Comisia pastorală, monahală si socială;
b) Comisia teologică, liturgică si didactică;
c) Comisia canonică, juridică si pentru disciplină;
d) Comisia pentru comunități externe, relații interortodoxe, intercreștine și interreligioase.

Sfântul Sinod decide dacă o problemă trebuie examinată în comun de două sau mai multe comisii.

Pentru anumite probleme, cu caracter permanent sau temporar, Sfântul Sinod decide instituirea unor subcomisii speciale afiliate uneia din cele patru comisii. Din subcomisii pot face parte și ierarhi din alte comisii și pot fi cooptați profesori de teologie, clerici, monahi, mireni, specialiști în domeniul abordat, după modelul Subcomisiei pentru canonizarea sfinților români.

De asemenea, atunci când consideră necesar, Sfântul Sinod poate invita în comisiile sale, pentru consultare, profesori de teologie, clerici, monahi, mireni, specialiști în domenii abordate. [7]

Componența Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române

„Sfântul Sinod se compune din: Patriarh și toți Mitropoliții, Arhiepiscopii, Episcopii eparhioți, Episcopii-vicari patriarhali, Episcopii-vicari și Arhiereii-vicari în funcțiune. Ierarhii în funcție au îndatorirea de a-și desfășura activitatea în cooperare sinodală, supunându-se hotărârilor Sfântului Sinod și prevederilor prezentului Statut. De asemenea, ierarhii retrași din funcție au îndatorirea de a păstra disciplina canonică sinodală.” [8]

Patriarh - președintele Sfântului Sinod

Mitropoliţi

Arhiepiscopi

ÎPS Teodosie
IPS Nifon
IPS Pimen
IPS Andrei
IPS Nicolae

IPS Teodosie Petrescu

Arhiepiscop al Tomisului

IPS Nifon Mihăiţă

Arhiepiscop al Târgoviştei

IPS Pimen Zainea

Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor

IPS Irineu Pop

Arhiepiscop de Alba Iulia

IPS Nicolae Condrea

Arhiepiscop al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române din cele două Americi

Episcopi

PS Gherasim
PS Eftimie
PS Calinic
PS Ioachim
PS Lucian
PS Iustinian
PS Nicodim
PS Damaschin
PS Ambrozie

PS[10] Gherasim Cristea

Episcopul Râmnicului

PS Eftimie Luca

Episcopul Romanului

PS Epifanie Norocel

Episcopul Buzăului şi Vrancei

PS Calinic Argatu

Episcopul Argeşului şi Muscelului

PS Ioachim Mareş

Episcopul Huşilor

PS Casian Crăciun

Episcopul Dunării de Jos


PS Timotei Seviciu

Episcopul Aradului, Ienopolei şi Hălmagiului

PS Lucian Mic

Episcopul Caransebeşului

PS Sofronie Drincec

Episcop al Episcopiei Ortodoxe Române a Oradiei, Bihorului şi Sălajului

PS Iustinian Chira

Episcopul Episcopiei Ortodoxe Române a Maramureşului şi Sătmarului

PS Nicodim Nicolaescu

Episcopul Severinului şi Strehaiei

PS Damaschin Coravu

Episcopul Sloboziei şi Clăraşilor

PS Ioan Selejan

Episcopul Covasnei şi Harghitei

PS Galaction Stângă

Episcopul Alexandriei şi Teleormanului

PS Ambrozie Meleacă

Episcopul Giurgiului

PS Daniil Stoenescu

Episcop-Locţiitor al Episcopiei Daciei Felix

PS Siluan Manuilă

Episcopul Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria

Episcopi-vicari patriarhali

PS Vincenţiu
PS Ciprian

PS Vincenţiu Ploieşteanul

Episcop-Vicar Patriarhal

PS Ciprian Câmpineanul

Episcop-Vicar Patriarhal

Episcopi-vicari

PS Sebastian
PS Varsanufrie
PS Calinic
PS Gurie
PS Paisie
PS Irineu
PS Sofian
PS Siluan
PS Marc

PS Sebastian Ilfoveanul

Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor

PS Varsanufie Prahoveanul

Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor

PS Calinic Botoşăneanul

Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Iaşilor

PS Visarion Răşinăreanul

Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Sibiului

PS Gurie Gorjeanul

Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Craiovei

PS Paisie Lugojanul

Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Timişoarei

PS Irineu Bistriţeanul

Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului

PS Vasile Someşanul

Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului

PS Sofian Braşoveanul


Episcop-Vicar la Mitropolia Ortodoxă Română a Germaniei, Europei Centrale şi de Nord

PS Siluan Marsilianul

Episcop-Vicar la Mitropolia Ortodoxă Română a Europei Occidentale şi Meridionale

PS Marc Nemţeanul

Episcop-Vicar la Mitropolia Ortodoxă Română a Europei Occidentale şi Meridionale

PS Ioan Casian de Vicina

Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române în America şi Canada

Arhierei-vicari

PS Ioachim
PS Corneliu
PS Iustin

PS Ioachim Băcăuanul

Arhiereu -Vicar al Episcopiei Romanului

PS Corneliu Bârlădeanul

Arhiereu-Vicar al Episcopiei Huşilor

PS Petroniu Sălăjanul

Arhiereu-Vicar al Episcopiei Ortodoxe Române a Oradiei, Bihorului şi Sălajului Române a Oradiei, Bihorului şi Sălajului

PS Iustin Sigheteanul

Arhiereu-Vicar al Episcopiei Ortodoxe Române a Maramureşului şi Sătmarului

Note

  1. cf. Statutul pentru organizarea și funcționarea Bisericii Ortodoxe Române - Art. 9
  2. cf. Statutul pentru organizarea și funcționarea Bisericii Ortodoxe Române - Art. 11
  3. „Președintele Sfântului Sinod este Patriarhul. În lipsa Patriarhului, președinte al Sfântului Sinod este, în ordine, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, Mitropolitul Ardealului, Mitropolitul Clujului, Albei, Crișanei și Maramureșului, Mitropolitul Olteniei, Mitropolitul Banatului, ceilalți Mitropoliți, Arhiepiscopi sau Episcopi în conformitate cu ordinea canonică a eparhiilor din Patriarhia Română (diptice).” - cf. Statutul pentru organizarea și funcționarea Bisericii Ortodoxe Române - Art. 12 (2)
  4. „Sfântul Sinod se compune din: Patriarh și toți Mitropoliții, Arhiepiscopii, Episcopii eparhioți, Episcopii-vicari patriarhali, Episcopii-vicari și Arhiereii-vicari în funcțiune. Ierarhii în funcție au îndatorirea de a-și desfășura activitatea în cooperare sinodală, supunându-se hotărârilor Sfântului Sinod și prevederilor prezentului Statut. De asemenea, ierarhii retrași din funcție au îndatorirea de a păstra disciplina canonică sinodală.” - cf. Statutul pentru organizarea și funcționarea Bisericii Ortodoxe Române - Art. 12 (1)
  5. cf. Statutul pentru organizarea și funcționarea Bisericii Ortodoxe Române - Art. 12 (3)
  6. cf. Statutul pentru organizarea și funcționarea Bisericii Ortodoxe Române - Art. 13
  7. Statutul pentru organizarea și funcționarea Bisericii Ortodoxe Române - Art. 16
  8. cf. Statutul pentru organizarea și funcționarea Bisericii Ortodoxe Române - Art. 12 (1)
  9. IPS - Înaltpreasfinţit - formulă de adresare pentru Mitropoliţi şi Arhiepiscopi
  10. PS - Preasfinţit - formulă de adresare pentru Episcopi titulari, Episcopi Vicari şi arhierei vicari

Surse