Septuaginta: Diferență între versiuni

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
m (See also: el)
m (diacritice noi (cu virgulă))
(Nu s-au afișat 18 versiuni intermediare efectuate de alți 5 utilizatori)
Linia 1: Linia 1:
{{Traducere EN}}
+
{{VechiulTestament}}
 +
'''Septuaginta''' (nume care derivă din latinescul „șaptezeci”, citată uneori prin '''LXX''') este o traducere din secolul al III-lea î.Hr. a [[Vechiul Testament|Scripturilor ebraice]] în grecește. Este [[Vechiul Testament]] [[canon]]ic din [[Biserica Ortodoxă]].
  
The '''Septuagint''' (a name derived from the Latin word for "seventy", also referred to as the '''LXX''') is a 3rd century B.C. translation of the [[Old Testament|Hebrew Scriptures]] into Greek. It is the canonical [[Old Testament]] of the [[Orthodox Church]].
+
==Istoric==
 +
Traducerea Septuagintei a avut loc în Alexandria la porunca regelui egiptean Ptolemeu al II-lea ''Philadelphos'' (283-246 î.Hr.), care dorea să extindă celebra bibliotecă din Alexandria astfel încât să includă înțelepciunea tuturor vechilor religii din lume. Deoarece greaca era limba oficială din Alexandria, Scripturile au fost în consecință traduse în această limbă. Filosoful Philon din Alexandria (cunoscut și sub numele ''Filon Iudeul'') spune că un motiv al traducerii ar fi fost și acela de a suplini uitarea limbii ebraice de către evreii din diaspora.<ref>[http://www.archive.org/details/TheWorksOfPhiloJudaeusVolII Yonge, C.D., ''The Works Of Philo Judaeus Vol.II'' (1854)]</ref> Conform altei ipoteze, Ptolemeu însuși s-ar afla la originea acestei inițiative, din dorința de a cunoaște codul de legi al unei comunități importante din Egipt, cum era comunitatea evreiască.
  
==History==
+
''Scrisoarea lui Aristeas'', cea mai veche mărturie cunoscută despre originea Septuagintei, descrie cum Ptolemeu a luat legătura cu marele preot Eleazar din [[Ierusalim]] și i-a cerut să îi trimită traducători. Din fiecare din cele doisprezece triburi ale lui [[Israel]] au fost aleși câte șase traducători, ajungându-se astfel la numărul larg acceptat de șaptezeci și doi (alte relatări vorbesc de șaptezeci sau de șaptezeci și cinci).
The translation of the Septuagint undertaken in Alexandria at the behest of the Egyptian King, Ptolemy, who wished to expand the celebrated library of Alexandria to include the wisdom of all the ancient religions of the world. Because Greek was the language of Alexandria, the Scriptures therefore had to be translated into that language.
 
  
The ''Letter of Aristeas'', the oldest known source we have for the origin of the Septuagint, details how Ptolemy contacted the chief priest, Eleazar, in Jerusalem and asked him to send translators.  Six were chosen from each of the twelve tribes of Israel, giving us the commonly accepted number of seventy-two. (Other accounts have the number at seventy or seventy-five.)  Only the Torah (the first five books) was translated initially, but eventually other translations (and even compositions) were added to the collection. By the time of our [[Lord]], the Septuagint was the Bible in use by most Hellenistic Jews.
+
Termenul ''Septuaginta'' provine din expresia latină ''versio septuaginta interpretum'' („traducerea celor șaptezeci de interpreți”, sau, în limba greacă ''ἡ μετάφρασις τῶν ἑβδομήκοντα'' - „hē metáphrasis tōn hebdomēkonta”).<ref>Karen H. Jobes, Moises Silva, ''Invitation to the Septuagint'', Ed. Paternoster Press, 2001. ISBN 1-84227-061-3</ref>
  
Thus, when the [[Apostles]] quote the Jewish Scripture in their own writings, the overwhelmingly dominant source for their wording comes directly from the Septuagint (LXX). Given that the spread of the [[Gospel]] was most successful among the Gentiles and Hellenistic Jews, it made sense that the LXX would be the Bible for the early Church. Following in the footsteps of those first generations of Christians, the [[Orthodox Church]] continues to regard the LXX as its only canonical text of the [[Old Testament]].  There are a number of differences between the canon of the LXX and that of [[Roman Catholic Church]] and [[Protestantism|Protestant Christians]], based on differences in translation tradition or doctrine.
+
Inițial a fost tradusă doar ''Tora'' (primele [[Pentateuh|cinci cărți]]), dar ulterior au fost adăugate traduceri ale altor  cărți sfinte (și chiar compoziții) acestei colecții. În vremea [[Iisus Hristos|Domnul]]ui, Septuaginta era [[Biblia]] folosită de majoritatea evreilor eleniști.
 +
Astfel, atunci când [[Apostoli]]i au citat Scripturile evreiești în propriile lor scrieri, izvorul dominant pentru cuvintele lor l-a constituit Septuaginta (LXX). Dat fiind faptul că [[Evanghelia]] s-a răspândit cu precădere printre evreii eleniști, este evident că LXX urma să devină Biblia Bisericii primare. Pășind pe urmele acestor prime generații de creștini, [[Biserica Ortodoxă]] a continuat să considere Septuaginta ca fiind singurul text canonic al [[Vechiul Testament|Vechiului Testament]].
  
==Differences with other Christian Canons==
+
Există anumite diferențe între canonul Septuagintei și cel al [[Biserica Romano-Catolică|Bisericii Romano-Catolice]] și [[Protestantism|creștinilor protestanți]], bazate pe diferențe de tradiție a traducerii sau de doctrină.
The differences with Rome are fairly small and have never been a subject of much contention between the Orthodox and that communion.  The canonical lists are essentially the same in content (some of the names are different) but for the following items:  The Latin canon does not include [[I Esdras]] (though it uses that name for what the Orthodox call [[II Esdras]]); there are only 150 Psalms in the Latin canon, while the LXX has 151 (and the Psalms are numbered and divided differently between the two canons, because the modern Latin canon is based on the Hebrew Masoretic Text, though the [[Vulgate]] used the Septuagintal Psalm numbering); the [[Epistle of Jeremiah]] is a separate book in the LXX, while it is included as part of Baruch for the Latins; and the Latins do not include either [[III Maccabees|III]] or [[IV Maccabees]].  Traditionally, Roman Catholics used the numbering of the Latin Vulgate, which follows the Septuagint. However, since the Second Vatican Council, Roman Catholic publications, including Catholic Bibles and liturgical texts, have used the numbering found in the Masoretic Text.
 
  
The differences with the Protestant canon are based on the 16th century misunderstanding of Martin Luther.  When he was translating the Old Testament into German, he mistakenly believed that the oldest source for the Old Testament would be in Hebrew, so he found and used the so-called Masoretic Text (MT), a 9th century Jewish canon compiled largely in reaction to Christian claims that the Old Testament Scriptures belonged to the Church.  The MT is thus also the basis for the Old Testament text of the 17th century Authorized Version in English (the "King James Version").  There are multiple differences between the LXX and MT.  The MT lacks the following texts:  [[I Esdras]], the portion of [[II Esdras]] (which the MT simply calls "Ezra") called the "[[Prayer of Manasseh]]," [[Tobit]], [[Judith]], portions of [[Book of Esther|Esther]], [[Wisdom of Solomon]], [[Wisdom of Sirach]] (Ecclesiasticus), [[Baruch]], the [[Epistle of Jeremiah]], the so-called "additions to Daniel" (The [[Prayer of the Three Holy Children|Song of the Three Children]], [[Susanna (Book of Daniel)|Susanna]], and [[Bel and the Dragon]]), the 151st Psalm, and all four Maccabees books.  The Psalms are also numbered and divided up differently.
+
==Diferențe față de alte canoane creștine==
 +
Diferențele dntre [[canon]]ul Septuagintei și cel al [[Biserica Romano-Catolică|Bisericii Romano-Catolice]] ([[Vulgata]]) sunt minore și nu au fost niciodată subiectul controverselor dintre ortodocși și romano-catolici. Listele canonice sunt, în esență, aceleași (unele dintre nume sunt diferite) cu următoarele diferențe:
 +
[[Imagine:Codex_vaticanus.jpg|thumb|280px|right|Septuaginta:<br>o coloană cu textul din [[Cartea I a lui Ezdra]]]]
 +
* canonul latin nu conține [[I Ezdra]] (cu toate că îi folosește numele pentru ceea ce ortodocșii numesc [[Neemia|II Ezdra]]);
 +
* sunt numai 150 de [[Psalm]]i în canonul latin, în timp ce Septuaginta are 151 (iar Psalmii sunt numărați și împărțiți diferit între cele două canoane, deoarece canonul latin modern se bazează pe textul masoretic evreesc, deși [[Vulgata]] folosește numărătoarea Psalmilor din Septuaginta);
 +
* [[Epistola lui Ieremia]] este în Septuaginta o carte separată, în timp ce în canonul latin este inclusă ca parte componentă în [[Cartea lui Baruh|Baruh]];
 +
* canonul latin nu conține nici [[III Macabei|III]] și nici [[IV Macabei]];
 +
* deși tradiția romano-catolică folosea numărătoarea din Vulgata latină, care urmează Septuaginta, după Conciliul Vatican II, publicațiile romano-catolice, inclusiv Biblia catolică și textele liturgice, au început să folosească numărătoarea din textul masoretic ebraic.
  
== Variations with the Masoretic Text (MT) ==
+
Diferențele dntre canonul Septuagintei și canonul [[protestantism|protestant]] provin din înțelegerea greșită a lui Martin Luther, din secolul al XVI-lea. Când el a tradus Vechiul Testament în germană, a crezut în mod greșit că cea mai veche sursă pentru Vechiul Testament ar fi în ebraică, prin urmare el a găsit și urmat așa-numitul ''Text masoretic'' (MT), un canon ebraic din secolul al IX-lea, compilat cu larghețe ca reacție față de afirmațiile creștinilor că Scripturile Vechiului Testament aparțin Bisericii. Astfel, MT este, de asemenea, baza textului Vechiului Testament din versiunea autorizată în limba engleză din secolul al XVII-lea („Versiunea Regelui James”).
There are multiple internal variations between the LXX and the MT. The texts read differently in many places, giving a much more [[Christology|Christological]] tone to the LXX which was deliberately avoided when the Masoretes were putting together their anti-Christian canon. These differences in wording are the evidence that the Apostles were using the LXX. Here follow several examples of radical differences in wording:
+
 
 +
Există numeroase diferențe între LXX (Septuaginta) și MT (textul masoretic). Astfel, MT  nu conține următoarele texte:
 +
* [[I Ezdra]]
 +
* porțiunea din [[II Ezdra]] (pe care MT o numește simplu „Ezra”) numită „[[Rugăciunea regelui Manase]]”
 +
* [[Cartea lui Tobit]]
 +
* [[Cartea Iuditei]]
 +
* porțiuni din [[Cartea Esterei]]
 +
* [[Cartea înțelepciunii lui Solomon]]
 +
* [[Cartea înțelepciunii lui Isus, fiul lui Sirah (Ecclesiasticul)]]
 +
* [[Cartea lui Baruh]]
 +
* [[Epistola lui Ieremia]], așa-numita „adăugare la Daniel” ([[Cântarea celor trei tineri]])
 +
* [[Istoria Susanei]]
 +
* [[Istoria omorârii balaurului și a sfărâmării lui Bel]]
 +
* Psalmul 151
 +
* toate cele patru cărți ale Macabeilor.
 +
În plus, în textul masoretic, [[Psalmi]]i sunt numărați și împărțiți diferit.
 +
 
 +
==Diferențe față de textul masoretic (MT) ==
 +
Există variații interne multiple între Septuaginta și Textul masoretic. Textele sună diferit în multe locuri, dând Septuagintei un ton mult mai [[Hristologie|hristologic]] și care a fost în mod deliberat evitat atunci când masoreții au întocmit canonul lor anti-creștin. Aceste diferențe de nuanțe dovedesc faptul că Apostolii au folosit Septuaginta. Mai departe sunt prezentate câteva exemple de diferențe radicale în formulare (s-a folosit pentru textul Septuagintei traducerea Sf. Sinod de la 1914 și pentru textul masoretic traducerea lui D. Cornilescu):
  
 
{| border="1" cellpadding="2"
 
{| border="1" cellpadding="2"
 
|-
 
|-
!  !! LXX !! MT
+
!  !! LXX !! TM
 
|-
 
|-
! Gen. 4:7
+
! Facerea 4:7
| Hast thou not sinned if thou hast brought it rightly, but not rightly divided it?  Be still, to thee shall be his submission, and thou shalt rule over him. || If thou doest well, shalt thou not be accepted? And if thou doest not well, sin lieth at the door.  And unto thee shall be his desire, and thou shalt rule over him.
+
| De ai fi adus drept și ai fi împărțit drept, n-ai fi păcătuit. Taci, la tine se va întoarce și tu îl vei stăpâni pe acela. || Dacă faci bine, vei fi bine primit; dar dacă faci rău, păcatul pândește la ușă; dorința lui se ține după tine, dar tu să-l stăpânești.  
 
|-
 
|-
! Gen. 4:13
+
! Facerea 4:13
| And Cain said to the Lord God, My crime is too great for me to be forgiven. || And Cain said unto the Lord, My punishment is greater than I can bear.
+
| Şi a zis Cain către Domnul: "Mai mare este vina mea decât a mi se ierta mie". || Cain a zis Domnului: "Pedeapsa mea e prea mare ca s-o pot suferi."
 
|-
 
|-
! Exodus 21:16/17
+
! Ieșirea 21:16/17
| He that reviles his father or his mother shall surely die. || And he that curseth his father, or his mother, shall surely be put to death.
+
| Cel ce va grăi de rău pe tatăl său sau pe mama sa, cu moarte să se omoare. || Cine va blestema pe tatăl său sau pe mama sa, să fie pedepsit cu moartea.
 
|-
 
|-
! Psalm 39/40:6
+
! Psalmul 39/40:6
| Sacrifice and offering Thou hast not desired, but a body Thou hast prepared for me... || Sacrifice and offering thou didst not desire, mine ears has thou opened...
+
| Jertfe și prinoase nu ai voit, dar trup mi-ai săvârșit... || Tu nu dorești nici jertfă, nici dar de mâncare, ci mi-ai străpuns urechile...
 
|}
 
|}
  
==Dead Sea Scrolls==
+
==Manuscrisele de la Marea Moartă==
With the discovery of the Dead Sea Scrolls in the mid twentieth century many examples have been recovered of the Old Testament in Hebrew from the time of Christ and the Holy Apostles and earlier. Scholarship during the past half century based upon these Dead Sea discoveries has revealed a close agreement between the LXX and pre-Masoretic Hebrew texts. In a review of some of this scholarship, Hershal Shanks<ref> Hershal Shanks, ''4QSama - The Difficult Life of a Dead Sea Scroll'', Biblical Archaeology Review, Vol 33 No 3, May/June 2007, pp66-70.</ref>  notes that ''”…many Hebrew texts [are available] that were the base text for Septuagintal translations…”''. Further he notes that what ''”…texts like 4QSama show is that the Septuagintal translations are really quite reliable”'' and ''”…gives new authority to the Greek translations against the Masoretic text”''. Quoting Frank Moore Cross (a co-author of the book under review), Hershal continues ''”We could scarcely hope to find closer agreement between the Old Greek [Septuagintal] tradition and 4QSama than actually is found in our fragments”''.
+
Odată cu descoperirea Manuscriselor de la Marea Moartă pe la mijlocul secolului XX, au fost recuperate multe exemplare ale Vechiului Testament ebraic din vremea Mântuitorului și a Apostolilor și chiar mai vechi. Pe baza acestor descoperiri de la Marea Moartă, savanții din ultima jumătate de secol au pus în evidență o asemănare puternică între Septuaginta și textele evreești pre-masoretice. Într-o recenzie a mai mulți astfel de savanți, Hershal Shanks<ref> Hershal Shanks, ''4QSama - The Difficult Life of a Dead Sea Scroll'', Biblical Archaeology Review, Vol 33 No 3, May/June 2007, pp66-70.</ref>  notează că ''”…multe texte ebraice [care sunt disponibile] constituie textul de bază pentru traducerile din Septuaginta…”''. Mai departe, el precizează că ''”…texte, cum ar fi 4QSama, arată că traducerile din Septuaginta sunt într-adevăr de încredere”'' și ''”…acordă o autoritate nouă traducerilor grecești în fața textului masoretic”''. Citându-l pe Frank Moore Cross (un coautor al cărții recenzate), Hershal continuă ''”Putem doar spera să găsim o mai mare apropiere între [[tradiția]] Septuagintei din greaca veche și 4QSama decât a fost descoperită până în prezent în fragmentele noastre”''.
  
The scholarship based upon the new information provided in the Dead Sea Scroll thus supports the millennial old tradition on use of the Septuagint by the Orthodox Church.
+
Pe baza noilor informații furnizate de [[Manuscrisele de la Marea Moartă]], savanții confirmă tradiția veche de milenii privind folosirea Septuagintei de către [[Biserica Ortodoxă]].
  
==Reference==
+
==Referințe==
 
<references/>
 
<references/>
  
== External links ==
+
==Legături externe==
* [http://orthodoxstudybible.com The Orthodox Study Bible page] - contains the Septuagint Old Testament using the NKJV as a base text
+
* Sir Lancelot C.L. Brenton, ''The Septuagint LXX: Greek and English'', published by Samuel Bagster & Sons, Ltd., London, 1851 [http://www.ccel.org/bible/brenton/ online]
* [http://students.cua.edu/16kalvesmaki/LXX/ The Septuagint Online]
+
* [http://ro.wikipedia.org/wiki/Septuaginta Wikipedia.ro - Septuaginta]
* [http://www.lxx.org/ The Orthodox Study Bible Old Testament Project Website]
 
* [http://www.ccel.org/bible/brenton/ The Septuagint LXX: Greek and English] by Sir Lancelot C.L. Brenton
 
* [http://www.ecclesia.org/truth/septuagint-hyperlinked.html Septuagint, Brenton's Edition] (omits "deuterocanonical"/"apocryphal" books)
 
* [http://spindleworks.com/septuagint/septuagint.htm The Septuagint], compiled from the [http://unbound.biola.edu/ Unbound] website by Henry Sikkema in 1999 (omits "deuterocanonical"/"apocryphal" books)
 
* [http://ccat.sas.upenn.edu/nets/ New English Translation of the Septuagint]. It has been released at San Diego, November 19, 2007 by Oxford University Press. [http://ccat.sas.upenn.edu/nets/edition/  Provisional edition] online. This project is being carried out under the aegis of The International Organization for Septuagint and Cognate Studies (IOSCS). An international team of more than thirty scholars is working on the entire corpus of the Greek Jewish Scriptures. It is the first such English version in 160 years. Called the New English Translation of the Septuagint (NETS), the text reflects both the wealth of manuscript evidence that has been brought to light since the 19th century and, of course, current English idiom. (Note however, that this project is using the NRSV(1989) version as its English base of referral).
 
* "[http://www.orthodox-church.info/eob/ The Eastern Orthodox Bible]" - a new translation rather than a revision of another work, dedicated to the recently reposed Archbishop Vsevolod of the (canonical) Ukrainian Orthodox Church in the USA.
 
* [http://www.orthodoxengland.org.uk/pdf/kjvsept.pdf The KJV Septuagint] - a revision of the KJV text according to the Septuagint from an Orthodox source in the UK. The psalter is linked here.
 
* [http://www.peterpapoutsis.com/ Peter Papoutsis]'s translation of the Septuagint
 
 
 
===Institutes===
 
* [http://www.twu.ca/sites/septuagint/ Septuagint Institute] (Trinity Western University, Canada). In 2005 the Septuagint Studies department moved from the University of Toronto to TWU, forming the new Septuagint Institute (SI). The SI complements TWU's already established Dead Sea Scrolls Institute (DSSI), founded in 1995, and together they form North America's new hub of Septuagint research.
 
* [http://www.septuaginta-unternehmen.gwdg.de/ Septuaginta-Unternehmens Institute] in Gottingen, Germany (German only at present). The Septuaginta-Unternehmen is a special research institute that was founded in 1908 in Göttingen under the auspices of the Göttingen Academy of Sciences. Its purpose was to conduct sound scientific investigation into the Septuagint and to trace the history of evolution of the Septuagint text, on the basis of the mass of manuscript data, and ultimately to establish a text which could be claimed to be for all intents and purposes identical with the Septuagint in its pristine form, a proto-Septuagint.([http://www.humboldt-stiftung.de/de/netzwerk/veranstalt/hoersaal/doc/muraoka.pdf 1])  The institute made Göttingen the nerve centre of Septuagint studies. The first director of the Institute, '''[http://en.wikipedia.org/wiki/Alfred_Rahlfs Alfred Rahlfs]''', published  the critically established ''Septuaginta, 2 volume edition in 1935'' (Septuagint in Greek). The Rahlf's critical edition of the Septuagint for the book of Genesis rests on a foundation of some one hundred and forty manuscripts (nine pre-dating the fourth century CE), ten daughter-versions, plus biblical citations in Greek and Latin literature, and is the most modern critical edition of the LXX text.([http://www.chass.utoronto.ca/~pietersm/NETS%20and%20Its%20Sequel.pdf 2])
 
* [http://www.hexapla.org/ The HEXAPLA Institute]. Its purpose is to publish a new critical edition of the fragments of Origen's [[Hexapla]], focusing on the later development of Septuagint tradition.
 
* [http://www.theo.kuleuven.be/lxxtc/en/ Centre for Septuagint Studies and Textual Criticism]. Catholic University of Leuven, Belgium.
 
  
==See also==   
+
==Vezi și==   
*[[Hermeneutics]]
+
* [[Sfânta Scriptură]]
*[[Holy Scripture]]
+
* [[Vulgata]]
  
 
[[Categorie:Istoria Bisericii]]
 
[[Categorie:Istoria Bisericii]]
[[Categorie:Judaism]]
 
 
[[Categorie:Sfânta Scriptură]]
 
[[Categorie:Sfânta Scriptură]]
 +
[[Categorie:Vechiul Testament]]
 
[[Categorie:Texte]]
 
[[Categorie:Texte]]
  
 
[[el:Μετάφραση των Εβδομήκοντα]]
 
[[el:Μετάφραση των Εβδομήκοντα]]
 
[[en:Septuagint]]
 
[[en:Septuagint]]

Versiunea de la data 11 septembrie 2013 12:51

Acest articol face parte din seria
Vechiul TestamentSeptuaginta
Pentateuhul și Legea lui Moise
FacereaIeșireaLeviticulNumeriiDeuteronomul
Cărțile istorice
Iosua NaviJudecătoriRut

I RegiII RegiIII RegiIV Regi
I CroniciII CroniciI EzdraNeemiaEstera

Cărțile poetice
Cărți de înțelepciune
IovCartea PsalmilorPildele lui SolomonEcclesiastul
Alte cărți
Cântarea CântărilorPlângerile profetului Ieremia
Cărțile Profeților
Profeții Mari

IsaiaIeremiaIezechielDaniel

Profeții Mici, sau „Cei Doisprezece”

OseaAmosMiheiaIoilAvdieIonaNaum
AvacumSofonieAgheuZahariaMaleahi

Cărțile deuterocanonice și „bune de citit”
TobitIuditaBaruhEpistola lui Ieremia
Cântarea celor trei tineriIII EzdraCartea înțelepciunii lui Solomon
Cartea înțelepciunii lui Isus, fiul lui Sirah (Ecclesiasticul)
Istoria Susanei
Istoria omorârii balaurului și a sfărâmării lui Bel
I MacabeiII MacabeiIII Macabei
Rugăciunea regelui Manase
Persoane din Vechiul Testament
Patriarhi: EnohNoeAvraamIsaacLot
Iacov (Israel)IosifMoiseAaronFinees
Prooroci și Drepți: Ilie TesviteanulEliseiIezechia
IsaiaIeremiaIezechielDaniel
IonaOseaDavidSolomon
AvacumIovMiheiaMaleahi - Baruh
SamuelZahariaIoilNaumAmos
Regi Iuda (după diviziune): RoboamAbiaAsaIosafat
AtaliaIoramAhaziaIoasAmația
OziaIotamAhazIezechia (Ezechia)Manase
AmonIosiaIoahazEliachim (Ioiachim)
Ioiachin (Iehonia) – Sedechia (Matania)
Regi Israel (după diviziune): Ieroboam INadabBaeșa
ElaZimriOmriAhabIzabela
AhaziaIoramIehuIoahazIoasIeroboam al II-lea
ZahariaȘalumMenahemPecahiaPecahOsea (rege)
Descoperiri arheologice biblice
Editați această casetă

Septuaginta (nume care derivă din latinescul „șaptezeci”, citată uneori prin LXX) este o traducere din secolul al III-lea î.Hr. a Scripturilor ebraice în grecește. Este Vechiul Testament canonic din Biserica Ortodoxă.

Istoric

Traducerea Septuagintei a avut loc în Alexandria la porunca regelui egiptean Ptolemeu al II-lea Philadelphos (283-246 î.Hr.), care dorea să extindă celebra bibliotecă din Alexandria astfel încât să includă înțelepciunea tuturor vechilor religii din lume. Deoarece greaca era limba oficială din Alexandria, Scripturile au fost în consecință traduse în această limbă. Filosoful Philon din Alexandria (cunoscut și sub numele Filon Iudeul) spune că un motiv al traducerii ar fi fost și acela de a suplini uitarea limbii ebraice de către evreii din diaspora.[1] Conform altei ipoteze, Ptolemeu însuși s-ar afla la originea acestei inițiative, din dorința de a cunoaște codul de legi al unei comunități importante din Egipt, cum era comunitatea evreiască.

Scrisoarea lui Aristeas, cea mai veche mărturie cunoscută despre originea Septuagintei, descrie cum Ptolemeu a luat legătura cu marele preot Eleazar din Ierusalim și i-a cerut să îi trimită traducători. Din fiecare din cele doisprezece triburi ale lui Israel au fost aleși câte șase traducători, ajungându-se astfel la numărul larg acceptat de șaptezeci și doi (alte relatări vorbesc de șaptezeci sau de șaptezeci și cinci).

Termenul Septuaginta provine din expresia latină versio septuaginta interpretum („traducerea celor șaptezeci de interpreți”, sau, în limba greacă ἡ μετάφρασις τῶν ἑβδομήκοντα - „hē metáphrasis tōn hebdomēkonta”).[2]

Inițial a fost tradusă doar Tora (primele cinci cărți), dar ulterior au fost adăugate traduceri ale altor cărți sfinte (și chiar compoziții) acestei colecții. În vremea Domnului, Septuaginta era Biblia folosită de majoritatea evreilor eleniști. Astfel, atunci când Apostolii au citat Scripturile evreiești în propriile lor scrieri, izvorul dominant pentru cuvintele lor l-a constituit Septuaginta (LXX). Dat fiind faptul că Evanghelia s-a răspândit cu precădere printre evreii eleniști, este evident că LXX urma să devină Biblia Bisericii primare. Pășind pe urmele acestor prime generații de creștini, Biserica Ortodoxă a continuat să considere Septuaginta ca fiind singurul text canonic al Vechiului Testament.

Există anumite diferențe între canonul Septuagintei și cel al Bisericii Romano-Catolice și creștinilor protestanți, bazate pe diferențe de tradiție a traducerii sau de doctrină.

Diferențe față de alte canoane creștine

Diferențele dntre canonul Septuagintei și cel al Bisericii Romano-Catolice (Vulgata) sunt minore și nu au fost niciodată subiectul controverselor dintre ortodocși și romano-catolici. Listele canonice sunt, în esență, aceleași (unele dintre nume sunt diferite) cu următoarele diferențe:

Septuaginta:
o coloană cu textul din Cartea I a lui Ezdra
  • canonul latin nu conține I Ezdra (cu toate că îi folosește numele pentru ceea ce ortodocșii numesc II Ezdra);
  • sunt numai 150 de Psalmi în canonul latin, în timp ce Septuaginta are 151 (iar Psalmii sunt numărați și împărțiți diferit între cele două canoane, deoarece canonul latin modern se bazează pe textul masoretic evreesc, deși Vulgata folosește numărătoarea Psalmilor din Septuaginta);
  • Epistola lui Ieremia este în Septuaginta o carte separată, în timp ce în canonul latin este inclusă ca parte componentă în Baruh;
  • canonul latin nu conține nici III și nici IV Macabei;
  • deși tradiția romano-catolică folosea numărătoarea din Vulgata latină, care urmează Septuaginta, după Conciliul Vatican II, publicațiile romano-catolice, inclusiv Biblia catolică și textele liturgice, au început să folosească numărătoarea din textul masoretic ebraic.

Diferențele dntre canonul Septuagintei și canonul protestant provin din înțelegerea greșită a lui Martin Luther, din secolul al XVI-lea. Când el a tradus Vechiul Testament în germană, a crezut în mod greșit că cea mai veche sursă pentru Vechiul Testament ar fi în ebraică, prin urmare el a găsit și urmat așa-numitul Text masoretic (MT), un canon ebraic din secolul al IX-lea, compilat cu larghețe ca reacție față de afirmațiile creștinilor că Scripturile Vechiului Testament aparțin Bisericii. Astfel, MT este, de asemenea, baza textului Vechiului Testament din versiunea autorizată în limba engleză din secolul al XVII-lea („Versiunea Regelui James”).

Există numeroase diferențe între LXX (Septuaginta) și MT (textul masoretic). Astfel, MT nu conține următoarele texte:

În plus, în textul masoretic, Psalmii sunt numărați și împărțiți diferit.

Diferențe față de textul masoretic (MT)

Există variații interne multiple între Septuaginta și Textul masoretic. Textele sună diferit în multe locuri, dând Septuagintei un ton mult mai hristologic și care a fost în mod deliberat evitat atunci când masoreții au întocmit canonul lor anti-creștin. Aceste diferențe de nuanțe dovedesc faptul că Apostolii au folosit Septuaginta. Mai departe sunt prezentate câteva exemple de diferențe radicale în formulare (s-a folosit pentru textul Septuagintei traducerea Sf. Sinod de la 1914 și pentru textul masoretic traducerea lui D. Cornilescu):

LXX TM
Facerea 4:7 De ai fi adus drept și ai fi împărțit drept, n-ai fi păcătuit. Taci, la tine se va întoarce și tu îl vei stăpâni pe acela. Dacă faci bine, vei fi bine primit; dar dacă faci rău, păcatul pândește la ușă; dorința lui se ține după tine, dar tu să-l stăpânești.
Facerea 4:13 Şi a zis Cain către Domnul: "Mai mare este vina mea decât a mi se ierta mie". Cain a zis Domnului: "Pedeapsa mea e prea mare ca s-o pot suferi."
Ieșirea 21:16/17 Cel ce va grăi de rău pe tatăl său sau pe mama sa, cu moarte să se omoare. Cine va blestema pe tatăl său sau pe mama sa, să fie pedepsit cu moartea.
Psalmul 39/40:6 Jertfe și prinoase nu ai voit, dar trup mi-ai săvârșit... Tu nu dorești nici jertfă, nici dar de mâncare, ci mi-ai străpuns urechile...

Manuscrisele de la Marea Moartă

Odată cu descoperirea Manuscriselor de la Marea Moartă pe la mijlocul secolului XX, au fost recuperate multe exemplare ale Vechiului Testament ebraic din vremea Mântuitorului și a Apostolilor și chiar mai vechi. Pe baza acestor descoperiri de la Marea Moartă, savanții din ultima jumătate de secol au pus în evidență o asemănare puternică între Septuaginta și textele evreești pre-masoretice. Într-o recenzie a mai mulți astfel de savanți, Hershal Shanks[3] notează că ”…multe texte ebraice [care sunt disponibile] constituie textul de bază pentru traducerile din Septuaginta…”. Mai departe, el precizează că ”…texte, cum ar fi 4QSama, arată că traducerile din Septuaginta sunt într-adevăr de încredere” și ”…acordă o autoritate nouă traducerilor grecești în fața textului masoretic”. Citându-l pe Frank Moore Cross (un coautor al cărții recenzate), Hershal continuă ”Putem doar spera să găsim o mai mare apropiere între tradiția Septuagintei din greaca veche și 4QSama decât a fost descoperită până în prezent în fragmentele noastre”.

Pe baza noilor informații furnizate de Manuscrisele de la Marea Moartă, savanții confirmă tradiția veche de milenii privind folosirea Septuagintei de către Biserica Ortodoxă.

Referințe

  1. Yonge, C.D., The Works Of Philo Judaeus Vol.II (1854)
  2. Karen H. Jobes, Moises Silva, Invitation to the Septuagint, Ed. Paternoster Press, 2001. ISBN 1-84227-061-3
  3. Hershal Shanks, 4QSama - The Difficult Life of a Dead Sea Scroll, Biblical Archaeology Review, Vol 33 No 3, May/June 2007, pp66-70.

Legături externe

Vezi și