Septuaginta: Diferență între versiuni

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
(Legături externe: page not found)
m (diacritice noi (cu virgulă))
(Nu s-au afișat 5 versiuni intermediare efectuate de același utilizator)
Linia 1: Linia 1:
 
{{VechiulTestament}}
 
{{VechiulTestament}}
'''Septuaginta''' (nume care derivă din latinescul „şaptezeci”, citată uneori prin '''LXX''') este o traducere din secolul al III-lea î.Hr. a [[Vechiul Testament|Scripturilor ebraice]] în greceşte. Este [[Vechiul Testament]] [[canon]]ic din [[Biserica Ortodoxă]].
+
'''Septuaginta''' (nume care derivă din latinescul „șaptezeci”, citată uneori prin '''LXX''') este o traducere din secolul al III-lea î.Hr. a [[Vechiul Testament|Scripturilor ebraice]] în grecește. Este [[Vechiul Testament]] [[canon]]ic din [[Biserica Ortodoxă]].
  
 
==Istoric==
 
==Istoric==
Traducerea Septuagintei a avut loc în Alexandria la porunca regelui egiptean Ptolemeu al II-lea (285-247 î.Hr.), care dorea să extindă celebra bibliotecă din Alexandria astfel încât să includă înţelepciunea tuturor vechilor religii din lume. Deoarece greaca era limba oficială din Alexandria, Scripturile au fost în consecinţă traduse în această limbă. Filosoful Philon din Alexandria (cunoscut şi sub numele ''Filon Iudeul'') spune că un motiv al traducerii ar fi fost şi acela de a suplini uitarea limbii ebraice de către evreii din diaspora.<ref>[http://www.archive.org/details/TheWorksOfPhiloJudaeusVolII Yonge, C.D., ''The Works Of Philo Judaeus Vol.II'' (1854)]</ref> Conform altei ipoteze, Ptolemeu însuși s-ar afla la originea acestei inițiative, din dorința de a cunoaște codul de legi al unei comunități importante din Egipt, cum era comunitatea evreiască.
+
Traducerea Septuagintei a avut loc în Alexandria la porunca regelui egiptean Ptolemeu al II-lea ''Philadelphos'' (283-246 î.Hr.), care dorea să extindă celebra bibliotecă din Alexandria astfel încât să includă înțelepciunea tuturor vechilor religii din lume. Deoarece greaca era limba oficială din Alexandria, Scripturile au fost în consecință traduse în această limbă. Filosoful Philon din Alexandria (cunoscut și sub numele ''Filon Iudeul'') spune că un motiv al traducerii ar fi fost și acela de a suplini uitarea limbii ebraice de către evreii din diaspora.<ref>[http://www.archive.org/details/TheWorksOfPhiloJudaeusVolII Yonge, C.D., ''The Works Of Philo Judaeus Vol.II'' (1854)]</ref> Conform altei ipoteze, Ptolemeu însuși s-ar afla la originea acestei inițiative, din dorința de a cunoaște codul de legi al unei comunități importante din Egipt, cum era comunitatea evreiască.
  
''Scrisoarea lui Aristeas'', cea mai veche mărturie cunoscută despre originea Septuagintei, descrie cum Ptolemeu a luat legătura cu marele preot Eleazar din [[Ierusalim]] şi i-a cerut să îi trimită traducători. Din fiecare din cele doisprezece triburi ale lui [[Israel]] au fost aleşi câte şase traducători, ajungându-se astfel la numărul larg acceptat de şaptezeci şi doi (alte relatări vorbesc de şaptezeci sau de şaptezeci şi cinci). Iniţial a fost tradusă doar ''Tora'' (primele [[Pentateuh|cinci cărţi]]), dar ulterior au fost adăugate traduceri ale altor  cărţi sfinte (şi chiar compoziţii) acestei colecţii. În vremea [[Iisus Hristos|Domnul]]ui, Septuaginta era [[Biblia]] folosită de majoritatea evreilor elenişti.
+
''Scrisoarea lui Aristeas'', cea mai veche mărturie cunoscută despre originea Septuagintei, descrie cum Ptolemeu a luat legătura cu marele preot Eleazar din [[Ierusalim]] și i-a cerut să îi trimită traducători. Din fiecare din cele doisprezece triburi ale lui [[Israel]] au fost aleși câte șase traducători, ajungându-se astfel la numărul larg acceptat de șaptezeci și doi (alte relatări vorbesc de șaptezeci sau de șaptezeci și cinci).
  
Astfel, atunci când [[Apostoli]]i au citat Scripturile evreieşti în propriile lor scrieri, izvorul dominant pentru cuvintele lor l-a constituit Septuaginta (LXX). Dat fiind faptul că [[Evanghelia]] s-a răspândit cu precădere printre evreii elenişti, este evident că LXX urma să devină Biblia Bisericii primare. Păşind pe urmele acestor prime generaţii de creştini, [[Biserica Ortodoxă]] a continuat să considere Septuaginta ca fiind singurul text canonic al [[Vechiul Testament|Vechiului Testament]].
+
Termenul ''Septuaginta'' provine din expresia latină ''versio septuaginta interpretum'' („traducerea celor șaptezeci de interpreți”, sau, în limba greacă ''ἡ μετάφρασις τῶν ἑβδομήκοντα'' - „hē metáphrasis tōn hebdomēkonta”).<ref>Karen H. Jobes, Moises Silva, ''Invitation to the Septuagint'', Ed. Paternoster Press, 2001. ISBN 1-84227-061-3</ref>
  
Există anumite diferenţe între canonul Septuagintei şi cel al [[Biserica Romano-Catolică|Bisericii Romano-Catolice]] şi [[Protestantism|creştinilor protestanţi]], bazate pe diferenţe de tradiţie a traducerii sau de doctrină.
+
Inițial a fost tradusă doar ''Tora'' (primele [[Pentateuh|cinci cărți]]), dar ulterior au fost adăugate traduceri ale altor  cărți sfinte (și chiar compoziții) acestei colecții. În vremea [[Iisus Hristos|Domnul]]ui, Septuaginta era [[Biblia]] folosită de majoritatea evreilor eleniști.
 +
Astfel, atunci când [[Apostoli]]i au citat Scripturile evreiești în propriile lor scrieri, izvorul dominant pentru cuvintele lor l-a constituit Septuaginta (LXX). Dat fiind faptul că [[Evanghelia]] s-a răspândit cu precădere printre evreii eleniști, este evident că LXX urma să devină Biblia Bisericii primare. Pășind pe urmele acestor prime generații de creștini, [[Biserica Ortodoxă]] a continuat să considere Septuaginta ca fiind singurul text canonic al [[Vechiul Testament|Vechiului Testament]].
  
==Diferenţe faţă de alte canoane creştine==
+
Există anumite diferențe între canonul Septuagintei și cel al [[Biserica Romano-Catolică|Bisericii Romano-Catolice]] și [[Protestantism|creștinilor protestanți]], bazate pe diferențe de tradiție a traducerii sau de doctrină.
Diferenţele dntre [[canon]]ul Septuagintei şi cel al [[Biserica Romano-Catolică|Bisericii Romano-Catolice]] ([[Vulgata]]) sunt minore şi nu au fost niciodată subiectul controverselor dintre ortodocşi şi romano-catolici. Listele canonice sunt, în esenţă, aceleaşi (unele dintre nume sunt diferite) cu următoarele diferenţe:
+
 
* canonul latin nu conţine [[I Ezdra]] (cu toate că îi foloseşte numele pentru ceea ce ortodocşii numesc [[Neemia|II Ezdra]]);
+
==Diferențe față de alte canoane creștine==
* sunt numai 150 de [[Psalm]]i în canonul latin, în timp ce Septuaginta are 151 (iar Psalmii sunt număraţi şi împărţiţi diferit între cele două canoane, deoarece canonul latin modern se bazează pe textul masoretic evreesc, deşi [[Vulgata]] foloseşte numărătoarea Psalmilor din Septuaginta);
+
Diferențele dntre [[canon]]ul Septuagintei și cel al [[Biserica Romano-Catolică|Bisericii Romano-Catolice]] ([[Vulgata]]) sunt minore și nu au fost niciodată subiectul controverselor dintre ortodocși și romano-catolici. Listele canonice sunt, în esență, aceleași (unele dintre nume sunt diferite) cu următoarele diferențe:
 +
[[Imagine:Codex_vaticanus.jpg|thumb|280px|right|Septuaginta:<br>o coloană cu textul din [[Cartea I a lui Ezdra]]]]
 +
* canonul latin nu conține [[I Ezdra]] (cu toate că îi folosește numele pentru ceea ce ortodocșii numesc [[Neemia|II Ezdra]]);
 +
* sunt numai 150 de [[Psalm]]i în canonul latin, în timp ce Septuaginta are 151 (iar Psalmii sunt numărați și împărțiți diferit între cele două canoane, deoarece canonul latin modern se bazează pe textul masoretic evreesc, deși [[Vulgata]] folosește numărătoarea Psalmilor din Septuaginta);
 
* [[Epistola lui Ieremia]] este în Septuaginta o carte separată, în timp ce în canonul latin este inclusă ca parte componentă în [[Cartea lui Baruh|Baruh]];
 
* [[Epistola lui Ieremia]] este în Septuaginta o carte separată, în timp ce în canonul latin este inclusă ca parte componentă în [[Cartea lui Baruh|Baruh]];
* canonul latin nu conţine nici [[III Macabei|III]] şi nici [[IV Macabei]];
+
* canonul latin nu conține nici [[III Macabei|III]] și nici [[IV Macabei]];
* deşi tradiţia romano-catolică folosea numărătoarea din Vulgata latină, care urmează Septuaginta, după Conciliul Vatican II, publicaţiile romano-catolice, inclusiv Biblia catolică şi textele liturgice, au început să folosească numărătoarea din textul masoretic ebraic.
+
* deși tradiția romano-catolică folosea numărătoarea din Vulgata latină, care urmează Septuaginta, după Conciliul Vatican II, publicațiile romano-catolice, inclusiv Biblia catolică și textele liturgice, au început să folosească numărătoarea din textul masoretic ebraic.
  
Diferenţele dntre canonul Septuagintei şi canonul [[protestantism|protestant]] provin din înţelegerea greşită a lui Martin Luther, din secolul al XVI-lea. Când el a tradus Vechiul Testament în germană, a crezut în mod greşit că cea mai veche sursă pentru Vechiul Testament ar fi în ebraică, prin urmare el a găsit şi urmat aşa-numitul ''Text masoretic'' (MT), un canon ebraic din secolul al IX-lea, compilat cu largheţe ca reacţie faţă de afirmaţiile creştinilor că Scripturile Vechiului Testament aparţin Bisericii. Astfel, MT este, de asemenea, baza textului Vechiului Testament din versiunea autorizată în limba engleză din secolul al XVII-lea („Versiunea Regelui James”).  
+
Diferențele dntre canonul Septuagintei și canonul [[protestantism|protestant]] provin din înțelegerea greșită a lui Martin Luther, din secolul al XVI-lea. Când el a tradus Vechiul Testament în germană, a crezut în mod greșit că cea mai veche sursă pentru Vechiul Testament ar fi în ebraică, prin urmare el a găsit și urmat așa-numitul ''Text masoretic'' (MT), un canon ebraic din secolul al IX-lea, compilat cu larghețe ca reacție față de afirmațiile creștinilor că Scripturile Vechiului Testament aparțin Bisericii. Astfel, MT este, de asemenea, baza textului Vechiului Testament din versiunea autorizată în limba engleză din secolul al XVII-lea („Versiunea Regelui James”).  
  
Există numeroase diferenţe între LXX (Septuaginta) şi MT (textul masoretic). Astfel, MT  nu conţine următoarele texte:
+
Există numeroase diferențe între LXX (Septuaginta) și MT (textul masoretic). Astfel, MT  nu conține următoarele texte:
 
* [[I Ezdra]]
 
* [[I Ezdra]]
* porţiunea din [[II Ezdra]] (pe care MT o numeşte simplu „Ezra”) numită „[[Rugăciunea regelui Manase]]”
+
* porțiunea din [[II Ezdra]] (pe care MT o numește simplu „Ezra”) numită „[[Rugăciunea regelui Manase]]”
 
* [[Cartea lui Tobit]]
 
* [[Cartea lui Tobit]]
 
* [[Cartea Iuditei]]
 
* [[Cartea Iuditei]]
* porţiuni din [[Cartea Esterei]]
+
* porțiuni din [[Cartea Esterei]]
* [[Cartea înţelepciunii lui Solomon]]
+
* [[Cartea înțelepciunii lui Solomon]]
* [[Cartea înţelepciunii lui Isus, fiul lui Sirah (Ecclesiasticul)]]
+
* [[Cartea înțelepciunii lui Isus, fiul lui Sirah (Ecclesiasticul)]]
 
* [[Cartea lui Baruh]]
 
* [[Cartea lui Baruh]]
* [[Epistola lui Ieremia]], aşa-numita „adăugare la Daniel” ([[Cântarea celor trei tineri]])
+
* [[Epistola lui Ieremia]], așa-numita „adăugare la Daniel” ([[Cântarea celor trei tineri]])
 
* [[Istoria Susanei]]
 
* [[Istoria Susanei]]
* [[Istoria omorârii balaurului şi a sfărâmării lui Bel]]
+
* [[Istoria omorârii balaurului și a sfărâmării lui Bel]]
 
* Psalmul 151  
 
* Psalmul 151  
* toate cele patru cărţi ale Macabeilor.  
+
* toate cele patru cărți ale Macabeilor.  
În plus, în textul masoretic, [[Psalmi]]i sunt număraţi şi împărţiţi diferit.
+
În plus, în textul masoretic, [[Psalmi]]i sunt numărați și împărțiți diferit.
  
==Diferenţe faţă de textul masoretic (MT) ==
+
==Diferențe față de textul masoretic (MT) ==
Există variaţii interne multiple între Septuaginta şi Textul masoretic. Textele sună diferit în multe locuri, dând Septuagintei un ton mult mai [[Hristologie|hristologic]] şi care a fost în mod deliberat evitat atunci când masoreţii au întocmit canonul lor anti-creştin. Aceste diferenţe de nuanţe dovedesc faptul că Apostolii au folosit Septuaginta. Mai departe sunt prezentate câteva exemple de diferenţe radicale în formulare (s-a folosit pentru textul Septuagintei traducerea Sf. Sinod de la 1914 şi pentru textul masoretic traducerea lui D. Cornilescu):
+
Există variații interne multiple între Septuaginta și Textul masoretic. Textele sună diferit în multe locuri, dând Septuagintei un ton mult mai [[Hristologie|hristologic]] și care a fost în mod deliberat evitat atunci când masoreții au întocmit canonul lor anti-creștin. Aceste diferențe de nuanțe dovedesc faptul că Apostolii au folosit Septuaginta. Mai departe sunt prezentate câteva exemple de diferențe radicale în formulare (s-a folosit pentru textul Septuagintei traducerea Sf. Sinod de la 1914 și pentru textul masoretic traducerea lui D. Cornilescu):
  
 
{| border="1" cellpadding="2"
 
{| border="1" cellpadding="2"
Linia 45: Linia 49:
 
|-
 
|-
 
! Facerea 4:7
 
! Facerea 4:7
| De ai fi adus drept şi ai fi împărţit drept, n-ai fi păcătuit. Taci, la tine se va întoarce şi tu îl vei stăpâni pe acela. || Dacă faci bine, vei fi bine primit; dar dacă faci rău, păcatul pândeşte la uşă; dorinţa lui se ţine după tine, dar tu să-l stăpâneşti.  
+
| De ai fi adus drept și ai fi împărțit drept, n-ai fi păcătuit. Taci, la tine se va întoarce și tu îl vei stăpâni pe acela. || Dacă faci bine, vei fi bine primit; dar dacă faci rău, păcatul pândește la ușă; dorința lui se ține după tine, dar tu să-l stăpânești.  
 
|-
 
|-
 
! Facerea 4:13
 
! Facerea 4:13
 
| Şi a zis Cain către Domnul: "Mai mare este vina mea decât a mi se ierta mie". || Cain a zis Domnului: "Pedeapsa mea e prea mare ca s-o pot suferi."  
 
| Şi a zis Cain către Domnul: "Mai mare este vina mea decât a mi se ierta mie". || Cain a zis Domnului: "Pedeapsa mea e prea mare ca s-o pot suferi."  
 
|-
 
|-
! Ieşirea 21:16/17
+
! Ieșirea 21:16/17
 
| Cel ce va grăi de rău pe tatăl său sau pe mama sa, cu moarte să se omoare. || Cine va blestema pe tatăl său sau pe mama sa, să fie pedepsit cu moartea.
 
| Cel ce va grăi de rău pe tatăl său sau pe mama sa, cu moarte să se omoare. || Cine va blestema pe tatăl său sau pe mama sa, să fie pedepsit cu moartea.
 
|-
 
|-
 
! Psalmul 39/40:6
 
! Psalmul 39/40:6
| Jertfe şi prinoase nu ai voit, dar trup mi-ai săvârşit... || Tu nu doreşti nici jertfă, nici dar de mâncare, ci mi-ai străpuns urechile...
+
| Jertfe și prinoase nu ai voit, dar trup mi-ai săvârșit... || Tu nu dorești nici jertfă, nici dar de mâncare, ci mi-ai străpuns urechile...
 
|}
 
|}
  
==Manuscrisele de Marea Moartă==
+
==Manuscrisele de la Marea Moartă==
Odată cu descoperirea Manuscriselor de la Marea Moartă pe la mijlocul secolului XX, au fost recuperate multe exemplare ale Vechiului Testament ebraic din vremea Mântuitorului şi a Apostolilor şi chiar mai vechi. Pe baza acestor descoperiri de la Marea Moartă, savanţii din ultima jumătate de secol au pus în evidenţă o asemănare puternică între Septuaginta şi textele evreeşti pre-masoretice. Într-o recenzie a mai mulţi astfel de savanţi, Hershal Shanks<ref> Hershal Shanks, ''4QSama - The Difficult Life of a Dead Sea Scroll'', Biblical Archaeology Review, Vol 33 No 3, May/June 2007, pp66-70.</ref>  notează că ''”…multe texte ebraice [care sunt disponibile] constituie textul de bază pentru traducerile din Septuaginta…”''. Mai departe, el precizează că ''”…texte, cum ar fi 4QSama, arată că traducerile din Septuaginta sunt într-adevăr de încredere”'' şi ''”…acordă o autoritate nouă traducerilor greceşti în faţa textului masoretic”''. Citându-l pe Frank Moore Cross (un coautor al cărţii recenzate), Hershal continuă ''”Putem doar spera să găsim o mai mare apropiere între [[tradiţia]] Septuagintei din greaca veche şi 4QSama decât a fost descoperită până în prezent în fragmentele noastre”''.
+
Odată cu descoperirea Manuscriselor de la Marea Moartă pe la mijlocul secolului XX, au fost recuperate multe exemplare ale Vechiului Testament ebraic din vremea Mântuitorului și a Apostolilor și chiar mai vechi. Pe baza acestor descoperiri de la Marea Moartă, savanții din ultima jumătate de secol au pus în evidență o asemănare puternică între Septuaginta și textele evreești pre-masoretice. Într-o recenzie a mai mulți astfel de savanți, Hershal Shanks<ref> Hershal Shanks, ''4QSama - The Difficult Life of a Dead Sea Scroll'', Biblical Archaeology Review, Vol 33 No 3, May/June 2007, pp66-70.</ref>  notează că ''”…multe texte ebraice [care sunt disponibile] constituie textul de bază pentru traducerile din Septuaginta…”''. Mai departe, el precizează că ''”…texte, cum ar fi 4QSama, arată că traducerile din Septuaginta sunt într-adevăr de încredere”'' și ''”…acordă o autoritate nouă traducerilor grecești în fața textului masoretic”''. Citându-l pe Frank Moore Cross (un coautor al cărții recenzate), Hershal continuă ''”Putem doar spera să găsim o mai mare apropiere între [[tradiția]] Septuagintei din greaca veche și 4QSama decât a fost descoperită până în prezent în fragmentele noastre”''.
  
Pe baza noilor informaţii furnizate de [[Manuscrisele de la Marea Moartă]], savanţii confirmă tradiţia veche de milenii privind folosirea Septuagintei de către [[Biserica Ortodoxă]].
+
Pe baza noilor informații furnizate de [[Manuscrisele de la Marea Moartă]], savanții confirmă tradiția veche de milenii privind folosirea Septuagintei de către [[Biserica Ortodoxă]].
  
==Referinţe==
+
==Referințe==
 
<references/>
 
<references/>
  
 
==Legături externe==
 
==Legături externe==
*(en) [http://www.ccel.org/bible/brenton/ The Septuagint LXX: Greek and English] by Sir Lancelot C.L. Brenton
+
* Sir Lancelot C.L. Brenton, ''The Septuagint LXX: Greek and English'', published by Samuel Bagster & Sons, Ltd., London, 1851 [http://www.ccel.org/bible/brenton/ online]
*(ro) [http://ro.wikipedia.org/wiki/Septuaginta] Septuaginta
+
* [http://ro.wikipedia.org/wiki/Septuaginta Wikipedia.ro - Septuaginta]
 
 
==Vezi şi== 
 
*[[Hermeneutică]]
 
*[[Sfânta Scriptură]]
 
  
 +
==Vezi și== 
 +
* [[Sfânta Scriptură]]
 +
* [[Vulgata]]
  
 
[[Categorie:Istoria Bisericii]]
 
[[Categorie:Istoria Bisericii]]
 +
[[Categorie:Sfânta Scriptură]]
 
[[Categorie:Vechiul Testament]]
 
[[Categorie:Vechiul Testament]]
[[Categorie:Sfânta Scriptură]]
 
 
[[Categorie:Texte]]
 
[[Categorie:Texte]]
 
  
 
[[el:Μετάφραση των Εβδομήκοντα]]
 
[[el:Μετάφραση των Εβδομήκοντα]]
 
[[en:Septuagint]]
 
[[en:Septuagint]]

Versiunea de la data 11 septembrie 2013 12:51

Acest articol face parte din seria
Vechiul TestamentSeptuaginta
Pentateuhul și Legea lui Moise
FacereaIeșireaLeviticulNumeriiDeuteronomul
Cărțile istorice
Iosua NaviJudecătoriRut

I RegiII RegiIII RegiIV Regi
I CroniciII CroniciI EzdraNeemiaEstera

Cărțile poetice
Cărți de înțelepciune
IovCartea PsalmilorPildele lui SolomonEcclesiastul
Alte cărți
Cântarea CântărilorPlângerile profetului Ieremia
Cărțile Profeților
Profeții Mari

IsaiaIeremiaIezechielDaniel

Profeții Mici, sau „Cei Doisprezece”

OseaAmosMiheiaIoilAvdieIonaNaum
AvacumSofonieAgheuZahariaMaleahi

Cărțile deuterocanonice și „bune de citit”
TobitIuditaBaruhEpistola lui Ieremia
Cântarea celor trei tineriIII EzdraCartea înțelepciunii lui Solomon
Cartea înțelepciunii lui Isus, fiul lui Sirah (Ecclesiasticul)
Istoria Susanei
Istoria omorârii balaurului și a sfărâmării lui Bel
I MacabeiII MacabeiIII Macabei
Rugăciunea regelui Manase
Persoane din Vechiul Testament
Patriarhi: EnohNoeAvraamIsaacLot
Iacov (Israel)IosifMoiseAaronFinees
Prooroci și Drepți: Ilie TesviteanulEliseiIezechia
IsaiaIeremiaIezechielDaniel
IonaOseaDavidSolomon
AvacumIovMiheiaMaleahi - Baruh
SamuelZahariaIoilNaumAmos
Regi Iuda (după diviziune): RoboamAbiaAsaIosafat
AtaliaIoramAhaziaIoasAmația
OziaIotamAhazIezechia (Ezechia)Manase
AmonIosiaIoahazEliachim (Ioiachim)
Ioiachin (Iehonia) – Sedechia (Matania)
Regi Israel (după diviziune): Ieroboam INadabBaeșa
ElaZimriOmriAhabIzabela
AhaziaIoramIehuIoahazIoasIeroboam al II-lea
ZahariaȘalumMenahemPecahiaPecahOsea (rege)
Descoperiri arheologice biblice
Editați această casetă

Septuaginta (nume care derivă din latinescul „șaptezeci”, citată uneori prin LXX) este o traducere din secolul al III-lea î.Hr. a Scripturilor ebraice în grecește. Este Vechiul Testament canonic din Biserica Ortodoxă.

Istoric

Traducerea Septuagintei a avut loc în Alexandria la porunca regelui egiptean Ptolemeu al II-lea Philadelphos (283-246 î.Hr.), care dorea să extindă celebra bibliotecă din Alexandria astfel încât să includă înțelepciunea tuturor vechilor religii din lume. Deoarece greaca era limba oficială din Alexandria, Scripturile au fost în consecință traduse în această limbă. Filosoful Philon din Alexandria (cunoscut și sub numele Filon Iudeul) spune că un motiv al traducerii ar fi fost și acela de a suplini uitarea limbii ebraice de către evreii din diaspora.[1] Conform altei ipoteze, Ptolemeu însuși s-ar afla la originea acestei inițiative, din dorința de a cunoaște codul de legi al unei comunități importante din Egipt, cum era comunitatea evreiască.

Scrisoarea lui Aristeas, cea mai veche mărturie cunoscută despre originea Septuagintei, descrie cum Ptolemeu a luat legătura cu marele preot Eleazar din Ierusalim și i-a cerut să îi trimită traducători. Din fiecare din cele doisprezece triburi ale lui Israel au fost aleși câte șase traducători, ajungându-se astfel la numărul larg acceptat de șaptezeci și doi (alte relatări vorbesc de șaptezeci sau de șaptezeci și cinci).

Termenul Septuaginta provine din expresia latină versio septuaginta interpretum („traducerea celor șaptezeci de interpreți”, sau, în limba greacă ἡ μετάφρασις τῶν ἑβδομήκοντα - „hē metáphrasis tōn hebdomēkonta”).[2]

Inițial a fost tradusă doar Tora (primele cinci cărți), dar ulterior au fost adăugate traduceri ale altor cărți sfinte (și chiar compoziții) acestei colecții. În vremea Domnului, Septuaginta era Biblia folosită de majoritatea evreilor eleniști. Astfel, atunci când Apostolii au citat Scripturile evreiești în propriile lor scrieri, izvorul dominant pentru cuvintele lor l-a constituit Septuaginta (LXX). Dat fiind faptul că Evanghelia s-a răspândit cu precădere printre evreii eleniști, este evident că LXX urma să devină Biblia Bisericii primare. Pășind pe urmele acestor prime generații de creștini, Biserica Ortodoxă a continuat să considere Septuaginta ca fiind singurul text canonic al Vechiului Testament.

Există anumite diferențe între canonul Septuagintei și cel al Bisericii Romano-Catolice și creștinilor protestanți, bazate pe diferențe de tradiție a traducerii sau de doctrină.

Diferențe față de alte canoane creștine

Diferențele dntre canonul Septuagintei și cel al Bisericii Romano-Catolice (Vulgata) sunt minore și nu au fost niciodată subiectul controverselor dintre ortodocși și romano-catolici. Listele canonice sunt, în esență, aceleași (unele dintre nume sunt diferite) cu următoarele diferențe:

Septuaginta:
o coloană cu textul din Cartea I a lui Ezdra
  • canonul latin nu conține I Ezdra (cu toate că îi folosește numele pentru ceea ce ortodocșii numesc II Ezdra);
  • sunt numai 150 de Psalmi în canonul latin, în timp ce Septuaginta are 151 (iar Psalmii sunt numărați și împărțiți diferit între cele două canoane, deoarece canonul latin modern se bazează pe textul masoretic evreesc, deși Vulgata folosește numărătoarea Psalmilor din Septuaginta);
  • Epistola lui Ieremia este în Septuaginta o carte separată, în timp ce în canonul latin este inclusă ca parte componentă în Baruh;
  • canonul latin nu conține nici III și nici IV Macabei;
  • deși tradiția romano-catolică folosea numărătoarea din Vulgata latină, care urmează Septuaginta, după Conciliul Vatican II, publicațiile romano-catolice, inclusiv Biblia catolică și textele liturgice, au început să folosească numărătoarea din textul masoretic ebraic.

Diferențele dntre canonul Septuagintei și canonul protestant provin din înțelegerea greșită a lui Martin Luther, din secolul al XVI-lea. Când el a tradus Vechiul Testament în germană, a crezut în mod greșit că cea mai veche sursă pentru Vechiul Testament ar fi în ebraică, prin urmare el a găsit și urmat așa-numitul Text masoretic (MT), un canon ebraic din secolul al IX-lea, compilat cu larghețe ca reacție față de afirmațiile creștinilor că Scripturile Vechiului Testament aparțin Bisericii. Astfel, MT este, de asemenea, baza textului Vechiului Testament din versiunea autorizată în limba engleză din secolul al XVII-lea („Versiunea Regelui James”).

Există numeroase diferențe între LXX (Septuaginta) și MT (textul masoretic). Astfel, MT nu conține următoarele texte:

În plus, în textul masoretic, Psalmii sunt numărați și împărțiți diferit.

Diferențe față de textul masoretic (MT)

Există variații interne multiple între Septuaginta și Textul masoretic. Textele sună diferit în multe locuri, dând Septuagintei un ton mult mai hristologic și care a fost în mod deliberat evitat atunci când masoreții au întocmit canonul lor anti-creștin. Aceste diferențe de nuanțe dovedesc faptul că Apostolii au folosit Septuaginta. Mai departe sunt prezentate câteva exemple de diferențe radicale în formulare (s-a folosit pentru textul Septuagintei traducerea Sf. Sinod de la 1914 și pentru textul masoretic traducerea lui D. Cornilescu):

LXX TM
Facerea 4:7 De ai fi adus drept și ai fi împărțit drept, n-ai fi păcătuit. Taci, la tine se va întoarce și tu îl vei stăpâni pe acela. Dacă faci bine, vei fi bine primit; dar dacă faci rău, păcatul pândește la ușă; dorința lui se ține după tine, dar tu să-l stăpânești.
Facerea 4:13 Şi a zis Cain către Domnul: "Mai mare este vina mea decât a mi se ierta mie". Cain a zis Domnului: "Pedeapsa mea e prea mare ca s-o pot suferi."
Ieșirea 21:16/17 Cel ce va grăi de rău pe tatăl său sau pe mama sa, cu moarte să se omoare. Cine va blestema pe tatăl său sau pe mama sa, să fie pedepsit cu moartea.
Psalmul 39/40:6 Jertfe și prinoase nu ai voit, dar trup mi-ai săvârșit... Tu nu dorești nici jertfă, nici dar de mâncare, ci mi-ai străpuns urechile...

Manuscrisele de la Marea Moartă

Odată cu descoperirea Manuscriselor de la Marea Moartă pe la mijlocul secolului XX, au fost recuperate multe exemplare ale Vechiului Testament ebraic din vremea Mântuitorului și a Apostolilor și chiar mai vechi. Pe baza acestor descoperiri de la Marea Moartă, savanții din ultima jumătate de secol au pus în evidență o asemănare puternică între Septuaginta și textele evreești pre-masoretice. Într-o recenzie a mai mulți astfel de savanți, Hershal Shanks[3] notează că ”…multe texte ebraice [care sunt disponibile] constituie textul de bază pentru traducerile din Septuaginta…”. Mai departe, el precizează că ”…texte, cum ar fi 4QSama, arată că traducerile din Septuaginta sunt într-adevăr de încredere” și ”…acordă o autoritate nouă traducerilor grecești în fața textului masoretic”. Citându-l pe Frank Moore Cross (un coautor al cărții recenzate), Hershal continuă ”Putem doar spera să găsim o mai mare apropiere între tradiția Septuagintei din greaca veche și 4QSama decât a fost descoperită până în prezent în fragmentele noastre”.

Pe baza noilor informații furnizate de Manuscrisele de la Marea Moartă, savanții confirmă tradiția veche de milenii privind folosirea Septuagintei de către Biserica Ortodoxă.

Referințe

  1. Yonge, C.D., The Works Of Philo Judaeus Vol.II (1854)
  2. Karen H. Jobes, Moises Silva, Invitation to the Septuagint, Ed. Paternoster Press, 2001. ISBN 1-84227-061-3
  3. Hershal Shanks, 4QSama - The Difficult Life of a Dead Sea Scroll, Biblical Archaeology Review, Vol 33 No 3, May/June 2007, pp66-70.

Legături externe

Vezi și